Revista presei – 22 aprilie / Întoarcerea la cotidian. De la marea bucurie la necazurile zilnice!
| 22/04/2014 | Autor theophyle Categorii: Stiri / Revista Presei |
Bună dimineata intr-o zi de marţi – Cristos a inviat!. Marţi, vremea va fi caldă, dar va deveni treptat în general instabilă. În cursul zilei cerul va fi variabil, cu înnorări şi ploi de scurtă durată în zonele de deal şi de munte, informează Administraţia Naţională de Meteorologie.
Noaptea vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, pe arii relativ extinse în regiunile sudice precum şi în zona Carpaţilor Meridionali, unde se pot cumula cantităţi de apă mai însemnate. Vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului, fenomenele asociate instabilităţii atmosferice pot fi doar la nivel local. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 26 de grade, uşor mai mici pe litoral, iar cele minime între 7 şi 14 grade.
În Bucureşti, vremea va fi caldă şi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza, când vor fi condiţii de ploaie slabă, de scurtă durată. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 23…24 de grade, iar cea minimă de 9…10 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4607 RON; 1 USD = 3. 2281 RON; 1 EURO = 1. 3818 USD; Francul elvetian 3. 6578 RON. Gramul de aur 134.4481 RON.
În România, cu un salariu mediu pe economie se poate trăi doar o jumătate de lună. Românii îşi pot asigura 16 coşuri zilnice dintr-un câştig salarial mediu net lunar (395 de euro), în timp ce maghiarii şi polonezii depăşesc 20 de coşuri. Mai săraci decât noi sunt doar bulgarii. Dacă un român cu un salariu mediu net şi-ar cheltui toţi banii pe mâncare, acesta şi-ar permite să cumpere 16 coşuri de alimente de bază lunar, pe când un polonez îşi 
permite să cumpere 25, iar un britanic aproape 50, arată un studiu al patronatelor din industria alimentară. Mai rău decât noi la acest capitol stă doar Bulgaria, unde cu un salariu mediu net lunar populaţia îşi poate asigura numai 13 coşuri zilnice. De exemplu, un român plăteşte 4,11 euro pentru un kilogram de carne de piept de pui dezosat, faţă de 3,80 de euro, cât plăteşte un polonez. Una dintre explicaţiile patronatelor este că polonezii plătesc TVA de doar 5% la carne şi preparatele din carne, faţă de 24%, cât plătim noi. În acelaşi timp, diferenţa atât de mare între TVA de la noi şi TVA de la vecinii noştri europeni slăbeşte considerabil competitivitatea producătorilor români. Asta s-a dovedit la începutul anului, când în Ungaria a fost micşorată cota de TVA pentru carnea de porc, de la 27% la 5%. În Uniunea Europeană, România se află la coada clasamentului privind veniturile, cu un salariu mediu de 395 de euro, care faţă de cel din Marea Britanie este de şase ori mai mic. Statul ne ia un sfert din coş „Ce ştie românul că înseamnă TVA de 24% pentru carne şi pentru produsele din carne este că statul mănâncă un sfert din porţia lui“, arată patronatele din industria alimentară, care au lansat, săptămâna trecută, campania „Taie TVA la carne”. „TVA redusă la carne şi la preparatele din carne reduce evaziunea fiscală, descurajează importatorii, încurajează producătorii autohtoni, creşte consumul şi îmbunătăţeşte starea de sănătate a românilor“, argumentează coaliţia patronală care a declanşat campania. Din această coaliţie fac parte, pentru început, Pro Agro, Uniunea Crescătorilor de Păsări, Romalimenta şi Rompan. Integral aduce Adevarul
INHGA menține condul roșu de inundații în Teleorman până marți seară. Râul Vedea și afluentul său, Râul Câinelui, din județul Teleorman, se vor afla în continuare sub avertizare cod roșu de inundații până marți la ora 18:00, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).Avertizarea de cod roşu se menţine pe râul Vedea aval confluenţă cu râul Teleorman (judeţul Teleorman) şi Râul Câinelui sectorul amonte S.H. 
Vârtoapele – confluenţa cu râul Vedea (judeţul Teleorman). Avertizarea a fost instituită la nivel local şi va fi în continuare detaliată şi actualizată, funcţie de evoluţia situaţiei hidrologice, de către Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Tot până marţi seară, este cod galben de inundaţii pe Ialomiţa sector aval confluenţă cu râul Prahova – S.H. Ciochina (judeţul Ialomiţa), pe Teleorman sector S.H. Teleorman – confluenţă cu Vedea (judeţul Teleorman), pe râul Neajlov sector aval S.H. Moara din Groapă (judeţul Giurgiu).Rămân sub cod galben râul Călmăţui (judeţul Teleorman), Vedea pe sectorul aval Văleni – amonte confluenţă cu Teleorman (judeţul Teleorman), râul Teleorman sector aval S.H. Tătărăştii de Sus – amonte S.H. Teleorman (judeţul Teleorman), Sabar şi afluentul său Ciorogârla pe sectorul aferent judeţelor Giurgiu şi Ilfov, râul Ialomiţa sector aval S.H. Ciochina (judeţul Ialomiţa) şi Buzău aval S.H. Baniţa (judeţul Brăila). B1TV
Euroalegeri / Revirimentul euroscepticilor și al partidelor extremiste și presiunea pe deciziile Parlamentului European. 11 primării câştigate de Frontul Naţional în Franţa, mai bine de 20% din totalul voturilor obţinute de Jobbik în Ungaria, iar în Olanda, Austria şi Finlanda partidele de extremă dreapta sunt pe primele locuri. De cealaltă parte, în Regatul Unit, UKIP depăşeşte în sondaje conservatorii şi se află pe locul doi în sondaje, după laburişti, iar euroscepticii din Alternativa pentru Germania (AfD) au fost foarte aproape de a intra în 
parlament la alegerile legislative din septembrie anul trecut. După eliminarea pragului electoral în Germania, AfD are şanse să trimită reprezentanţi în Parlamentul European. În ce măsură însă vor conta euroscepticii şi extremiştii în viitorul Parlament European? Vor fi ei capabili să influenţeze politicile europene, să blocheze deciziile sau vor rămâne, aşa cum au fost şi până acum, doar nişte „fluieraşi, un fel de galerie care huiduie”, aşa cum îi descrie, pentru cursdeguvernare.ro, analistul politic Vasile Dâncu. Şi cât de real este pericolul pe care îl reprezintă – sunt mai degrabă sperietoarea cu care partidele politice din mainstream încearcă să mobilizeze la vot un electorat şi mai indiferent faţă de UE? Există, la modul foarte general, două tipuri de partide în ţările Uniuni Europene care au o atitudine negativă faţă de uniune sau faţă de anumite politici ale acesteia: extrema dreaptă – care este anti-imigraţie, în general, mai mult extracomunitară decât intracomunitară şi euroscepticii – care fie contestă ideea de Uniune Europeană şi necesitatea apartenenţei la ea, cum este cazul UKIP, fie contestă politici ale acesteia.Vizibilitatea acestora a crescut în Europa, accentuată de criza economică şi de dorinţa de a sancţiona, la nivel naţional, partidele tradiţionale aflate mereu la putere, care au gestionat criza economică. În general, în alegerile europene ele au câştigat un scor care le-a permis accesul în PE, chiar dacă în majoritatea ţărilor în care activează, aceste partide nu au reprezentanţi în parlamentul naţional. Integral aduce Curs de Guvernare
Judeţe sub ape. Patru oameni au murit, 250 au fost evacuaţi. Liviu Dragnea, luat la rost de alegătorii săi din Teleorman. Patru oameni, din care un copil de 13 ani, au murit, iar alţi doi sunt daţi dispăruţi în urma inundaţiilor care afectează mai multe judeţe din jumătatea de sud a ţării. 250 de persoane au fost evacuate, cele mai multe dintre ele în judeţul Teleorman, unde hidrologii au prelungit până marţi la ora 18 codul roşu de inundaţii. Premierul Victor Ponta merge marţi dimineaţă în zonele afectate. Iar vicepremierul Gabriel Oprea spune 
că 25.000 de poliţişti, jandarmi şi pompieri sunt gata în orice moment să intervină. 250 de persoane au fost evacuate, mai mult de jumătate dintre acestea în judeţul Teleorman, singurul rămas sub cod roşu de inundaţii. Hidrologii avertizează că pârâul Câinelui şi râul Vedea pot ieşi din nou din matcă şi provoca în continuare pagube însemnate. Alte 73 de persoane din Teleorman au rămas izolate după ce râurile s-au umflat şi au măturat totul în cale. În total, apa a distrus cel puţin 100 de case şi a acoperit peste 1300 de hectare de teren. Oamenii au rămas şi fără apă potabilă, după ce viiturile le-au distrus fântânile. Reacţie deloc rapidă la vârful Guvernului. În a şasea zi de la primele avertizări de inundaţii au apărut în mijlocul oamenilor şi oficialii statului. Vicepremierul Liviu Dragnea a fost luat la rost chiar în judeţul Teleorman, al cărui preşedinte de Consiliu Judeţean a fost, timp de trei mandate. Oamenii s-au plâns că nimeni nu s-a interesat de soarta lor de când au început ploile. Premierul pare şi el – abia acum – îngrijorat de situaţie, deşi codurile de inundaţii au fost emise miercurea trecută. Reproşurile l-au iritat pe vicepremierul Liviu Dragnea, sosit în mijlocul oamenilor care l-au votat şi la alegerile locale, şi la cele pentru Parlament: „Eu îl ajut, îl ajut să îşi facă casă. Îi ajut pe toţi să îşi facă casă, dar mai uşor cu vorba, cu gura. Dacă vorbim tare, să şi facem.” „Bine, bre. Să văd!”, a replicat bărbatul.La Bucureşti, premierul Victor Ponta s-a dus la ministerul de Interne să le mulţumească celor care au acţionat în zonele inundate. Şeful Guvernului vrea însă ca Centrul de comandă să funcţioneze şi în absenţa sa: „Îmi doresc ca sistemul pe care l-am tot întărit să funcţioneze automat în situaţii de acest gen, fără să fie nevoie de prim-ministru, de vice prim-ministru.” Integral la Digi24
Dosarul Panait. Adevărul despre moartea procurorului Cristian Panait. În 10 aprilie 2002, un tânăr procuror de la Parchetul General s-a aruncat de pe terasa apartamentului în care locuia cu mătușa sa și a decedat câteva ore mai târziu, la spital. Ştirea a fost şocantă deoarece opinia publică ştia că procurorul era implicat într-o anchetă de contrabandă şi corupţie, cu ramificaţii politice până la vârful PSD, partidul de la putere. La acest episod s-a referit preşedintele Băsescu când a spus că îşi aminteşte de procurorul Victor Ponta doar legat de cazul Panait. 
Ancheta care a urmat morţii procurorului Cristian Panait a fost, de fapt, ştergerea urmelor ce relevau că asupra anchetatorului de 29 de ani, pus să-şi ancheteze un coleg de la Parchetul din Oradea, se făcuseră presiuni enorme. Aceste presiuni l-au împins spre gestul sinuciderii. Presa a relatat atunci cazul pe larg, jurnaliştii de investigaţii din redacţiile ziarelor au depus mari eforturi pentru a obţine informaţii concludente. Totuşi, secretomania șefilor din Parchetul General și cea a ministrului de atunci Rodica Stănoiu, apoi dezinteresul celorlalți miniștri ai Justiției, a făcut ca moartea magistratului să rămână cu mari semne de întrebare. Și prilej de dispute politice. În ultimele zile, au apărut o serie de ştiri şi articole care nu conţin informaţii exacte, ba chiar se fac acuzaţii grave la adresa premierului Victor Ponta, deformându- se până şi adevărul ştiut despre acest caz, adevăr peste care s-a aşternut uitarea celor 12 ani. M-am ocupat din primele momente de acest subiect atât din poziţia de redactor şef adjunct la Libertatea, dar şi ca ziarist de investigaţii. Pentru o redare fidelă a ceea ce s-a întâmplat cu procurorul Panait mi-am consultat agendele din anul 2002, am scotocit în colecţiile ziarelor şi cred că materialul publicistic de azi a reuşit să devină o fotografie a ceea ce se întâmpla atunci în lumea justiţiei şi a politicului. Integral aduce EVZ
Carta Drepturilor si Obligatiilor romanilor supusi verificarii fiscale. Pot refuza sa dea informatii: rudele pana la gradul al III-lea, preotii, avocatii, consultantii fiscali s.a. Finantele au publicat vineri dupa amiaza Carta drepturilor si obligatiilor persoanei fizice supuse verificarii fiscale. La inceperea acestei inspectii, contribuabilul verificat poate numi persoane care sa dea informatii. Pot refuza sa dea informatii catre autoritatile 
fiscale sotul/sotia sau alte rude ale persoanei fizice verificate, pana la gradul al III – lea. De asemenea, pot refuza sa furnizeze informatii preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii si asistentii acestor persoane, se arata in documentul publicat. Autoritatile fiscale au dreptul sa examineze elementele de natura patrimoniala, fluxurile de trezorerie si alte elemente relevante, pentru a stabilii daca o persoana fizica si-a indeplinit obligatiile de plata cu privire la impozitul pe venit.In acest scop, autoritatile pot solicita informatii de la alte autoritati, vor analiza documentele si alte mijloace de proba cu privire la situatia persoanei fizice si vor putea cere clarificari, explicatii suplimentare sau alte mijloace de proba de la persoana fizica verificata sau de la persoane cu care aceasta a avut sau are raporturi economice sau juridice.Daca este cazul, autoritatea fiscala va calcula impozite suplimentare, prin metodele indirecte prevazute de Codul fiscal si va dispune masuri asiguratorii.Durata maxima a unei verificari fiscale nu poate fi mai mare de 6 luni, respectiv 12 luni, cand sunt necesare informatii din strainatate. Integral aduce Hotnews
Contrabanda cu țigări, o ”afacere” în care ai nevoie de imaginație. Filiera Chișinău- București. Creșterea accizei la țigări nu-I afectează foarte tare pe contrabandiști deoarece ei se bazează pe marfa adusă ilegal din Republica Moldova sau din alte state unde taxele la astfel de produse sunt mult mai mici. De când s-au înăsprit controalele la granițe, iar polițiștii primesc ponturi din ce în ce mai veridice, țigările cu accize mici, deci ieftine, intră mai greu în țară. Însă fiecare țigaretă adusă pe piața neagră din România, ajunge o afacere în sine cu profit uriaș. Deși sunt conștienți că pot aj
unge după gratii, afaceriștii ilegali continuă să-și riște libertatea. Țigările din Republica Moldova ajung în România prin diverse metode. De-a lungul timpului Poliția de Frontieră a prins cărăuși care au încercat tot felul de metode. Unii au trecut țăgările cu barca, peste prut, alții au încercat cu deltaplanul. Cele mai multe sunt aduse însă pe cale rutieră, bine ascunse în mașini, în locașuri făcute în pereții sau în podelele camioanelor de marfă, în roțile de rezervă, lângă motoare, în portiere. O dată trecute granița, cele mai multe țigări ajung în depozitele clandestine din satele de lângă frontieră. Profit de 500 de lei, la bax. De obicei, contrabandiștii din Capitală și județele limitrofe se aprovizionează cu țigări de contrabandă direct din depozitele clandestine din Suceava și Botoșani. ”Un singur astfel de transport aduce însă profituri de aproximativ 2.000 – 2.500 de lei”, a explicat Doru Iacobuș, șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Ilfov. Cele mai multe transporturi se fac cu mașini de mici dimensiuni, însă țigările nu sunt cărate aiurea, ci ascunse cu grijă în locuri special amenajate și foarte bine camuflate. De obicei nu sunt transportate mai mult de cinci baxuri cu țigări. Un bax conține 50 de cartușe, adică 10.000 de țigarete. Polițiștii spun că profitul pentru un singur bax de țigări se ridică la 500 de lei. Să ne raportăm la tipurile de țigări considerate fine ( 13-14 lei pentru un pachet cu 20 de țigarete). Astfel de țigări pleacă din depozitele clandestine de lângă graniță, cu prețuri de până la 6- 6,2 lei pe pachet. Intermediarul, adică cel care asigură transportul, mai adaugă aproximativ un leu, la fiecare pachet, adică vânzătorul ia un pachet de țigări cu aproximativ 7,2 lei. Acesta mai adaugă și el până la un leu, astfel că la consumatorul final ajunge la 8-8,5 lei, cel mult 9 lei.Acestea se vând, de obicei, în baruri sau restaurante de cartier dar și în târguri și piețe. Pentru a nu atrage atenția, patronii aduc și țigări legale. Adică au la raft țigări timbrate în România, la prețuri normale. Pe sub mână și la persoane ”de încredere”, se vând însă și țigări de contrabandă. Câștigul este și de partea vânzătorului pentru că profitul este destul de mare și nu trebuie săplătească taxe pentru acesta, dar și de partea cumpărătorului care poate cumpăra țigările preferate la prețuri foarte mic. Aduce integral Romania Libera
Este posibilă scăderea cotei de TVA fără majorarea impozitului pe venit? Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului? După reducerea TVA la produsele de panificaţie, patronatele spun că au veşti bune. Potrivit lui Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan, după reducerea TVA la 9%, preţul la produsele intrate sub incidenţa acestei măsuri a scăzut cu 12%, iar producţia fiscalizată la făină a crescut cu 25%, iar la pâine cu 20%. Doar că aceste declaraţii nu au fost susţinute cu date şi de Ministerul de Finanţe şi este greu de spus în ce măsură responsabilii acestui minister sunt sensibili la astfel de argumente. Pentru că, deocamdată, TVA asigură un sfert din veniturile bugetare. TVA a adus bugetului, în 2013, 
51,8 miliarde de lei, adică 25,9% din buget, echivalent a 8,3% din PIB, imediat după contribuţiile de asigurări care au adus 27% din veniturile bugetului general consolidat. Un singur procent de TVA aduce, aşadar, bugetului 2,1 miliarde de lei anual, adică aproape cât tot ce este aşteptat de pe urma atât de disputatei accize de 7 eurocenţi pe litrul de carburant.Când oamenii de afaceri sau oamenii în general solicită reducerea taxei pe valoarea adăugată au dreptate să spună că ea este la unul dintre cele mai mari niveluri din UE. România este întrecută la acest capitol doar de Ungaria cu o TVA de 27% şi de Danemarca, Suedia şi Croaţia, cu 25%. Şi, în aceeaşi vreme, oamenii au dreptate şi atunci când spun că România este ţara cu cele mai puţine domenii care beneficiază de o TVA redusă, mai ales la alimente. Dar, în UE, ţările care au o TVA mai redusă şi au o mulţime de cote reduse nu au taxa pe valoare adăugată drept principală resursă la buget (CAS aduce la bugetul României doar cu 2,5 mld. lei mai mult decât TVA). O ţară ca Suedia are o TVA de 25%, mai mare ca în România, dar aceasta nu reprezintă principala resursă bugetară, ci impozitul pe venit al persoanelor fizice. Bugetul Suediei strânge din TVA echivalentul a 9,4% din PIB, în vreme ce din impozitul pe venit strânge echivalentul a 15% din PIB. Dar, să spunem, ţările nordice sunt cunoscute pentru nivelul înalt de taxare şi nu s-ar înscrie într-un tipar ce poate fi aplicat la nivelul UE. Totuşi, nici alte ţări din vestul Europei nu stau cu mult altfel în ceea ce priveşte componentele de venituri. Italia, care aplică o TVA de 22% şi un impozit progesiv pe salarii cu limita superioară de 43%, obţine din TVA echivalentul a 6,2% din PIB, iar din impozitul pe venitul persoanelor fizice echivalentul a 11,5% din PIB. Germania are venituri echivalente a 7,3% din PIB din TVA şi 8,4% din PIB din impozitul pe venit, iar Franţa, venituri echivalente cu 7% din PIB din TVA şi 7,9% echivalent PIB din impozitul pe venit. Integral aduce Ziarul Financiar
Pedepse mici pentru vamesii spagari. Motivarea judecatorilor: de vina e statul care i-a incurajat. Sefii din conducerea vamesilor din Vama Moravita si autoritatile cu responsabilitati in oprirea contrabandei sunt de vina 
pentru conduita lucratorilor vamali prinsi ca cereau spaga, se arata in motivarea judecatorilor de la Curtea de Apel Timisoara.Vamesii au fost incurajati de superiori, si, in consecinta, de stat, sa devina necinstiti, iar acestia, desi erau supravegheati din 2008, au fost prinsi abia in 2011 de catre DNA si DGA. Judecatorii au considerat ca, intrucat sefii vamesilor erau cei care cereau o parte din profiturile obtinute de vamesi, lucratorii obisnuiti au fost fortati sa traiasca intr-un mediu moral incert, de care nu sunt vinovati. Ca urmare, le-au acordat invinutilor din lotul Moravita circumstante atenuante. Integral aduce ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
o zi buna tuturor.
O zi buna si tie, Sare 🙂
multumesc pt. material!
Buna dimineata,
este o abordare cinica dar aseara l-am vazut pe Dragnea “pierdut” si m-am bucurat cand oamenii l-au luat la intrebari. Zona este de o saracie extrema, depopulata si imbatranita, asa ca nu a mai prezentat importanta. Cele doua rauri sunt in cea mai mare parte din timp 2 firicele de apa, in verile secetoase aproape ca dispar, numai ca sunt ani in care fac prapad si trebuia sa stie asta.
Dinb pacate iresponsabilitatea a devenit politica de stat in Romania si nu cred ca mai sunt sanse sa ne revenim 🙁
Buna mar,
in cazul lui el nu poate arunca vina pe nimeni a fost 3 mandate presedintele CJ, daca nu-i facea lui Bombanica hotel poate ramanea ceva bani si pentru diguire
da, mai ales ca un astfel de eveniment/daca nu chiar doua s-au intamplat in mandatul lui. Au mizat pe faptul ca nu vor fi surprize, zona este selenara in cea mai mare parte din an.
uite ca astia au gasit si apa pe luna!
Buna dimineata,
Politicieni nenorociti:
http://aronafter65.wordpress.com/2014/04/21/pastele-lor/
Buna dimineata,
cam subtire aronpetru, poti gasi material mai consistent 😆
Fac si eu haz de necaz
Hristos a inviat! 🙂
Asadar, cazul Panait, da? Jurnalista Simona Ionescu de la EVZ baga mana in foc ca Ponta nu are nimic de a face. Ne convinge ea pe baza notitelor ei din 2009. Mai sa fie, eu zic ca pe Ponta e dublu santaj cu cazul Panait: cei care vor ca el sa candideze il pot santaja cu dezvaluiri, cei care nu vor ca el sa candideze il pot santaje cu insinuari 😀 Grea viata are Ponta!
Tudor Giurgiu va face acus un film despre Panait, si, credeti-ma, s-a documentat bine! 😛
http://www.reportervirtual.ro/2014/04/turcescu-dezvaluie-aparitia-unui-film-care-il-va-ingrozi-pe-victor-ponta.html
Adevarat a inviat!
Sunt sigur, interesant de vizionat, daca o sa-l termine!
pardon, notitelor din 2002.
Adevarul e ca pana acum cunosc un singur material bun despre cazul Panait: “Cazul Panait, standard de lucru in cooperativa Avantul”.
Notitele si amintirile din 2002 ale unui jurnalist, fie el si de la Evz, nu pot fi decat insuficiente. Serparia din 2002 era mult prea complexa pentru ce descrie dna Ionescu aici:
http://www.evz.ro/razbunarea-lupilor-tineri-din-parchetul-general-.html
cam spala cadavre in ultimul timp. Foame mare!
Buna ziua 🙂
Si Hristos a inviat:
Despre misto-ul ala de articol cu cosul mediu…
Undeva ori ziaristul a fost mintit (si isi preia datele fara sa verifice), ori datele au fost/sunt vadit prezentate aiurea.
Nu zic ca Ponta nu face prostii in administrarea banilor, dar prezentarea de date aiurea nu reuseste decat sa le dea in cap asa-zisilor critici ai guvernului.
Asa ca m-am, hotarat sa verific cifrele.
In primul rand, e ca in bancul ala cu Ivan cel care primeste de la partid Volga. Cand sa merga sa o ridice, i se confirma premiul dar cu trei mici corecturi:
Nu e vorba de Volga ci de Pobeda, nu masina ci ceas si nu l-a primit ci i s-a confiscat…
Am cauta prin date statistice, si am cateva mici corectii:
1. Cosul de consum (engl: “Consumer Price Index” [CPI] ), nu e zilnic ci lunar.
2. Exista ceva de genul prezentat – dar s-a renuntat in 2003 – si se referea la o familie medie de 2,8 persoane) – si tot lunar… Cuprindea: (spilcuiesc)”3,08 făină, 5,8 kg mălai, 31,9 kg pâine, …carne si preparate.. băuturi nealcoolice. Coşul minim mai conţinea cheltuieli cu alte produse alimentare, dar şi cu produse nealimentare – confecţii, tricotaje, încălţăminte, cărţi şi rechizite şcolare, medicamente, articole de igienă şi altele – şi servicii – apă, canal, salubritate, energie electrică (84,10 kwh), energie termică (0,86 Gcal), gaze (29,16 metri cubi), abonament radio-tv, telefon (50 impulsuri), transport public (42 călătorii), servicii medicale, impozite şi taxe şi altele. ”
Nu dau sursa – ca e “Jurnalul” – asta l-am gasit in graba…banuiesc ca se poate gasi si in alte locuri.
Pe de alta parte, la capitolul cheltuieli:
de la INSSE (nu se refera la CPI ):, 966.7 si 846.2 (2 sau 3 pers/gosp).
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/04/04%20Veniturile%20cheltuielile%20si%20consumul%20populatiei_ro.pdf
Putem aproxima ca per/gospodarie medie (2,8 pers) – cheltuielile lunare sunt 1700~1800 lei/luna
De unde rezulta totusi cele 16 zile?
Apoi: 4.11 -> ~0.8 TVA (24%) -> 3.31 Fara TV pretul carnii…
Procesatorii nostri vand carnea la 3.31 Euro/Kg (fara TVA), iar procesatorii polonezi la 3.61. Feelingul meu imi zice ca si ai nostri ar vrea sa o vanda la 3.61.
Cat despre evaziunea mai redusa… hai sa fim seriosi:
x vinde 10 kg salam ieftin zilnic. Atatia batrani lacuiesc in blocul din apropierea magazinului.
Daca va creste cu 2 bani pretul, batranii vor injura (guvernul si pe el) si tot 10 kg vor cumpara.
Daca scade cu 10 bani, sau chiar cu un leu, batranii il vor lauda (pe el si guvernul) si tot 10 kg vor cumpara.
Intrebare: De ce sa scada pretul?
Nu laud TVA-ul marit. Dar unul doar miscsorat – nu va reduce evaziunea.
TVA-ul cert (ca legislatie) si simplu ( de calculat/dedus/verificat/returnat) – acesta da va scadea evaziunea.
Mai simplu de calculat – va scadea evaziunea fiscala din eroare materiala.
Mai simplu de dedus – va creste numarul celor ce solicita sa fie platitori de TVA.
Mai simplu de returnat – va creste numarul celor ce vor vinde legal in exterior.
Mai simplu de verificat – va scadea numarul evazionistilor.
Apropape indiferent de procent.
Adevrat a inviat,
Dane nu prea ma pricep am vazut articolul si l-am crezut interesant. Multumesc pentru pleduarie si pentru justificari. Personal stiu ca “cosul meu lunar” este mai scump cu fiecare luna care trece 🙁
Buna ziua!
Articolul cu “cosul zilnic” e exemplu clar de lipsa crasa de profesionalism in presa romaneasca. Avem informatie inghitita fara un minim de verificare, avem folosirea unor termeni care nu sunt definiti (ce inseamna “cos de consum”?), avem inlocuirea – sau adaugarea – unui cuvant doar pentru a obtine senzationalul.Si cred ca cel mai grav e lipsa unui avertisment ca informatiile din articol provin de la o entitate care are tot interesul sa promoveze un anumit unghi de vedere.
Cel mai probabil reporterul a fost chemat la conferinta de presa a Asociatiei Patronatelor din Industria Alimentara, I s-au prezentat niste slide-uri, si-a mai notat ceva pe carnetel, si ajuns inapoi in redactie a cautat titlul senzational.
In imaginea cu graficul cosurilor se observa sursa datelor: un site numit numbeo. Aparent acesta e un site colaborativ in care oricine poate sa introduca preturi pentru diverse produse intr-un anumit oras. Iar site-ul face o agregare a datelor in functie de oras si tara.
Datele pentru Romania sunt aici: http://www.numbeo.com/food-prices/country_result.jsp?country=Romania&displayCurrency=EUR
Cel mai important: Monthly recommended minimum amount of money for food per person
(assuming 31 days per month), 2000 calories, balance diet: 115,73€. Nu am reusit nicicum sa gasesc o legatura matematica intre acest numar, valoarea salariului mediu de 395€ si numarul 16 avansat de autorii studiului.
E interesant de observat ca, pentru Polonia, exact acelasi cos de alimente costa aproximativ la fel de mult: 115,88€
Buna ziua tuturor…
Adevarat a inviat, City 🙂
Iti impartasesc indoielile in privinta articolului despre Cristian Panait.
Postare noua – O mafie transpartinică de ieri, de azi, din totdeauna