Ştiri Externe: 22 aprilie 2014 – Criza Ucraineană / Americanii vorbesc, ruşii işi fac planul si nemţii fac bani!
| 22/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ucraina: Moscova trebuie să ia “măsuri concrete” pentru aplicarea acordului (Washington). Șeful diplomației americane John Kerry a chemat luni Rusia să ia “măsuri concrete” pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de la Geneva destinat dezamorsării tensiunilor în Ucraina. Într-o convorbire telefonică cu omologul său 
rus Serghei Lavrov, Kerry “a cerut Rusiei” să ia măsuri concrete pentru a ajuta la punerea în aplicare a acordului de la Geneva, chemându-i public pe separatiști “să evacueze” clădirile ocupate ilegal, a declarat Jennifer Psaki, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, citată de AFP. De asemenea, el a cerut omologului său rus să desemneze un diplomat da rang înalt pentru a lucra cu misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / OSCE/, pentru a arăta “absolut clar că Rusia susține acordul /de la Geneva/ și dorește dezescaladarea”, a relatat purtătorul de cuvânt. Mai devreme în timpul zilei, ministrul rus de externe a acuzat autoritățile ucrainene că încalcă “grosolan” acordul de la Geneva, care prevede în special dezarmarea grupurilor armate ilegale și evacuarea clădirilor ocupate în orașe ucrainene. Aceste declarații sunt “contrare faptelor”, i-a declarat ministrul american lui Serghei Lavrov, potrivit dnei Psaki. “Guvernul ucrainean pune în aplicare o lege cuprinzătoare de amnistie pentru separatiștii care abandonează armele și clădirile” ocupate ilegal, a considerat ea, adăugând că Kievul a trimis reprezentanți pe lângă misiunea OSCE și a declarat un armistițiu de Paște în operațiunile sale “antiteroriste.” Integral aduce Agerpres
Ucraina: Washingtonul trebuie să convingă Kievul să respecte angajamentele luate la Geneva (Lavrov). Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a făcut apel luni la Statele Unite să convingă autoritățile ucrainene să-și respecte angajamentele luate la Geneva pentru a pune capăt escaladării în criza ce traversează țara, informează 
AFP. Într-o convorbire telefonică cu omologul său american John Kerry, Lavrov “a cerut secretarului de stat să acționeze asupra Kievului astfel încât capetele înfierbântate să nu provoace un conflict sângeros și să-i încurajeze pe liderii ucraineni să-și îndeplinească strict obligațiile”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. De asemenea, Lavrov “a subliniat incapacitatea și lipsa de voință a autorităților de la Kiev pentru a pune capăt actelor violente comise de Pravî Sektor”, un grup naționalist paramilitar ucrainean. Această conversație telefonică a avut loc la câteva ore după sosirea la Kiev a vicepreședintelui american Joe Biden, care urmează să se întâlnească marți cu președintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov și cu primul ministru Arseni Iațeniuk. Lavrov a avut de asemenea luni o convorbire telefonică cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, în care el a repetat “nevoia de punere în aplicare strictă și completă de către autoritățile actuale de la Kiev a dispozițiilor Declarației de la Geneva, inclusiv renunțarea la violență”. Agerpres
Tiruri de rachetă din Gaza înspre Israel, care a ripostat. Şapte rachete au fost lansate, luni, din Fâşia Gaza înspre Israel, potrivit armatei israeliene care a ripostat cu un raid aerian asupra mai multor zone asociate Hamas în enclava palestiniană. Rachetele au căzut în regiunea Negev, în sudul Israelului, dintre care două în oraşul Sderot, 
unde au avariat uşor un drum într-un sector rezidenţial, potrivit armatei şi poliţiei israeliene. Aviaţia israeliană a ripostat atacând “două instalaţii de activităţi teroriste în sudul Fâşiei Gaza şi o a treia în centru”, a anunţat armata, asigurând că ţintele vizate au fost lovite. Surse din cadrul serviciilor de securitate din Gaza au evocat atacuri aeriene pe un teren gol în tabăra de refugiaţi din Nuseirat (centru) şi împotriva unei baze a aripii armate a Hamas la Khan Yunis (sud), provocând doi răniţi uşor. Sursele palestiniene au anunţat, de asemenea, tiruri operate de marina israeliană împotriva bazei Khan Yunis, dar armata nu a confirmat. Forţele Hamas au evacuat bazele de teama unor noi raiduri, a precizat o sursă din cadrul serviciilor de securitate palestiniene. Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, înaintea tirurilor de rachetă, activiştii palestinieni au tras o rachetă antitanc asupra unei patrule militare la frontieră, dar fără a provoca victime sau pagube materiale. Aceste tiruri au avut loc în ultima zi a Paştelui evreiesc, zi de sărbătoare în Israel. Mediafax
New York Times: Strategia pe termen lung a lui Obama fata de Rusia, un ecou al Razboiului Rece. Desi criza din Ucraina continua sa sfideze posibilitatea unei solutionari usoare, presedintele Obama si echipa sa de securitate nationala se uita dincolo de conflictul imediat pentru a crea o noua abordare pe termen lung pentru Rusia, care aplica o versiune actualizata a strategiei de izolare folosita in timpul Razboiului Rece, scrie New York Times. 
Urmand strategia de dupa al Doilea Razboi Mondial de contracarare a Uniunii Sovietice si a ambitiilor sale globale, presedintele Obama se axeaza pe izolarea Rusiei lui Vladimir V. Putin prin taierea legaturilor sale economice si politice cu restul lumii, limitand ambitiile sale expansioniste in propria vecinatate si transformand-o intr-un stat paria. Obama a ajuns la concluzia ca, chiar daca exista o solutie la actualul impas privind Crimeea si estul Ucrainei, el nu va avea niciodata o relatie constructiva cu Vladimir Putin, sustin asistenti de la Casa Alba. Ca urmare, Obama isi va petrece ultimii anii doi ani si jumatate din mandat incearcand sa reduca la minimum perturbarile pe care Putin le-ar putea provoca, sa pastreze orice cooperare marginala care mai poate fi salvata, iar in rest sa il ignore pe liderul de la Kremlin in favoarea altor zone de politica externa in care exista sanse de progres. “Aceasta este strategia pe care ar trebui sa o urmarim”, a declarat Ivo H. Daalder, fostul ambasador american la NATO si acum presedinte al Consiliului de la Chicago pentru Afaceri Globale. “Daca doar stai acolo, esti increzator si cresti treptat costurile din ce in ce mai mult pentru Rusia, asta nu iti rezolva problema Crimeei si, probabil, nu iti rezolva problema din estul Ucrainei. Dar ar putea sa iti rezolve problema ruseasca”, a declarat Daalder. Integral aduce Hotnews
Politicieni britanici beneficiază de un sistem secret de pensii, care va lua 227.000 de euro din banii publici. Peste o mie de politicieni şi europarlamentari britanici, inclusiv liderul unei formaţiuni eurosceptice Nigel Farage, fac parte dintr-un sistem secundar de pensii, păstrat secret, care este finanţat de Uniunea Europeană şi de contribuabili şi care pune o povară suplimentară de încă 227,7 de milioane de euro pe bugetul Marii Britanii, 
potrivit unor documente făcute publice în urma unei investigaţii jurnalistice. Jurnalistul de investigaţie de origine germană Hans-Martin Tillack, împreună cu membrii think-tank-ului Open Europe au scos la iveală o serie de documente care demonstrează că 1.113 de politicieni britanici sunt membrii „Sistemului de Pensii Suplimentare Voluntare” al Parlamentului European. Potrivit beneficiilor acestui sistem, fiecare membru ar putea primi o pensie anuală de aproximativ 50.000 de euro. Contribuţia cetăţenilor britanici era de 72,1 milioane de euro în 2012, însă în prezent a fost stabilită la prste 227 de milioane de euro. Contribuabilii britanici au furnizat deja mai mult de 121 de milioane de euro, iar finanţarea va continua până în anul 2026, deşi lista participanţilor a fost închisă în 2009. Dintre cei 1.113 membri anonimi fac parte atât europarlamentari activi, cât şi retraşi din funcţie. Aceste plăţi suplimentare se adaugă unui sistem de pensii creat anterior, acum cinci ani, şi care este finanţat în totalitate din banii contribuabililor. Potrivit criteriilor sistemului secundar de pensii, europarlamentarii cu o experienţă profesională între 15 şi 30 de ani şi care se pensionează la vârsta de 63 de ani sau mai târziu pot primi pensii anuale între 70.000 de euro şi 100.000 de euro. În comparaţie, un pensionar britanic primea în medie o pensie lunară de aproximativ 11.600 de euro în 2012. Unul dintre beneficiarii acestui sistem este Nigel Farage, liderul partidului eurosceptic UKIP, potrivit scurgerii de informaţii a jurnaliştilor de investigaţie. „Nu este un sistem pe care ăl apăr, dar există”, a declarat acesta pentru cotidianul local „The Telegraph”. „Plăile ar trebui reduse. Circumstanţele s-au schimbat, iar plăţile ar trebuit reduse, însă nu cred că se va întâmpla asta”, a adăugat politicianul. Adevarul.
Ucraina: Joe Biden în vizită de două zile într-o Ucraină măcinată de tensiuni. Vicepreşedintele american Joe Biden soseşte astăzi la Kiev pentru o întrevedere cu preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, şi premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a anunţat Casa Albă. Oficialul american va rămâne două zile în Ucraina, marcată de mişcări separatiste ample după secesiunea Crimeei, la sfârşitul lunii martie. Biden se va întâlni de 
asemenea cu reprezentanţi ai Radei Supreme din diferite partide politice, dar va avea întrevederi şi cu mai multe organizaţii non-guvernamentale. „Joe Biden va discuta despre eforturile comunităţii internaţionale pentru stabilizarea şi întărirea economiei Ucrainei, precum şi despre susţinere reformei constituţionale a ţării şi luptele anti-corupţie, în vederea organizării unor alegeri prezidenţiale libere şi corecte pe 25 mai“, anunţă Casa Albă. „Vicepreşedintele va fi informat şi asupra ultimelor evoluţii din estul Ucrainei şi paşii întreprinşi pentru asigurarea securităţii energetice a ţării pe termen scurt şi lung“, se mai arată în comunicat. Vizita lui Biden are loc după ce „armistiţiul pascal“ anunţat de Kiev a fost încălcat de separatiştii pro-ruşi ieri dimineaţă, când cel puţin trei oameni au fost ucişi lângă oraşul Slaviansk, într-un atac armat. În plus, fragilul acord de la Geneva, încheiat joi seara între Ucraina, SUA, Rusia şi UE, pare să fie nul, în condiţiile în care militanţii pro-ruşi refuză să se supună cerinţelor, cerând intervenţia Moscovei şi organizarea unor referendumuri pentru dezlipirea regiunilor estice de Ucraina. Între timp, premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că “subminează stabilitatea internaţională” şi a solicitat ajutorul economic al aliaţilor occidentali ai ţării pentru modernizarea armatei ucrainene, într-un interviu difuzat duminică în Statele Unite. “Lumea are motive să fie îngrijorată faţă de intenţiile lui Putin”, a declarat Iaţeniuk pentru NBC, într-un interviu înregistrat sâmbătă şi difuzat duminică. “În fapt, Rusia a pus capăt tuturor programelor de neproliferare nucleară”, a acuzat premierul ucrainean, referindu-se la Memorandumul de la Budapesta din 1994, în virtutea căruia Ucraina a acceptat să renunţe la arsenalul nuclear în schimbul garantării integrităţii teritoriale. “Este evident, în prezent, că Rusia este o ameninţare pentru glob, pentru Uniunea Europeană şi Ucraina”, a adăugat liderul ucrainean. Integral aduce RFI
În timp ce băncile internaţionale dau înapoi pe piaţa rusească speriate de sancţiuni, companiile germane se gândesc să se extindă acolo. În timp ce băncile internaţionale, cu cele japoneze în avangardă, se retrag de pe pieţele ruseşti de teamă să nu fie prinse în disputele politice legate de criza din Ucraina, unele companii germane asigură că sunt hotărâte să rămână acolo şi chiar să se extindă, dând astfel Moscovei prilejul să afişeze imaginea unui climat de business normal în Rusia în pofida problemelor economice şi hemoragiei cronice de capital cu care se confruntă. „Criza din Ucraina nu va deveni un obstacol pentru companiile farmaceutice străine cu 
operaţiuni în Rusia“, este titlul afişat zilele trecute de un cotidian important din Rusia. Articolul încearcă să asigure publicul că actualele turbulenţe politice nu vor afecta afacerile ruseşti ale companiilor din Europa de Vest precum Boehringer Ingelheim şi Bayer MaterialScience, două grupuri germane menţionate în material, scrie CNBC. „Pentru o companie este importantă stabilitatea economică şi politică, dar noi lucrăm în Rusia deja de ceva timp. Rusia este o piaţă foarte importantă pentru noi, iar noi continuăm să folosim aceeaşi strategie şi nu intenţionăm s-o schimbăm în funcţie de situaţia politică“, spune un director al Boehringer Ingelheim pentru publicaţia rusească. Ziarul notează că Bayer Material Science are aceeaşi atitudine, că aceasta reasigură că va continua activităţile din Rusia şi chiar va căuta oportunităţi de extindere în anumite sectoare. Materialul de presă a apărut în condiţiile în care secretarul de stat al SUA State John Kerry a ameninţat Rusia cu sancţiuni economice dacă criza din Ucraina se agravează. Hemoragia de bani – Rusia se confruntă cu o hemoragie masivă de capital. De la începutul anului, ieşirile de active au depăşit totalul din 2013. Ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev a admis că hemoragia de capital este o problemă gravă, iar analiştii spun că problema se va agrava. Alexander Kliment, analist la Eurasia Group, subliniază că Rusia se îndrepta spre recesiune economică încă înainte de criza din Ucraina din cauza insuficienţei investiţiilor directe străine. „Criza din Ucraina a acutizat trendul. Când firmele şi fondurile văd stagnare, riscuri geopolitice mari şi perspectiva mai multor sancţiuni din partea Vestului, acestea nu vor decât să-şi retragă banii de acolo. Când riscurile cresc, banii zboară“, a spus Kliment.Unii analişti spun că sunt semne că activele pierdute de Rusia se îndreaptă spre Statele Unite, dar nu direct, ci prin rute ocolitoare precum Malta. Integral aduce ZF
Ucraina prezintă dovada că separatiştii sunt mobilizaţi de forţele speciale ruseşti. Fotografiile oficiale care au ajuns la OSCE şi Washington. De două săptămâni, forţe armate misterioase, formate din personal profesionist şi cunoscute drept “oamenii în verde”, au ocupat clădiri oficiale din Ucraina, oraş după oraş, 
alimentând furia separatiştilor din estul Ucrainei. Rusia a negat vehement acuzaţiile că aceşti oameni pun în aplicare de fapt o invazie rusească pe teritoriul Ucrainei. Acum însă, fotografii puse la dispoziţie de autorităţile Ucrainei către misiunea de supraveghere a OSCE şi susţinute de administraţia Obama arată că exact despre asta era vorba: “oamenii în verde” sunt forţe speciale ruseşti, care au fost prezente şi în Crimeea, şi în estul Ucrainei, ba chiar şi în Georgia în războiul din 2008. “Oamenii în verde” care acţionează acum în estul Ucrainei sunt forţe armate sau ale serviciilor speciale din Rusia, care s-au aflat şi în Crimeea, în februarie. Serviciile secrete ucrainene i-au identificat pe unii dintre aceşti oameni înarmaţi şi au pus la dispoziţia OSCE şi a administraţiei 
SUA fotografii cu ei, scrie New York Times. Unul dintre ei este Igor Ivanovici Strelkov, agent operativ al GRU, serviciul secret militar al Rusiei, trecut de 50 de ani, cunoscut pentru misiuni sub acoperire. El a acţionat şi în Crimeea, în februarie şi martie, iar acum se află în Slaviansk, în estul Ucrainei. Soldat rus care poartă însemnele forţelor speciale. Prima fotografie este din Georgia, 2008. Celelalte două sunt din Sloviansk, 2014, estul Ucrainei. Soldaţi ruşi. Prima fotografie, de grup, a fost făcută în Rusia. Celelalte trei sunt din estul Ucrainei, în 2014. Dreapta sus şi stânga jos, mic – în Slaviansk, dreapta jos – în Kramatorsk. Integral aduce Gandul
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
