Criza din Ucraina: 27 martie 2014 / Der Spiegel: Premierul Crimeii are legături cu Mafia
| 27/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale. Incepand cu ziua de maine vom publica stirile din Ucraina in editia obisnuita a Stirilor Externe.
Barack Obama: “Situația din Ucraina ne amintește că libertatea nu este gratis”. “În centrul NATO se află angajamentul în baza articolului 5 privind apărarea colectivă. Când am venit la Casa Albă, unul dintre primele lucruri pe care le-am spus a fost că nu există membri NATO noi și vechi, există evident țări mari și mici, dar când 
vine vorba de angajamentul pentru apărare colectivă toată lumea este pe aceeași poziție. Asta înseamnă că trebuie să fim siguri că avem planuri de urgență pentru fiecare dintre acești membri, inclusiv pentru cei veniți din estul și centrul Europei. Și în ultimii ani am realizat un număr de astfel de planuri de urgență”, a declarat Obama în cadrul unei conferințe de presă după summitul UE-SUA. El a precizat că le-a sugerat șefilor șefilor de stat și de guvern ca miniștrii de externe care se vor întâlni săptămâna viitoare la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi ai diplomațiilor să examineze aceste planuri pentru a se asigura că sunt aduse la zi și că se face totul “pentru a ne asigura că există o prezență NATO regulată pe teritoriul acestor țări care s-ar putea simți vulnerabile”. “Cred că acest lucru poate fi realizat prin mijloacele deja existente”, a adăugat Obama. Pe de altă parte, președintele american a afirmat la finalul summitului UE-SUA că împărtășește preocupările secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, privind scăderea cheltuielilor pentru apărare și a subliniat că “toată lumea trebuie să contribuie”. Integral aduce Agerpres
NATO va consolida prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la criza din Ucraina. Alianţa Nord-Atlantică va spori prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la operaţiunile Rusiei în Ucraina, anunţă preşedintele 
Statelor Unite, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. “Noi nu căutăm calea confruntării, dar nu vom ceda dacă suntem sfidaţi”, a declarat Rasmussen după întâlnirea cu Obama. “Susţin apelul preşedintelui Obama de luare a unor măsuri suplimentare pentru consolidarea apărării colective după acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina”, a continuat Rasmussen, citat de AFP. “NATO este o forţă de pace, dar şi o putere militară incomparabilă”, a insistat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. În contextul în care Polonia şi Lituania au exprimat preocupare în legătură cu posibilele efecte ale crizei din Ucraina, preşedintele SUA a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu va avea o atitudine “oscilantă”. “Ţările NATO nu sunt niciodată singure”, a subliniat Obama. Aduce Mediafax
Ucraina: Pretul la gaze creste cu 50% de la 1 mai pentru consumatorii casnici, la solicitarea FMI. Ucraina va creste cu peste 50% pretul la gaze pentru consumatorii casnici incepand cu 1 mai, o masura nepopulara ceruta de FMI in schimbul ajutorului financiar acordat Kievului, a anuntat miercuri operatorul national Naftogaz, potrivit AFP. Consumatorii industriali vor suporta o crestere de 40% care se va aplica de la 1 iulie, a anuntat Iouri Kolbouchine, unul dintre reprezentantii Naftogaz, citat de mass media ucraineana.”Ieri, Cabinetul de Ministri a luat decizia de a creste tarifele. Vom avea un calendar al preturilor pana in 2018. Pentru populatie, cresterea va fi cu 
peste 50% de la 1 mai. Pentru industrie va fi o crestere de 40% de la 1 iulie”, a aratat Kolbouchine. Anuntul vine in contextul in care guvernul de la Kiev spera sa ajunga miercuri la un acord cu Fondul Monetar International, de la care cere cel putin 15 miliarde de dolari pentru a evita falimentul. Potrivit Reuters, Naftogaz este cea mai mare companie de stat din Ucraina si ocupa un loc unic in economia tarii ca urmare a vastelor cantitati de gaze si petrol pe care le importa din Rusia pentru a le distribui consumatorilor de acasa. Insa finantele interne ale tarii sunt legate de sistemul ajutoarelor de la stat implementat in perioada sovietica. FMI a presat de ani de zile Ucraina sa ia masuri pentru a repara sistemul care face ca Naftogz sa mearga pe pierdere pentru ca vinde gazul cumparat de la rusi la un pret mult mai mic decat cel de achizitionare. Chiar si dupa implementarea masurii de reducere a ajutoarelor, Naftogaz va continua sa aiba la finalul anului un deficit de 80 miliarde hryvne (8 miliarde de dolari). Solicitarea FMI, foarte criticata, a fost respinsa o data de presedintele demis Viktor Ianukovici. O misiune a institutiei cu sediul la Washington se afla la Kiev de pe data de 4 martie, iar negocierile s-au intensificat in ultimele zile, premierul Arseni Iatseniouk renuntand la participarea la summitul G7 de la Haga pentru a putea lua parte la discutii. Potrivit presei ucrainene, negocierile s-au blocat tocmai asupra reducerii subventiilor la gaze pentru populatie, cerute de FMI, estimanda ca acestea reprezinta 7% din produsul intern brut. Un acord cu FMI este crucial pentru Ucraina, Uniunea Europeana si SUA conditionand propria participare de existenta unui plan de salvare financiara. “Partenerii nostri europeni au luat decizia de a ne da 1,6 miliarde de euro. La doua luni de la semnarea unui acord cu FMI, va putea fi platita o prima trasa”, a declarat miercuri Iatseniouk pentru Interfax Ucraina. La randul lor, SUA au promis un miliard de dolari in imprumuturi garantate Kievului. Integral aduce HotNews
Comisarul Janusz Lewandowski: Ucraina se va putea aproviziona cu gaze naturale din UE. Ucraina va putea importa gaze din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în prezent statul din estul Europei este în mare măsură dependent de gazele naturale ruseşti, a anunţat miercuri comisarul european pentru Buget, Janusz 
Lewandowski, citat de Agence France Presse. „Am ajuns la o înţelegere privind posibilitatea de a furniza Ucrainei gaze naturale din Slovacia şi, apoi, din Polonia şi Ungaria”, a declarat Janusz Lewandowski agenţiei poloneze PAP. Acesta a continuat prin a sublinia că înţelegerea amintită „este un prim acord foarte important pentru securitate”, după ce a participat miercuri la o şedinţă a guvernului de tranziţie de la Kiev. În prezent, gazele naturale importate din Rusia reprezintă majoritatea din consumul Ucrainei. Admnistraţia ucraineană s-a mai aflat în această siţuaţie în două rânduri, în ultimii ani, în 2006 şi 2009. În aceşti ani, conflictele dintre Kiev şi Moscova au provocat întreruperi în livrările de gaze naturale din Federaţia Rusă spre Uniunea Europeană. Încă de la începutul lunii martie Gazprom a ameninţat că va suspenda furnizarea de gaze naturale în cazul în care guvernarea de la Kiev, confruntată cu grave probleme financiare, nu îşi va achita datoriile acumulate în ultimele luni. Cele două ţări negociază în prezent un preţ al gazelor naturale care se va aplica de la 1 aprilie, iar autorităţile ruse au făcut cunoscut că intenţionează să sisteze reducerile acordate Kievului, inclusiv plata pentru utilizarea bazei navale de la Simferopol, în Crimeea, alipită de curând la Rusia. Integral aduce Adevarul
Cine poartă vina. Ar trebui Crimeea să reaparţină Rusiei sau nu? În opinia occidentului, de vină pentru escaladarea conflictului ucrainean este Kremlinul. Totuşi, între timp, se aud şi multe voci care acuză Vestul. Timp de zece ani, social-democratul Günter Verheugen a fost comisar european. Cunoaşte bine atât scena politică 
internaţională cât şi nuanţele fine ale diplomaţiei. Însă nici urmă de diplomaţie într-un recent interviu acordat postului Deutschlandfunk. În opinia sa, Kremlinul îşi apără interesele. Iar factorii de decizie de la Bruxelles şi Washington se fac vinovaţi de evoluţia situaţiei în Ucraina. Verheugen nu este singurul de această părere. Tot mai mulţi analişti reproşează occidentului eşecuri în politica faţă de Rusia. Aceştia spun la unison că Moscova ar fi trebuit ascultată mai devreme. Înţelegere faţă de Rusia? O atitudine complet nouă. Şi în cazul crizei din Ucraina a funcţionat veşnica regulă: jurnaliştii şi analiştii occidentali au arătat cu degetul către Moscova. Se spune că numai Putin ar fi de vină. Totuşi, în Germania s-au ivit şi multe voci “cu greutate” care n-au dorit să se lase contaminate de convingerea majorităţii. De această parte a baricadei, alături de Günter Verheugen, se găseşte şi vicepreşedintele formaţiunii CDU, Armin Laschet. În paginile publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), politicianul conservator a vorbit despre un “curent populist anti-Putin” în Germania, criticând lipsa unei culturi a dezbaterilor în politica externă. În plus, occidentul e prea concentrat pe sine, afirmă Laschet: “Chiar dacă referendumul din peninsulă şi politica Moscovei faţă de Crimeea încalcă dreptul internaţional, atunci când întreţii o relaţie politică externă trebuie să te pui şi în locul partenerului.” Integral aduce Deutsche Welle
Der Spiegel: Premierul numit la conducerea Guvernului din Crimeea la sfârşitul lunii februarie, Serghei Aksionov, are legături cu Mafia. Premierul din Crimeea, Serghei Aksionov, a fost implicat în traficul cu arme, dezvăluie cotidianul Der Spiegel, care prezintă un document cu informaţii privind legăturile influentului şef al Guvernului de la Simferopol cu grupările de crimă organizată din regiune. Numit la conducerea Guvernului din 
Crimeea la sfârşitul lunii februarie, după ce Parlamentul local a fost ocupat de proruşi înarmaţi, Serghei Aksionov, originar din Republica Moldova, a obţinut, între timp, indepenedenţa peninsulei, dar şi un paşaport rusesc, după ce a semnat împreună cu preşedintele Vladimir Putin acordul prin care teritoriul intră în componenţa Federaţiei Ruse. Presa a scris în mai multe rânduri despre legăturile sale cu grupările infracţionale din regiune, care i-au adus şi supranumele de Gobelin, însă Aksionov a negat acuzaţiile. Cotidianul Der Spigel prezintă informaţii dintr-un dosar în limba rusă referitor la trecutul premierului din Crimeea, care oferă detalii cu privire la legăturile sale cu grupările de crimă organizată din regiune. Documentul prezintă, printre altele, o notă privind achiziţionarea de arme de la un traficant tătar, dar şi faptul că Aksionov a fost în ianuarie 1996 ţinta unui atac atribuit grupării “Sindicatul grec”. El a fost rănit în urma atacului, scrie Der Spiegel, care menţionează că cel mai probabil acesta a fost un act de răzbunare. În urma atacului, Serghei Aksionov a rupt legăturile cu gruparea “Sindicatul grec” şi s-a alăturat unei grupări rivale. Documentul mai arată că Aksionov era considerat un personaj influent, iar Ilmi Umerov, şeful administraţiei locale din oraşul Bahcisarai, din Crimeea, spune că acesta era însărcinat cu strângerea banilor ceruţi în schimbul protecţiei. Ulterior, Serghei Aksionov a fost numit în funcţia de director al unor firme aflate sub controlul mafiei locale.Cu toate acestea, alte incidente aflate în dosarul obţinut de cotidianul Der Spiegel sugerează că Aksionov şi-a menţinut de-a lungul anilor legăturile cu grupările infracţionale. Astfel, în 2001 poliţia a dezamorsat un dispozitiv exploziv amplasat pe acoperişul casei lui Aksionov, cel mai probabil de membri unei grupări rivale, iar în 2006 un angajat al serviciilor secrete din Ucraina (SBU) a fost plătit să-l ucidă pe acesta. Acţiunea a fost însă dezvăluită de un anchetator care avea relaţii apropiate cu Aksionov. Integral aduce Ziarul Finaciar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
de notat,si de tinut minte/crimea e doar inceputul
Preşedintele Comitetului pentru probleme CSI şi relaţii cu diaspora din cadrul Dumei de Stat, Leonid Sluţki, a declarat în cadrul unei întâlniri, la Moscova, cu başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, că Rusia aprobă referendumurile din regiunea autonomă şi le consideră “absolut oportune”, informează Mediafax.
“Apreciem colaborarea dintre Găgăuzia şi Rusia şi intenţionăm să o dezvoltăm”, a declarat Sluţki, citat într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al Dumei de Stat.
“Considerăm că referendumurile care au avut loc în Găgăuzia, pe 2 februarie, sunt absolut oportune şi vrem să ne exprimăm aprobarea faţă de modul în care au fost formulate întrebările în cadrul acestor plebiscite”, a adăugat el.(sursa:rl)
Buna ziua!
“Chiar dacă referendumul din peninsulă şi politica Moscovei faţă de Crimeea încalcă dreptul internaţional, atunci când întreţii o relaţie politică externă trebuie să te pui şi în locul partenerului.”
Deci “chiar daca” incalca dreptul international trebuie sa ii intelegem si pe ei …. au luat-o razna 🙁
Am auzit de la multe persoane exprimari de genul : ei si ce domle … Crimeea a fost a lor dintotdeauna … si au facut si referendum … daca oamenii isi doresc asta . Dar in concediu se duc in UE … niciunul in Rusia.
Buna miki
eu zic sa faca referendum daca nu ar fi bine sa despartim Germaniile din nou