Criza din Ucraina: 24 martie 2014 / America începe să se mişte
| 24/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Rusia ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ pentru modificarea frontierelor în Europa (ministrul german de externe). Rusia ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ prin încercarea ei de a retrasa frontierele naționale în 
Europa – este îngrijorarea exprimată duminică de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, după ce a efectuat o vizită în Ucraina, consemnează agenția Reuters. ‘Nu putem trece cu vederea faptul că Rusia, prin acțiunea ei în Crimeea, sfidează fundamentele ordinii pașnice din Europa’, a afirmat șeful diplomație germane într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag. ‘Sunt foarte îngrijorat că, la 25 de ani de la terminarea Războiului Rece, tentativele ilegale de a modifica frontierele recunoscute din vecinătatea noastră europeană ar putea deschide ‘cutia Pandorei’ ‘, a punctat Steinmeier. În privința impresiilor sale după ce a vizitat capitala Kiev și localitatea Donețk, din estul Ucrainei, el a menționat că situația de acolo nu i s-a părut ‘deloc stabilă’, dar și-a exprimat speranța că planificata misiune de observatori OSCE ar putea ajuta la prevenirea escaladării conflictului.Agerpres
Despre câteva alte posibile Crimei. În siajul recentei anexări a Crimeei de către Rusia, nu puțini ziarişti occidentali se întreabă care ar putea fi următoarele ţinte ale Moscovei. Se face vorbire, în context, nu doar despre statele baltice, ci şi despre Republica Moldova. Estonia, Letonia şi Lituania, ţări baltice ocupate de Uniunea Sovietică 
în 1940, au fost primele care, în 1991, după căderea URSS, şi-au declarat independenţa şi au urmat un parcurs european. Astăzi, în pofida apartenenţei la NATO şi Uniunea Europeană, aceste ţări continuă să fie dependente de gazul şi petrolul livrate de Rusia. În Estonia, în nord-estul extrem al Europei, un sfert din cele 1,3 milioane de locuitori sunt etnici ruşi. Mica ţară baltică, cu ale sale peste 1500 de insule şi numeroase păduri, a devenit în ultimul timp zona de investiţii preferată a companiilor de IT. Letonia, mai mare decât Estonia, puternic industrializată în vremurile Uniunii Sovietice, a atras numeroşi imigranţi ruşi. Din cele 2 milioane de locuitori, peste un sfert vorbesc limba rusă. Economia letonă depinde în mare măsură de agricultură, pescuit şi silvicultură. Lituania, ţară cu 3 milioane de locuitori, a fost primul stat care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, relaţiile economice cu Rusia continuă să fie extrem de strânse. De altfel, Rusia este cel mai mare partener comercial al Lituaniei. Aproximativ 20 la sută din exporturile ţării ajung la mai marele vecin răsăritean. Rusia, spun unii analişti, ar fi extrem de interesată de Lituania, mai ales datorită graniţei acesteia cu Kaliningrad, enclavă rusă. Integral aduce Deutsche Welle
Comandanţii navelor militare din largul Crimeei aveau ordin să deschidă focul, dar nu l-au respectat. Comandanţii navelor militare ucrainene staţionate în porturi din Crimeea primiseră ordinul de a 
deschide focul spre forţele ruse, dar nu l-au respectat, admite Ministerul ucrainean al Apărării. “Situaţia din Crimeea este complexă. În ultimele zile, unele nave militare au fost blocate şi preluate de ruşi, deşi comandanţii aveau ordin de a utiliza armele”, precizează Ministerul ucrainean al Apărării. “Din nefericire, comandanţii sunt cei care iau decizia la faţa locului. Pentru a evita vărsarea de sânge, nu au recurs la arme”, explică instituţia. Militari ruşi şi voluntari proruşi au ocupat baze militare din Crimeea şi nave militare ale Flotei ucrainene. Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei. Aduce Mediafax
Ministrul de externe ucrainean: Riscul de razboi intre Ucraina si Rusia creste. Riscul unui razboi intre Ucraina si Rusia creste, a avertizat duminica ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andriy Deshchitsa, potrivit AFP. Intrebat la postul american ABC despre “riscurile” de a asista la un conflict militar intre Kiev si Moscova, el a raspuns: “Acestea cresc. Devin din ce in ce mai ridicate.” “Situatia este chiar mai exploziva decat era in urma cu o 
saptamana”, a avertizat el. “In acest moment, daca trupele rusesti invadeaza Ucraina in regiunle estice, va fi dificil sa le ceri ucrainenilor care traiesc acolo sa nu raspunda la aceasta invazie militara”, a mai spus ministrul. El a dat asigurari ca tara sa a recurs la “toate masurile diplomatice si alte sanctiuni economice si financiare pentru a opri rusii”, insa Ucraina “nu stie ce are in care Putin si ce va decide”. Intre timp, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa a declarat ca NATO trebuie sa isi repozitioneze fortele militare si sa intensifice capacitatea de reactie, in contextul riscului unei interventii ruse in regiunea separatista Transnistria si in estul Ucrainei. “Trebuie sa ne gandim la aliatii nostri, la pozitionarea fortelor in Alianta si la sporirea capacitatii de reactie, astfel incat sa fim acolo pentru aparare, daca va fi nevoie, in principal in zona baltica si in alte locuri”, a spus generalul Breedlove. Potrivit serviciilor de spionaj americane, exista unitati ruse pe toata frontiera de est a Ucrainei, la o distanta de 50 de kilometri de frontiera. Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianta Nord-Atlantica este “foarte preocupata” de riscul unei amenintari la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa, citat de NBC News, aduce Hotnews
NATO, îngrijorată de masiva prezență a trupelor rusești la granița cu Ucraina. Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este ”foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni” , a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este ”foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial 
aparţine Republicii Moldova. ”Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove. În paralel, ministrul ucrainean al apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în ”orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. ”Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare. Drapelul Rusiei a fost arborat pe 189 de obiective militare din regiunea Crimeea, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de NBC News. […] În acest context, unii politicieni occidentali cer o sporire a trupelor NATO în Europa de Est. Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, afirmă că “a sosit momentul ca NATO să fie mai fermă la frontierele sale externe. Situația actuală dovedește faptul că NATO nu este numai o alianță militară, ci și una politică”. Ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak, a cerut o prezență mai mare a trupelor americane în Europa de Est. SUA s-ar fi arătat deschise față de această propunere prin vocea vicepreședintelui Joe Biden care a efectuat deja o vizită la Varșovia. Integral la RFI
UE, legată de Gazprom prin contracte care expiră peste două decenii, atacă prin vorbe dependenţa de gazele ruseşti în timp ce Putin îşi extinde imperiul. Liderii europeni au decis la summitul de la Bruxelles că UE trebuie să îşi reducă dependenţa de gazele naturale importate din Rusia prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu acest combustibil şi că va construi o uniune energetică pentru a-şi asigura securitatea în acest domeniu. Însă ambiţiile liderilor europeni par greu de realizat în viitorul apropiat ţinând cont că statele europene au mai făcut, fără rezultate remarcabile, astfel de angajamente şi sunt legate de energia Rusiei prin contracte care expiră în unele cazuri peste două decenii. Rusia, care la Bruxelles a lăsat clar să se înţeleagă că se crede „liberă să ia orice decizie pentru a-şi proteja interesele legitime de securitate“, este o economie care sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin supravieţuieşte în principal prin exporturile de petrol şi gaze. Iar Putin este pregătit să plătească un preţ diplomatic şi economic enorm pentru a-şi realiza interesele. Prevederile constituţionale îi dau dreptul lui Putin la încă două mandate, ceea ce înseamnă că acesta ar putea rămâne în fruntea Rusiei până în 2024, timp suficient pentru a-şi pune în aplicare planurile, şi ar putea găsi o cale să rămână la putere şi după această dată, scrie Financial Times. Dacă UE nu va acţiona acum, dependenţa blocului comunitar de importurile de petrol şi gaze va atinge 80% până în 
2035, a avertizat preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy în contextul în care liderii europeni reuniţi la Bruxelles săptămâna trecută au discutat, printre altele, despre modalităţile de reducere a dependenţei energetice a UE de importurile de petrol şi gaze, în special de cele ruseşti. Acest obiectiv va fi realizat prin creşterea eficienţei energetice, prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze şi a surselor de energie, cu accent pe resursele regenerabile, a spus Van Rompuy, citat de EurActiv. UE trebuie să „lucreze ca o echipă“ atunci când ţările membre negociază contractele de import al gazelor ruseşti. Oficialul UE a atenţionat că trebuie mărite eforturile pentru construirea Coridorului Sudic de gaze naturale, o iniţiativă a Comisiei Europene de aprovizionare cu gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa, şi facilitarea importurilor de gaze lichefiate din Statele Unite. Avertismentul lui vine după ce gazoductul Nabucco Vest, sprijinit de UE şi de SUA, a fost abandonat în favoarea Azerbaidjanului, care a ales gazoductul TAP pentru transportul de gaze de la vastul câmp Shah-Deniz, dezvoltat de mai multe companii mari internaţionale precum BP, SOCAR, Statoil, E.ON, Total şi Lukoil, spre Europa de Vest. Gazoductul va deveni operaţional în 2018. Van Rompuy a subliniat necesitatea ca UE să „lucreze ca o echipă“ atunci când ţările membre negociază cu Rusia contractele de import de gaze. „Schimbul de informaţii şi creşterea transparenţei privind condiţiile contractuale sunt necesare pentru a ne amplifica puterea comună de negociere“, a explicat oficialul UE. Integral aduce Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ingrijoratoare vesti 🙁
buna,
da, destul de ingrijoratoare!
Guvernul ucrainian a ordonat retragerea generala din Crimeea.
http://www.bbc.com/news/world-europe-26713727
http://news.yahoo.com/crimeas-tatars-flee-ukraine-far-west-205336643.html
inca o data i-au gonit! Amar destin!
Din Walt Street Journal:
“today’s Russian Federation is itself not a nation-state but an empire. Mr. Putin’s conduct of the crisis, in addition to being aggressive, might best be described as imperialist or neo-imperialist, not nationalist.”
http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702303802104579451504265877512?mg=reno64-wsj&url=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle%2FSB10001424052702303802104579451504265877512.html