Ştiri Externe: 25 februarie 2014 / În Est, ucrainienii poartă uniforma Armatei Roșii”
| 25/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Nave ruseşti au ajuns pe coasta ucraineană a Crimeii în timp ce cresc temerile asupra unei invazii /media/. Potrivit site-ului rus de informaţii flot.com, nave militare ruseşti transportând soldaţi au ajuns pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea în ceea ce unele rapoarte şi experţi pretind că ar putea fi primele semne ale unei lovituri de stat a Rusiei în regiunea autonomă aprig disputată Crimeea, scrie, luni, portalul american de ştiri online 
International Business Times. Nava rusească mare de debarcare Nikolai Filcenkov a sosit în apropierea bazei militare a Rusiei de la Marea Neagră Sevastopol, care este o bază operată de armata rusă în Crimeea. Potrivit rapoartelor, nava transportă până la 200 de soldaţi şi s-a alăturat unui număr de patru vase suplimentare transportând un număr necunoscut de soldaţi ai Forţelor Speciale. Flot.com a relatat de asemenea că pe 22/23 februarie, personalul de la unitatea 45 a Forţelor Speciale Aeriene şi diviziuni suplimentare au fost transportate cu elicopterul la Anapa, un oraş de pe coasta rusă la Marea Neagră. Cu toate acestea, se crede că la Sevastapol sunt staţionaţi 26.000 de militari, potrivit Institutului German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate. Mai mult, rămâne de văzut dacă o Ucraină slăbită, în mijlocul unei revoluţii pe scară largă, poate răspunde la evoluţiile militare ruseşti sau dacă NATO va adopta linia Statelor Unite spunând Rusiei să rămână în afara regiunii, notează ibtimes.com. Cu toate acestea, o invazie rusă a Crimeii pare a fi populară cu populaţia în mare măsură rusofonă a Crimeii, după ce un val de proteste proruse au cerut intervenţia Moscovei. În afară de Crimeea, există preocupări din partea Statelor Unite şi guvernelor europene că Rusia ar putea încerca o intervenţie mult mai mare la Kiev şi restabili un guvern “prietenos” faţă de Moscova. Agerpres
Ucraina a sporit măsurile de securitate la frontiere, pe fondul zvonurilor privind o invazie rusă. Autorităţile ucrainene au sporit măsurile de securitate la frontiere, pe fondul informaţiilor privind prezenţa trupelor ruse la graniţa estică, relatează site-ul agenţiei Interfax Ukraine. Oleg Tiahnibok, liderul grupului parlamentar al 
partidului Svoboda, a declarat luni, în Parlament, că Rusia a mobilizat trupe la frontiera Ucrainei, sugerând că Moscova ar pregăti o invazie. În acest context, Agenţia pentru protejarea frontierelor a decis consolidarea măsurilor de securitate. “Serviciul pentru protejarea frontierelor este în alertă. Nu au fost observate mişcări de trupe la frontiera cu Ucraina”, a declarat Serghei Astahov, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Mediafax Moscova denunţă metodele antiruse “dictatoriale” şi “teroriste” utilizate în Ucraina. Rusia a denunţat tendinţa de utilizare a “metodelor dictatoriale şi teroriste” în Ucraina, după ce preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost demis. “Există tendinţe de reprimare a celor care nu sunt de acord, în diverse regiuni ale Ucrainei, prin metode dictatoriale şi uneori teroriste”, a comunicat Ministerul rus de Externe.”Prin invocarea intereselor revoluţionare, au fost validate decizii şi legi vizând lezarea drepturilor umanitare ale ruşilor”, a continuat Ministerul rus de Externe, referindu-se la abrogarea unei legi care cataloga limba rusă drept a doua limbă oficială în unele regiuni ale Rusiei. Mediafax
Ianukovici se află încă pe teritoriul Ucrainei, susţin apropiaţii săi. Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici se află în continuare pe teritoriul Ucrainei, a anunţat luni seara consilierul său Anna Gherman, care a 
refuzat să precizeze localitatea în care se află preşedintele destituit, relatează agenţia Ukrinform. „El se află în Ucraina. Ştiu asta. Întotdeauna am avut metodele mele de a afla unde el se află, deşi mulţi au încercat să minimizeze influenţa mea asupra lui”, a declarat Gherman. „Eu nu îl caut, voi sunteţi cei care-l căutaţi”, a afirmat ea într-un interviu, adăugând însă că nu a discutat cu Ianukovici în ultimele zile. „În urmă cu câteva zile, când Viktor Ianukovici se afla la Harkiv, i-am trimis nişte declaraţii pe care trebuia să le pronunţe în faţa presei, dar Ianukovici a ales o altă cale (…). Îmi pare rău că nu am fost alături de el în acel moment. Nu i-aş fi permis să spună anumite cuvinte”, a declarat Gherman. După ce a fost destituit sâmbătă de către Parlament, Ianukovici nu a mai dat vreun semn de viaţă. Luni, ministrul interimar de Interne Arsen Avakov a anunţat, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, că un mandat de arestare a fost emis pe numele lui Viktor Ianukovici, destituit din funcţia de preşedinte al Ucrainei., a declarat Gherman. Adevarul
Revista Presei de la Deutsche Welle. În cazul Ucrainei, Putin s-a înşelat. Presa germană consacră astăzi pagini întregi de relatări, analize şi comentarii evoluţiilor din Ucraina de la finele săptămânii şi spectaculoasei reveniri pe scena politică a Iuliei Timoşenko. “O ţară, care nu mai există”, îşi intitulează Frankfurter Allgemeine Zeitung unul din amplele articole publicate în ediţia sa de astăzi. “În Ucraina, nimic nu mai e cum a fost. Cu doar puţin timp în urmă, preşedintele Ianukovici se mai afla încă la putere, pentru ca acum principala sa rivală să aibă cele mai bune şanse de a-i urma în funcţie” notează FAZ, adăugând: “Rareori, în istoria recentă europeană, s-a întâmplat ca în decursul unei singure zi o ţară să se schimbe într-atât, cum a reuşit Ucraina, de vineri seara şi până sămbătă noaptea”. 
“Timoşenko preia conducera la Kiev”, titrează pe prima pagină Die Welt, cu referiri, între altele, la convorbirea telefonică purtată de carismatica lideră a opoziţiei, repusă în libertate la finele săptămânii, cu Angela Merkel. Cancelara Germaniei ar fi apelat la Timoşenko să depună eforturi pentru a păstra unitatea forţelor de opoziţie şi a ţării. Potrivit cotidianului berlinez, Gernot Erler (SPD), însărcinatul guvernului federal pentru Europa de Est, s-a pronunţat sceptic cu privire la noul rol al Iuliei Timoşenko, pe care a calificat-o drept “figură carismatică, dar care încinge spiritele”. Ea ar trebui să fie capabilă “să definească obiective comune” pentru toate forţele de opoziţie, a opinat Erler. Acelaşi Die Welt comentează evoluţiile de la Kiev şi e de părere că “în cazul Ucrainei, Putin s-a înşelat”. Rusia a urmat în ultimii ani doctrina lui Putin, scrie Die Welt şi explică în ce constă aceasta: Statele vecine trebuiau să ajungă economic şi politic instabile şi dependente de Rusia. În acelaşi timp, la cârma acestor ţări trebuiau să se afle politicieni pe placul Moscovei (de preferinţă nedemocraţi). În cazul Ucrainei, Putin pare că s-a înşelat. Că una din cele mai sărace ţări de pe continent a fost nevoită, ani de zile, să plătească Rusiei cel mai ridicat preţ pe gaz metan a afectat până la urmă nu doar Ucraina, ci şi regimul Ianukovici. “Timoşenko nutreşte ambiţii de putere” titrează, la rândul său, pe prima pagină astăzi, Süddeutsche Zeitung. Cotidianul münchenez mai consacră şi o pagină întreagă subiectului, analizând şansele unui adevărat comeback. “Nu doar adversarii ei din Ucraina au dubii”, constată ziarul din capitala Bavariei, amintind şi de scrisoarea care a circulat duminică în internet, răspândindu-se cu repeziciune, postată de un autor anonim. Acesta sublinia cu fermitate că nu pentru Iulia Timoşenko s-a luptat pe Maidan şi-i recomanda, bolnavă fiind, să se trateze, aşa cum intenţiona, în Germania. Cel mai bine ar fi ca după aceea să plece şi la cură şi să se întoarcă abia peste vreo cinci ani. Acum există alte priorităţi, cum ar fi edificarea unui nou aparat de stat, salvarea economiei naţionale şi aplicarea de reforme dure. Carisma şi populismul Iuliei Timoşenko n-ar fi, în aceste condiţii, decât “dăunătoare”. Süddeutsche Zeitung apreciază într-un comentariu pe aceeaşi temă că UE îi revine acum “o răspundere majoră” şi că va trebui să sprijine serios Ucraina pe drumul nou pe care a pornit. Integral la Deutsche Welle
Revista Presei de la RFI. Le Monde – ”În Est, ucrainienii poartă din nou uniforma Armatei Roșii” La Harkov, în apropiere de granița cu Rusia, Viktor, care are 80 de ani, și-a îmbrăcat iarăși uniforma de ofițer al fostei armate sovietice. Viktor s-a alăturat celor care manifestează împotriva ”Maidanului”, mișcarea populară de contestare a fostului președinte Ianukovici. Adunați în jurul statuii lui Lenin, ucrainienii din Est spun că apără simbolul care ar fi în pericol să fie dărâmat. Un coleg de pichet spune că schimbarea de orientare a Ucrainei nu e de bun augur. ”În Europa e criză, șomajul e în creștere. Vom fi mai săraci dacă intrăm în Europa”, susțin apărătorii lui Lenin. În timp ce la Kiev președintele Ianukovici a fost demis, în estul pro-rus spiritele se încing, de teamă că revoluția va ajunge și la Harkov. Cei care susțin mișcarea reformatoare, așa numiții ”pro-Maidan” sunt și ei la numai câțiva metri de statuia lui Lenin, iar tonul discuțiilor urcă mereu. Cei mai bătrâni însă arată că nu le pasă și spun că regretă mai ales timpurile trecute, comentează Le Monde, care îl citează din nou pe fostul ofițer care poartă prenumele președintelui demis: ”În epoca sovietică, nu conta de unde vii, era prietenie între popoare”. Acum se consideră prea bătrân pentru a se amesteca cu manifestanții, dar spune că fiul său e soldat în armata Rusiei și va avea 
grijă să îl apere. New York Times – ”Viitorul nesigur al Ucrainei”. Washingtonul îndeamnă Kievul la formarea unui guvern de tehnicieni. Casa Albă s-a abţinut să-l califice pe Oleksandr Turcinov drept preşedinte legitim al Ucrainei după destituirea lui Viktor Ianukovici şi spune că la Kiev ar trebui alcătuit un guvern de tehnocrați pentru asigurarea interimatului până la alegeri. Purtătorul de cuvânt al președintelui Barack Obama amintește de discuția dintre șeful de la Casa Albă și preşedintele Rusiei Vladimir Putin, care, spune el, este interesat de o tranziție paşnică a puterii la Kiev. Reprezentatul administrației americane a apreciat că Viktor Ianukovici, destituit de Parlament, ”nu conduce în mod activ ţara la ora actuală”. Iar colega sa din cadrul Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, de asemenea, a afirmat că ”Ianukovici şi-a pierdut legitimitatea”. Cei doi spun că Washingtonul nu ştie unde se află preşedintele ucrainean destituit. Purtătorul de cuvânt al lui Obama a subliniat că parlamentul ucrainean ”l-a ales pe noul său preşedinte în mod legal”. ”Şi noi susţinem o normalizare în termeni legali şi de ordine publică, pentru a asigura buna funcţionare a instituţiilor”, a adăugat el. ”Nu există nicio contradicţie în faptul că Ucraina şi ucrainenii se apropie de Europa şi că ei păstrează legăturile culturale şi economice de lungă durată cu Rusia”, a subliniat Jim Carney. Le Figaro – ”Moscova ridică tonul împotriva Ucrainei și Uniunii Europene”. Rusia nu recunoaște noile autorități ucrainiene și consideră atitudinea europenilor drept aberantă, scrie Le Figaro. Diplomația de la Moscova a vorbit împotriva a ceea ce a numit ”teroriștii” din Ucraina, cerând eliminarea lor din viața publică, și a atacat, după propriile aprecieri, ”calculele geopolitice unilaterale” făcute de Occident.”Dacă îi considerăm pe cei care se plimbă prin Kiev cu măști negre și automate Kalașnikov ca fiind guvernul, atunci ne va fi dificil să lucrăm cu un asemenea guvern”, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, citat de Le Figaro. Avertizarea din partea Rusiei coincide cu vizita la Kiev a șefului diplomației Uniunii Europene, Catherine Ashton, care, văzând ofensiva Moscovei, a fost nevoită să își ajusteze discursul și modul de acțiune. În timp ce noile autorități ucrainiene au estimat nevoile financiare ale țării în următorii doi ani la 25 de miliarde de euro, cei 28 se arată dispuși, ca alături de Fondul Monetar Internațional, să dea doar 2 sau 3 miliarde de euro. Le Figaro amintește că deocamdată Moscova a ”înghețat” împrumutul de 15 miliarde de dolari, promis lui Viktor Ianukovici, așa că ideea unei conferințe a donatorilor internaționali începe să se cristalizeze tot mai mult. Cancelariile occidentale se gândesc tot mai mult la o asemenea inițiativă, într-un dorit parteneriat cu China, Japonia, Canada, Turcia și Statele Unite. Numai că un program masiv de asistență financiară pentru Ucraina nu va fi pus în aplicare înainte de alegerile prezidențiale anticipate, anunțate pe 25 mai. Integral aduce RFI
Ucraina este o ţară bogată în resurse şi cu o agricultură prosperă şi totuşi unul dintre cele mai sărace state din Europa. Cum a ajuns aici? Ucraina nu şi-a moştenit doar casta politică din fosta URSS, ci şi o industrie învechită adaptată mai ales necesităţilor fostului spaţiu sovietic şi un sector agricol ghidat de principiul supradimensionării, toate controlate acum de oameni de afaceri ale căror conexiuni politice ajung până în Rusia. 
Toate acestea probabil vor face ca drumul european al ţării ales la Kiev să fie unul lung şi dureros. Va rezista Ucraina acestei provocări? Ucraina a făcut prea puţine pentru a-şi diversifica producţia şi s-a rezumat la moştenirea sovietică, la industriile producătoare de materii prime precum oţel, metale şi chimicale. Fostele companii de stat comuniste au fost de cele mai multe ori vândute unor personaje care aveau legături cu politicienii, iar ele au rămas dependente de gazele naturale ieftine cumpărate din Rusia şi de cererea de materii prime de pe pieţele externe. Aceasta a ajutat economia Ucrainei să crească rapid din 2000 până în 2008, dar a redus nevoia de modernizare, explică AP. Când economia mondială a intrat în criză în 2008, cererea pentru materiile prime ale Ucrainei s-a prăbuşit. Apoi în 2009 Rusia a majorat semnificativ preţurile exporturilor de gaze naturale, acutizând problemele industriilor exportatoare ale Ucrainei. Jocul gazelor -Compania naţională de gaze naturale Naftogaz percepe de la clienţi doar aproximativ 20% din cât plăteşte Rusiei pentru importurile de combustibil. Aceasta înseamnă că guvernul cheltuie 
aproximativ 7,5% din PIB-ul ţării în fiecare an pe subvenţionarea încălzirii gospodăriilor. Urmarea este un deficit bugetar mare pe care guvernul încearcă să-l acopere cu împrumuturi. Finanţele ciuruite – Situaţia financiară a Ucrainei este atât de gravă, încât analiştii încep să avertizeze cu privire la posibilitatea intrării ţării în default dacă nu primeşte ajutor extern. Nevoile de împrumut pentru anul acesta se situează la 7-10 miliarde dolari, din care 3 mld. dolari pentru plata unei datorii către FMI, instituţie care cere guvernului să scumpească gazele pentru populaţie. Peste acestea se suprapun problemele legate de cursul hrivnei, moneda naţională. Banca centrală şi-a secătuit rezervele valutare pentru susţinerea monedei. Unul dintre motivele pentru care instituţia face aceasta este probabil că multe companii şi persoane trebuie să-şi plătească datoriile în dolari. De asemenea, o hrivna puternică face mai ieftine importurile, printre care şi cele de gaze naturale. Căderea accentuată a hrivnei ar putea provoca valuri de falimente. Însă menţinerea în mod artificial a monedei la niveluri ridicate afectează exporturile. Corupţia – Un studiu recent al Băncii Mondiale, un creditor internaţional cu care Ucraina este încă în relaţii bune, citează corupţia „atotpătrunzătoare“ drept factor major care frânează economia. La nivelul străzii, afacerile trebuie să se descurce cu tratamentul arbitrar al oficialilor şi cu cererile pentru mită. Populaţia este sceptică în privinţa legalităţii şi moralităţii averilor cumulate de oamenii de afaceri cunoscuţi ca oligarhi. Unul dintre cei mai controversaţi dintre aceştia este fiul fostului preşedinte Viktor Ianukovici, Oleksandr, un fost dentist care, potrivit revistei Forbes Ucraina, a ajuns să aibă o avere de 510 milioane de dolari prin diverse afaceri. Ucraina se plasează pe poziţia 144 dintr-un total de 175 în clasamentul alcătuit de Transparency International pe baza unui indice al percepţiei corupţiei, în spatele unor state precum Papua-Noua Guinee, Nigeria şi Iran. Integral aduce Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Incep presiunile 🙁
http://adevarul.ro/international/europa/rusia-ofera-cetatenie-ucrainenilor-crimeea-1_530c5232c7b855ff56a45350/index.html
era de asteptat!
Poate cine cunoaște mai bine istoria sa-mi spună dacă este adevărat un acord din 1984 dintre Rusia si US, in care Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear in schimbul garantarii independentei si frontierelor naționale. In care caz, navele rusesti sunt o cacialma. Sau nu – poate Rusia vrea sa înceapă o conflagratie contra NATO, in care caz Putin devine cneaz de Moscova.
1994 nu 1984…
da, aveti dreptate. In 1992 Ucraina a semnat tratatul SALT-3. Intre 1994-1996 majoritatea arsenalului militar aflat in Ucraina a fost mutat in Rusia sau distrus. Nu se cunosc anexele secrete ale tratatului se stie insa ca americanii au pompat in anii ’90 aproximativ 5 miliarde de USD, Mai multe puteti afla aici –
http://www.mil.gov.ua/index.php?lang=en&part=history&sub=history
Multumesc pentru informație. Devil is in the details. Nu s-au pompat banii fără niște condiții, garantii – dat fiind ca rușii au intra in posesia arsenalului.
Din
http://isites.harvard.edu/fs/docs/icb.topic706700.files/The_Denuclearization_of_Ukraine_and_its_Application_Elsewhere.pdf
Se poate vedea cat de mult a involuat Ucraina in acești 20 de ani
da, o tragedie adevarata. Popor furat si inselat mult mai mult decat noi 🙁