Ştiri Externe: 21 februarie 2014 / În Kiev: haos, şoc şi groază
| 21/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Terifianta neajutorare a Comunităţii Internaţionale. La cine să se mai apeleze în ajutorul ucrainenilor care luptă pentru democraţie? Pe moment nici UE, nici OSCE şi nici ONU nu manifestă mult mai mult decât neputinţă. În timp ce miniştri europeni se întruneau joi ca să adopte sancţiuni împotriva sângerosului regim Ianukovici, nişte pedepse tardive, după cum afirmă unii, insuficiente, inutile sau chiar contraproductive, după cum cred alţi analişti, un fapt e cert. Comunitatea Internaţională a eşuat în ansamblul ei din nou, în faţa unei provocări majore, aşa cum a eşuat şi în tragedia siriană. Încât se poate pune întrebarea, cât valorează oare UE? Dar OSCE? Dar Naţiunile Unite? Pe Maidan şi altundeva, în 
Ucraina, ca şi în afara ei, unii au început să conteste Europa pentru că dă impresia că ar asista cu mâinile în sân la masacrarea de protestatari pro-europeni. Situaţia, e-adevărat, este extrem de complexă. Uniunea Europeană, şi acest fapt e cert, n-a acţionat optim într-o criză pe care ar fi trebuit s-o prevadă şi s-o gestioneze net mai eficient decât a reuşit până la vărsările de sânge de la 19 februarie. Europa a greşit grav, ani la rând, lăsând revoluţia portocalie să eşueze, deşi ar fi trebuit să susţină politic şi financiar forţele pro-democratice şi pro-occidentale. Mai nou, Europa n-a reacţionat la manevrele Rusiei şi n-a prevăzut volta lui Ianukovici spre Moscova, care a declanşat mai întâi proteste iar ulterior o veritabilă revoluţie pro-democratică şi pro-occidentală. Apoi, înainte ca Vladimir Kliciko, unul din cei trei lideri ai opoziţiei, să ceară „intervenţia” vestului, occidentul a ezitat mult prea mult să se implice suficient de activ şi de energic, aşa cum a şovăit mult să procedeze şi la adoptarea de sancţiuni. Sigur, sancţiunile nu sunt un panaceu. Ele pot fi utile, dar şi echivala, multă vreme, cu o frecţie la un picior de lemn. Unii le-au respins ori au recomandat amânarea lor din raţiuni tactice, alţii pentru că ar putea avea, ca în Belarus, efecte secundare contrare celor dorite. De pildă, ar putea accelera reorientarea spre est şi integrarea Ucrainei în spaţiul euro-asiatic către care o împinge cu toate forţele şi prin toate mijloacele de presiune Rusia lui Putin, în delirul post-sovietic şi neo-imperial al actualului lider de la Kremlin. Integral aduce Deutsche Welle.
După cea mai sângeroasă zi a protestelor, soldată cu cel puţin 100 de morţi, Ianukovici a fost de acord cu alegeri anticipate, susţine premierul Poloniei. Opoziţia anunţă că nu există acord. Focuri de armă cu muniţie de război s-au desfăşurat joi în centrul Kievului, conform AFP. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte 
aproximativ 500 fiind rănite, au afirmat surse medicale citate de CNN. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat, joi noapte, formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP. Opoziţia a negat ulterior un acord cu Ianukovici. UPDATE 06:00 – În Piaţa Independenţei se ţin slujbe de pomenire pentru cei decedaţi în timpul protestelor După cea mai sângeroasă zi a protestelor de la Kiev, soldată cu cel puţin 100 de morţi, potrivit presei internaţionale – în timp ce autorităţile anunţă un bilanţ oficial de 75 de decese – în Piaţa Independenţei se mai aflaul, vineri dimineaţă câteva sute de persoane. La microfoanele amplasate în Piaţa se aud slujbe de pomenire pentru persoanele decedate. Joi seară, premierul Poloniei anunţase că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar accepta organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în cursul anului 2014, precum şi formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile. Ulterior, opoziţia din Ucraina a susţinut că nu există niciun acord cu regimul Viktor Ianukovici. UPDATE 23:11 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat un bilanţ de 75 de morţi începând de marţi. Violenţele de la Kiev s-au soldat cu moartea a 75 de persoane începând de marţi, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Sănătăţii într-un comunicat. Bilanţul precedent anunţa 67 de morţi începând de marţi. În plus, începând de joi dimineaţă, “76 de persoane sunt spitalizate în stare gravă”, a adăugat Ministerul ucrainean al Sănătăţii. Integral aduce Mediafax
Preşedintele Barack Obama, atac dur la adresa lui Vladimir Putin privind Ucraina şi Siria. Preşedintele SUA, Barack Obama l-a acuzat, joi, pe omologul său rus, Vladimir Putin, că încalcă libertăţile fundamentale ale popoarelor ucrainean şi sirian, criticând sprijinul Rusiei pentru represiunile violente din Ucraina şi Siria şi cerând totodată formarea un guvern de tranziţie la Kiev, relatează, joi, cotidianul The Guardian, în ediţia sa electronică. Într-unul din cele mai directe comentarii de până acum cu privire la o presupusă implicare a Kremlinului, în cadrul unei 
conferinţe de presă comune a liderilor nord-americani de la Toluca (Mexic), preşedintele Obama l-a avertizat pe omologul său rus să nu considere cele două state (Ucraina şi Siria) ‘drept o tablă de şah a războiului rece’, adăugând totodată că ‘SUA se află de partea oamenilor’. ‘Avem, în situaţia de faţă, o ţară care a fost, în mod clar, subordonată Rusiei, altă ţară al cărei guvern este susţinut în prezent de Rusia şi unde poporul are în mod cert o părere şi o viziune diferită pentru ţara lor’, a afirmat preşedintele american, conform sursei amintite. ‘Cred că aceasta este o expresie a speranţelor şi aspiraţiilor popoarelor Siriei şi Ucrainei care recunosc libertăţile fundamentale – libertatea de expresie, libertatea întrunirilor, alegeri libere şi corecte – sunt drepturi fundamentale de care fiecare trebuie să beneficieze’ a spus Barack Obama, care a lansat un neobişnuit atac personal la adresa preşedintelui rus, Vladimir Putin. ‘Cred că dl Putin are o viziune diferită asupra multora dintre aceste libertăţi fundamentale şi nu cred că este vreun secret asupra acestui lucru’, adăugând totodată că ‘situaţia din Ucraina vizează faptul dacă poporul ucrainean poate sau nu să îşi aleagă destinul’. ‘Perspectiva noastră nu este să vedem aceste lucruri ca o tablă de şah a războiului rece în care suntem în competiţie cu Rusia. Scopul nostru este să ne asigurăm că poporul ucrainean are posibilitatea să ia propriile decizii în ce priveşte viitorul său, şi poporul sirian are posibilitatea să ia decizii fără ca bombele să explodeze’, a declarat preşedintele american. Integral aduce Agerpres
CRONOLOGIE Protestele din Ucraina: cum s-au intensificat violenţele atât de rapid. Kievul se confruntă începând de marţi cu o adevărată explozie de violenţă, în care au fost ucişi cel puţin 67 de manifestanţi [n.r., peste 100 dupa ultimele comunicate], potrivit autorităţilor municipale, relatează AFP, care prezintă filmul evenimentelor. MARŢI, 
18 FEBRUARIE: – Un marş la care participă peste 20.000 de manifestanţi proeuropeni degenerează în confruntări cu forţele de ordine în apropierea Parlamentului, unde urma să fie dezbătută o reformă constituţională vizând limitarea puterilor preşedintelui. Poliţia utilizează gaze lacrimogene, grenade asurzitoare şi gloanţe de cauciuc împotriva manifestanţilor, care aruncă pavele şi cocteiluri Molotov. – Metroul este închis, iar circulaţia automobilelor este limitată. – Contestatari ocupă Primăria Kiev, pe care au evacut-o în urmă cu două zile. Casa Sindicatelor, cartierul general al manifestanţilor, este devastată de un incendiu. – Poliţişti antirevoltă, precedaţi de vehicule blindate echipate cu tunuri de apă, încep să disloce, seara, mii de contestatari adunaţi în Piaţa Independenţei (Maidan), ocupată de trei luni. Manifestanţi ridică un adevărat zid de foc, pentru a se proteja de forţele de ordine. Patru persoane sunt ucise în timpul asaltului. – La Liov (vest), aproximativ 5.000 de manifestanţi preiau controlul asupra unor clădiri oficiale şi depozite de armament. – Preşedintele Viktor Ianukovici se întâlneşte cu lideri ai opoziţiei şi reclamă evacuarea Pieţei Independenţei. El discută la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. – Moscova atribuie intensificarea violenţelor politicii occidentalilor. MIERCURI, 19 februarie: – După o noapte de violenţe, manifestanţi şi poliţişti se înfruntă la Maidan. – Moscova îndeamnă UE să convingă opoziţia să “coopereze cu autorităţile” şi să se delimiteze de forţe radicale, acuzate că vor să dea “o lovitură de stat”. Integral aduce Adevarul
Revista Presei de la RFI. Le Figaro: Diplomația europeană, între mediere la Kiev și sancțiuni la Bruxelles. Trei miniștri de externe europeni – cel francez, cel german și cel polonez – sunt la Kiev și încearcă să medieze o soluție politică la criza ucraineană. Marea provoocare a celor trei diplomați este să găsească un compromis acceptabil pentru putere, pentru opoziție, dar și pentru Rusia care și-a trimis un emisar să participe la negocieri. Inițial, vizita ar fi trebuit 
să dureze doar câteva ore, dar ea va continua și astăzi. Așezarea în teren e una strategică. Vorbim despre o Trilaterală de la Weimar compusă dintr-un polonez ostil Rusiei, un neamț cu bune relații la Moscova și un francez văzut drept relativ neutru. În timp ce delegația europeană caută soluții la Kiev, în capitala Europei s-a găsit și o formulă de compromis pentru impunerea de sancțiuni împotriva „celor care au mâinile pătate de sânge”. E vorba despre interdicții de călătorie și înghețarea conturilor bancare ale celor care sunt responsabili de violențele din Ucraina. Opoziția în interiorul UE nu a fost nici ea de ignorat: Spania, Italia, Cipru, Grecia și Bulgaria au manifestat reticențe față de ideea de sancțiuni. Totuși, după trei luni pierdute pe apa sâmbetei, blocul comunitar a reușit să înăsprească tonul diplomatic și să promită măsuri punitive dacă nu se va găsi o soluție de compromis la finele misiunii Trilateralei. Printre 
altele e vorba despre stoparea violențelor, schimbarea Constituției, organizarea de alegeri anticipate și, eventual, numirea unui guvern de coaliție. În tot acest timp, Rusia intră în joc cu tot ce are, inclusiv cu premierul Dmitri Medvedev care i-a cerut lui Viktor Ianukovici să nu se lase călcat în picioare de opoziție ca un preș. Atitudinea Moscovei lasă de înțeles că nu renunță la sfera de influență din Ucraina și că poate destabiliza și alte regiuni – vezi Republica Moldova, Georgia și chiar Siria, unde Rusia joacă și acolo un rol crucial. The New York Times: Violența și politica. În urma celei mai negre zile din istoria post-sovietică a Ucrainei, în care au fost confirmați oficial 75 de morți din cauza tirurilor cu muniție de război, președintele Viktor Ianukovici pierde peste zece membri ai formațiunii sale politice. Printre aceștia se numără și administratorul capitalei Kiev, cel numit în funcție direct de Ianukovici în lipsa alegerilor locale, care a demisionat din Partidul Regiunilor și a ordonat ca metroul să își reia activitatea după ce fusese închis. Ieri au existat semnale că șeful statului s-ar apropia de un compromis, inclusiv de ideea de alegeri anticipate, dar având în vedere haosul de pe străzile Kievului, o soluție alta decât demisia lui nu pare să se contureze pentru opoziție. Singurul lucru cert după ziua de ieri este faptul că protestatarii au reușit să recucerească Piața Independenței în timp ce printre gloanțe circula și zvonul decretării stării de urgență. Nu e clar însă dacă președintele Ianukovici mai are autoritatea să facă un asemenea gest având în vedere că Rada, adică Parlamentul de la Kiev, a votat o rezoluție prin care ordonă retragerea 
trupelor de securitate, interzice uzul armelor de foc împotriva manifestanților și anulează operațiunea națională anti-teroristă. Aceeași rezoluție prevede că numai Parlamentul are dreptul legal de a instaura stare de urgență. Și poate mai important dpdv politic este faptul că 34 de parlamentari ai Partidului Regiunilor au votat alături de opoziție acest demers. Die Welt: Ianukovici e bun de judecată. Oamenii care luptă și mor pe străzile din Kiev arborează drapelul Uniunii Europene. Dacă aceasta din urmă se uită pasivă la omoruri, atunci se trădează pe sine însăși. Vremea lui Ianukovici la putere a trecut, acum e timpul pentru judecată. Vărsarea de sânge de la Kiev este cel mai grav exces de violență de la Războiul din fosta Iugoslavie în urmă cu 20 de ani. Iar faptul că Viktor Ianukovici este un președinte ales democratic și alege el apoi să își împuște propriul popor nu e motiv de exil, ci motiv de prezentare la Tribunalul de la Haga. Euromaidanul nu are voie să se transforme într-o piață Tienanmen din Europa, iar politicienii nu au voie să creadă că pot da ordine de ucidere a oamenilor nevinovați așa cum le convine. Iar dreptul internațional prevede din 1989 că asemenea crime nu mai pot fi justificate cu suveranitatea națională. Așa că la Haga mai e un loc liber. Integral aduce RFI
Patronul unei fabrici româneşti din Ucraina: Am oprit totul, acum plătesc doar paznicii. Ucrainenii va trebui să muncească 7-10 ani ca să-şi revină. Violenţele şi instabilitatea din ultimele luni din Ucraina au afectat operaţiunile de acolo ale oamenilor de afaceri români, care spun că şi-au stopat activitatea şi au amânat intenţiile de extindere pe piaţa ucraineană. „Credeţi că acum mai dă cineva vreo comandă? Noi de la sfârşitul lui octombrie ne-am 
oprit, nu mai producem nimic acolo“, a spus Dumitru Matei, proprietarul companiei Izoterom, care deţine în Ucraina o mică fabrică de conducte preizolate folosite la transportul agentului termic. Fabrica avea opt angajaţi, care produceau conducte pentru spitale sau regii de termoficare. În anii trecuţi, cifra de afaceri a companiei ucrainene se ridica la milioane de euro, însă în 2012, ultimul an complet de activitate, rulajul s-a redus la 200.000 de euro şi firma a început să aibă probleme cu încasarea creanţelor. „Suntem acolo de 15 ani. În ultimii doi ani de zile situaţia economică s-a deteriorat, au început să comande, dar fără să mai plătească. Acum eu plătesc doar paznicii. Totul s-a blocat şi ce bani avem să luăm nu ne dau. I-am dat şi în judecată, dar nici aşa nu am rezolvat, pentru că nici judecătorii nu ştiu dacă mai rămân în funcţie“, a arătat Dumitru Matei. Nu am apucat să facem niciun pas” Tot conducte spera să vândă în Ucraina şi compania Superlit, care deţine o fabrică la Buzău şi realizează trei sferturi din cifra de afaceri de circa 15 milioane de euro din livrări la export. Dacă la începutul anului trecut conducerea firmei îşi propusese intrarea în forţă pe piaţa ucraineană, acum directorul general Bogdan Niţu spune că „din fericire“, planurile nu s-au mai concretizat. „Nu am apucat să facem niciun pas. Eram în contact cu mai mulţi oameni din zona de business, dar ţinând cont de situaţia de acolo mai aşteptăm un pic“, a spus Bogdan Niţu. Compania a tatonat piaţa ucraineană în urmă cu câţiva ani, când a livrat ţevi pentru lucrări de apă şi canalizare şi conducte pentru o microhidrocentrală în Ucraina. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
ce ziceam acu’ citeva comentarii de scoala bbc/cnn de propaganda – vin unii cu mici detalii:
http://www.infowars.com/exposed-ukrainian-protesters-backed-by-kony-2012-style-scam/
Salut marite scrib
Italienii confirma ca trupe speciale din Ucraina au avut ordin sa traga cu munitie reala . (trupe din antiterorismul politiei ) Se confirma ce am scris ieri si poza luata din Hotnews . Lunetist ucrainian cu pusca cu luneta ucrainiana . La italieni se pot vedea si niste video cu aceste trupe speciale in actiune la Kiev si se vede clar cum unii trag ochind cu AK-47 .
Gasca politica in frunte cu presedintele tarii e criminala . 🙁
Razboi in toata regula 🙁 Din nefericire mor oameni nevinovati, nu ma mai gandesc la traume psihologice si consecintele economice care-i afecteaza.
Obama: “Perspectiva noastră…” Blah, blah – cu acțiunea stam mai prost. Cat despre UE, cu atât mai rău.
Ce va face Putin? Ce știe – practica pumnului, care vor readuce epoca de piatra pe întreg spațiul sovietic.
Chiar o victorie de 10 minute sau 10 ani din partea noii uniuni sovietice nu va opri prăbușirea întregului lor spațiu “vital”. – taigaua cu care nu știu ce sa facă.