Ştiri Externe: 11 februarie 2014 / Europa sub apă. Inundaţii pe tot continentul
| 11/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
SUA: Camera Reprezentanţilor adoptă o rezoluţie în sprijinul manifestanţilor din Ucraina. Camera Reprezentanţilor a adoptat luni o rezoluţie de susţinere a aspiraţiilor ‘europene’ ale poporului ucrainean, lansând tuturor părţilor un apel la calm, relatează AFP. Documentul, adoptat cu majoritate de 381 de voturi pentru şi numai 2 contra, 
afirmă că aleşii ‘sprijină aspiraţiile democratice şi europene ale poporului ucrainean, precum şi dreptul acestuia de a-şi alege liber viitorul, fără intimidări sau teamă’. Rezoluţia denunţă în preambul violenta reprimare a manifestaţiilor proeuropene de la Kiev, hărţuirea şi violenţa împotriva ziariştilor. Textul subliniază că ‘refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici de a purta un dialog consecvent cu liderii opoziţiei a provocat mai multe zile de violenţă, a dus la mai mulţi morţi şi sute de răniţi, precum şi numeroase acuzaţii de brutalităţi comise de poliţie’. Camera ‘cere Statelor Unite şi Uniunii Europene să îi avertizeze pe liderii ucraineni că persoanele care autorizează sau comit violenţe împotriva manifestanţilor paşnici vor fi personal traşi la răspundere’, insistând ca ‘toate părţile să se implice într-un dialog constructiv şi durabil’. ‘Deşi abrogarea parţială a recentelor măsuri antidemocratice este încurajatoare, continuăm să cerem guvernului ucrainean să respecte drepturile democratice ale tuturor cetăţenilor ucraineni’, au declarat într-un comunicat preşedintele Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, şi alţi lideri ai grupului parlamentar republican. Integral aduce Agerpres
François Hollande a sosit în SUA pentru o vizită de stat de trei zile. Preşedintele francez François Hollande a sosit luni în Statele Unite pentru o vizită de stat de trei zile, în cursul căreia el va fi primit de către omologul său Barack 
Obama. Avionul prezidenţial a aterizat în jurul orei 14.30 (21.30, ora României), la baza aeriană Andrews, la est de Washington. Obama urmează să-l primească pe Hollande în cadrul unei ceremonii oficiale. Apoi cei doi lideri se vor deplasa pentru câteva ore, cu ajutorul unui avion Air Force One, în Monticello, în statul american Virginia, de unde este originar Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Statelor Unite. Printre subiectele care vor fi abordate de către preşedinţii american şi francez se numără situaţia Siria, Iran, Ucraina, Sahel şi Libia, precum şi relaţiile economice bilaterale. Vizita lui Hollande la Washington va fi a şasea, din 1958, a unui preşedinte francez, după Charles de Gaulle (1960), Georges Pompidou (1970), Valéry Giscard d’Estaing (1976), François Mitterrand (1984) şi Jacques Chirac (1996). Hollande va fi primul şef de stat al celei de a Cincea Republici care va efectua o vizită în Statele Unite fără să susţină un discurs în faţa Congresului. Mediafax
Valorile europene şi votul elveţian. Elveţienii au optat prin referendum pentru restrângerea libertăţii de circulaţie. Parte din Europa proferează blesteme la adresa acestei mostre de xenofobie. Dar şi elitele ei ar trebui să deretice în propria ogradă. În majoritatea lor, elveţienii au votat, prin referendum, în favoarea îngrădirii libertăţii circulaţiei. Bună parte din Europa se arată consternată. Or, elitele pro-europene ar face bine să-şi detecteze şi să-şi elimine şi neajunsurile proprii.
Decizia majorităţii elveţienilor i-a inflamat, pe drept cuvânt, pe mulţi în Europa. Elitele unioniste ale Bătrânului Continent o consideră, nu întâmplător, primitivă, reacţionară şi gregar-naţionalistă. Furia lor e de înţeles. Adoptată în baza campaniei unui partid populist şi în temeiul unor lozinci în mare măsură demagogice, hotărârea izolaţionistă cu pricina îi angajează nu doar pe cetăţenii Confederaţiei, ci afectează direct şi indirect şi sute de milioane de alte persoane de pe Bătrânul Continent.
Ceea ce n-ar fi mare lucru. Dar ea pune în discuţie drepturi şi principii europene sacrosancte. De pildă dreptul europeanului de a fi liber să se deplaseze, să muncească şi să locuiască unde vrea el în Europa – poate bunul cel mai de preţ rezultat până acum din procesul integrării europene. Nu în ultimul rând, pune în discuţie însuşi principiul aceste integrări europene. Un principiu extrem de important, elaborat după îndelungi şi grele sforţări într-o Europă al cărei naţionalism extremist a provocat din 1914, deci de exact o sută de ani încoace, imense nenorociri şi suferinţe.
În fine, decizia intensifică în Europa, cu puţin înainte de alegerile europene, nu doar curentele xenofobe şi ultranaţionaliste, ci, în genere, o neurastenie tipică, o stare acută de proastă dispoziţie, de maleză de felul celor care au otrăvit sfârşitul secolului XIX, începutul veacului trecut şi debutul anilor 30.
Ca atare, hotărârea restricţionării imigraţiei, adoptată în special de elveţienii de expresie germană, mai puţin de cei francofoni are, nu în ultimul rând, efecte politice şi un impact psihologic, înainte de a avea, cândva, în viitorul apropiat, multiple consecinţe sociale şi economice.
În cauză sunt în primul rând, fireşte, raporturile economice şi comerciale dintre UE şi Ţara Cantoanelor şi variile acorduri bilaterale, foarte profitabile ambelor părţi, care nu se vor putea desigur perpetua netulburat în timp ce graniţele pentru persoane riscă să se închidă. Integral aduce Deutsche Welle .
Europa, cufundată sub ape. Inundaţiile au cuprins continentul. O altă furtună atlantică a lovit Europa la începutul acestei săptămâni, aducând cu sine vânturi puternice şi ploi torenţiale, afectând mai ales teritoriile din estul continentului, cum ar fi Anglia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Franţa. Autorităţile au transmis că se confruntă cu cele mai puternice precipitaţii de iarnă din ultimele decenii. nundaţiile au fost o problemă presantă în sudul Angliei, mai ales în 
ultimele săptămâni, Biroul de Meteorologie din Marea Britanie confirmând că în luna ianuarie au căzut cele mai mari cantităţi de precipitaţii din 1910 până în prezent. Agenţia de Mediu din Regat a emis 16 avertismente severe, anunţate în situaţiile în care precipitaţiile sunt „un pericol pentru viaţa cetăţenilor”, de-a lungul râului Tamisa, unde sunt ameninţate de ape aproximativ 2.500 de case. Londra este protejată de un baraj în cartierul sudic Woolwich dar oraşul Croydon, situat la periferia de sud a capitalei, a prevăzut protejarea locuinţelor şi magazinelor pompând apa şi deversând-o în pasajele pietonale subterane. Şi Italia se confruntă cu furtuni şi valuri periculoase. Presiunea joasă, vânturile puternice şi valurile înalte au contribuit la crearea fenomenului „acqua alta” („apă înaltă”) în Veneţia, termen folosit în Veneţia pentru a descrie care nivelul apei se ridică peste cotele normale din cauza furtunilor. În Roma a plouat săptămâna trecută mai mult decât în ultimele două luni, iar râul Tibru a provocat inundaţii atât în Roma, cât şi în Pisa. Înspre est, Serbia a fost lovită de furtuni de zăpadă, care ua blocat mare parte din nordul şi estul ţării. În timp ce stratul de zăpadă se mărea, mii de şoferi şi localnici au rămas blocaţi în automobilele sau casele lor timp de zeci de ore. Integral aduce Adevarul.
UE caută să salveze acordurile cu Republica Moldova și Georgia. UE ia în considerare angajarea de lobby-iști pentru a contracara „dezinformarea” rusească și se gândește să sporească ajutorul financiar acordat Republicii Moldova și Georgiei în contextul crizei ucrainene. Aceste idei sunt conținute în două rapoarte interne ale UE, obținute de EU 
Observer, și care vor fi discutate de miniștrii europeni de externe, astăzi, la Bruxelles. Primul document este intitulat „20 de puncte despre Parteneriatul Estic post Vilnius”, a fost redactat de Suedia și semnat de alte 12 state europene printre care România, Germania, Polonia și Marea Britanie. Raportul fixează ca obiectiv semnarea Acordului de Asociere cu Moldova și Georgia până în luna august, dar reduce așteptările privind Ucraina. Planul include o campanie de PR – experții în diplomație publică fiind doar una dintre pârghiile vizate – care să contracareze dezinformarea Moscovei. Suedia recomandă un flux constant de vizite de rang înalt în Georgia și Republica Moldova. Documentul mai prevede ca statele pro-Europa să fie răsplătite prin prioritizarea fondurilor europene. Așteptările cu privire la Ucraina sunt diminuate serios, dar varianta sancțiunilor este exclusă deocamdată. Raportul recomandă ca UE să continue dialogul politic și să își ajusteze politica în funcție de evoluțiile din Ucraina. Documentul citat arată și faptul că UE nu renunță la tentative de apropiere de Belarus. Autorii precizează că anul acesta va fi organizat la Minsk Campionatul Mondial de Hochei pe gheață care poate reprezenta un bun prilej de acțiune pentru ameliorarea situației prizonierilor politici. Cel de-al doilea document, redactat de Polonia, intră în detaliile finanțării pentru Republica Moldova și Georgia, mai precis se arată că, în bugetul 2014-2020, fondurile pentru aceste două state ar trebui să fie mai mari și să vizeze agricultura și dezvoltarea rurală. Dar, arată raportul, este obligatoriu ca banii europeni să vizeze și societatea civilă, studenții și minoritățile. Integral aduce RFI
“Am căzut victimă războiului valutar şi nu ripostăm. Trebuie să începem lupta pentru deprecierea euro, care trebuie să fie în serviciul economiei şi industriei noastre”. Actualul nivel al euro anihilează eforturile Franţei de creştere a competitivităţii şi de aceea Franţa trebuie să „înceapă lupta politică pentru deprecierea euro“, o monedă care a crescut cu 10% faţă de dolar anul trecut, susţine ministrul industriei Arnaud Montebourg, care atrage 
atenţia că zona euro a căzut victimă războiului valutar şi nu ripostează. El argumentează că un euro mai slab ar face exporturile franceze mai ieftine şi prin urmare mai atractive. Pentru România, un euro mai slab ar face importurile de energie mai scumpe, spun analiştii. „Trebuie să începem lupta politică pentru a face ca euro să scadă. Euro trebuie să fie în serviciul economiei şi industriei noastre. Nu este vorba de devalorizarea monedei, ci de menţinerea cursului la un nivel rezonabil şi suportabil“, a afirmat Montebourg într-un interviu acordat publicaţiei franceze Les Echos. Declaraţiile sale vin în contextul în care economia franceză, a doua ca mărime din zona euro, întârzie să-şi revină sustenabil din criză, pe când cea a Germaniei a redevenit motorul de creştere al uniunii monetare. Mulţi analişti spun că diferenţa de performanţă dintre Germania şi Franţa reflectă faptul că Germania a reuşit să implementeze în urmă cu câţiva ani reformele structurale pe care preşedintele francez François Hollande abia acum încearcă să le introducă. Lipsa unui salariu minim pe economie şi preferarea contractelor de muncă cu jumătate de normă în timpul crizei fac ca pentru exportatorii germani costurile cu forţa de muncă să fie mai flexibile decât în Franţa. De asemenea, companiile germane exportă produse greu de înlocuit de alţi exportatori. Pentru că nu-şi poate îmbunătăţi competitivitatea prin devalorizare internă, ca Germania, Franţa caută să fie mai competitivă la export prin deprecierea euro. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salut
“acqua alta” e fenomenul care datorita vintului si mareelor face sa cresca nivelul marii la Venetia . Apa din rauri si canale nu mai se varsa in mare ci invers . Venetia mai are si o alta problema .
Mega zona industriala cunoscuta sub numele de Porto Marghera a fost construita prin reducerea fortata a suprafetei deltei venetiene. Combinat cu adincirea puternica (dragaj) a canalului dei Petroli pentru a permite si navelor mari sa ajunga in portul orasului , cantitatea de apa de mare care se poate revarsa periodic in oras a crestut enorm .
In general si in Italia , catastrofele naturale sint de imputat cam 95 % greselilor umane .
– Se construia unde nu era recomandat fiind zone naturale, milenare de revarsare a raurilor umflate .
– Ca efect , se construiau numeroase diguri care reduc latimea raurilor dar si amplifica viteza apei . La o ploaie mai intensa , acestea nu mai au unde sa se revarse si rup tot ce intilnesc in cale .
– Defrisari masive care duc la numeroase si tragice alunecari de teren in caz de ploi .