Henri Troyat: Ivan cel Groaznic
| 10/02/2014 | Autor theophyle Categorii: Carte, Magazin Istoric |
Henri Troyat, născut Lev Aslanovici Tarasov, a fost un autor si istoric francez de origina rusa. Nascut in 1911, intr-o familie foarte bogata cu radacini multietnice (armeană, rusă, germană, georgiană). In preajma revolutiei familia sa apărăsit Rusia, ajungând, după un traseu complicat prin Caucaz (unde familia deținea vaste proprietăți) și Crimeea, prin Istanbul și Veneția, în Franța, unde s-a stabilit la Paris în 1920. Aventuroasa călătorie este descrisă în cartea sa Atât cât va exista Pământul (Tant que la Terre durera).
În 1952 a primit Marele Premiu Literar al Prințului Pierre de Monaco. Troyat a publicat peste o sută de cărți, beletristică, istorie, eseuri, biografii (printre care cele ale lui Anton Cehov, Ecaterina cea Mare, Rasputin, Feodor Dostoievski, Lev Tolstoi, Ivan cel Groaznic). În egală măsură a scris biografii ale unor importante personaje ale culturii și istoriei franceze, Flaubert, Maupassant, Verlaine, Baudelaire, Dumas, Zola, Balzac.
A fost ales membru al Academiei franceze la 21 mai 1959, în locul lui Claude Farrère (fotoliul al 28-lea). Devenit „nemuritor” devreme și fiind longeviv, este consemnat ca membrul Academiei cu cea mai îndelungată activitate. A încetat din viață în 2007, la vârsta de 95 de ani.
Ivan cel Groaznic
In incercarea mea de a intelege politica imperiala a conducatorului actual al Rusiei am incercat sa recitesc multe din biografiile fostilor ţari. Cred ca Henri Troyat este una dintre cele mai bune surse posibile – concis, suscint si extrem de placut la citit.
Cartea a iesit la editura Corint in decembrie 2013. Cred ca exista o edite mai veche la Humanitas. Traducere din limba franceză şi note de Sanda Grigoriu. Cuvânt-înainte de Zoe Petre. Postfaţă de Doru Dumitrescu. 256 pagini.
Henri Troyat reuseste sa redea caracterul sumbru al personajului in egală măsură strălucit şi sinistru care se dezvolta din paginile unei cărţi care poate fi citită şi ca un thriller istoric, temele unei propagande imperiale ale cărei ecouri nu s-au stins până azi. Si intr-un fel sa intelege multe din evenimentele actuale.
Înţelegem mai bine de ce, în plin război, Stalin a încurajat, dacă nu cumva a comandat chiar, un film despre Ivan cel Groaznic. Emblematic pentru aspiraţia, niciodată lipsită de frustrări, care împinge Rusia când să-şi afirme, când să-şi nege apartenenţa la Europa; emblematic pentru un imperialism de coloratură mistică şi savantă deopotrivă, ca şi pentru echilibrul mereu instabil dintre ispitele Orientului şi valorile occidentale, politician talentat şi călău fără scrupul, Ivan Goznîi este, cum îl arată şi porecla prefăcută în renume, un personaj istoric fascinant şi ameninţător.
Cnezatul Moscovei a atins culmea puterii în timpul domniei lui Ivan al IV-lea (Goznîi – cel Groaznic), dupa perioada lui se poate vorbi deja despre Rusia ca stat si mai tarziu imperiu. Ivan a întărit puterea cneazului transformandu-l in ţar, până la un grad nemaiîntâlnit. În ciuda faptului că era inteligent şi energic, Ivan suferea de accese de paranoia şi depresie, domnia lui fiind punctată de ieşiri de o violenţă extremă. Ivan cel Groaznic a devnit Mare Cneaz al Moscovei în 1533 la numai trei ani. Facţiunile familiilor boiereşti Şuiski şi Belski au intrat în competiţie pentru controlul regenţei copilului-monarh, până cănd Ivan şi-a asumat puterea în 1547. Ca o reflectare a noilor pretenţii imperiale, Ivan s-a încoronat ţar, copiind ceremonia complicată a încoronărilor imperiale ale împăraţilor bizantini.
Având un sprijin neîncetat al unui grup de boieri, Ivan şi-a început domnia cu o serie de reforme folositoare. El a promulgat un cou cod de legi, a restructurat armata şi a reorganizat organele de conducere la nivel local. Aceste reforme au fost iniţiate pentru a întări statul în condiţiile războielor continui din acea perioadă.
Ivan al IV-lea (cel Groaznic) a fost ultimul Mare Cneaz al Moscovei si primul Ţar al Rusiei.
Pe plan extern Rusia şi-a continuat procesul de expansiune. Ivan a cucerit Hanatul Kazanului de pe cursul mijlociu al râului Volga în 1552, iar mai târziu, Hanatul Astrahanului, de la vărsarea Volgii în Marea Caspică. Aceste victorii i-au asiguratn Rusiei controlul asupra întregului curs al râului Volga şi accesul către Asia Centrală. Expansiunea Rusiei către est a întâlnit o rezistenţă relativ scăzută. În 1581, familia de negustori de blănuri Stroganov, l-a angajat pe conducătorul cazacilor, Ermak Timofeevici, să conducă o expediţie în vestul Siberiei. Cazacii au i-au învins pe mongolii Hanatului Siberiei şi au cucerit teritoriile de la vest de râurile Obi şi Irtîş.
Expansiunea către nord-vest, către Marea Baltică, s-a dovedit mult mai dificilă. În 1558, Ivan a învadat Livonia, implicând Rusia într-un istovitor război de 25 de ani împotriva uniunii polono-lituaniene, Suediei şi Danemarcii. În ciuda unor succese întâmplătoare, armata rusă a fost împinsă pe poziţiile de plecare, Rusia nereuşind să cucerească mult râvnita ieşire la Marea Baltică. Sperând să poată profita de greutăţile ruşilor în luptele din Livonia, hanul Crimeii Devlet I Ghirai, în fruntea a 120.000 de călăreţi, a devastat în mai multe rânduri regiunea Moscovei, până când, în 1572, bătălia de la Molodi a pus capăt incursiunilor tătăreşti în nord.
Zeci de mii de soldaţi au fost mobilizaţi pentru apărarea Marii centuri de palănci, ceea ce a fost o povară uriaşă pentru Rusia, a cărui dezvoltare socială şi economică nu mai avansa. Războaiele au secătuit Rusia. Unii istorici au considerat dezlănţuirea opricininei (teroarei) de către Ivan ca o măsură de mobilizare a tuturor resurselor pentru luptă şi de reducere la tăcere a oricărei opoziţii la război. Indiferent de scopuri, politica internă şi externă a ţarului Ivan cel Groaznic au avut efecte devastatoare asupra Rusiei, care au dus în cele din urmă la frământări sociale şi război civil, aşa zisele Timpuri tulburi (Smutnoe Vremia”) intre anii 1598-1613.
O carte de istorie exceptionala – merita de citit!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
