Pagini de istorie: Mecenaţii (1)
| 04/02/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Magazin Istoric |
Gaius Cilnius Maecenas
Nu se poate vorbi nicaieri in lume despre arta care nu a fost sutinuta de potentatii vremurilor, cunoscuti sub numele generic de mecenat sau mecena – bineinteles fiecare cu motivatiile respective. Creatia artistica de toate felurile a fost 
intotdeauna un proces top-down, de sus in jos. Bineinteles ca au existat si vor exista influente folcloristice puternice, dar “Cantarea Romaniei” nu a putut produce un nou Enescu sau Celibidache si nici un alt Brâncuşi. Cu tot talentul fenomenal pe care l-a avut marele sculptor roman, nu prietenii ilustri pe care i-a avut la Paris l-au ajutat, ci un “mecenat” obscur si uitat de timp, americanul John Quinn, care a finantat din greu inceputurile artistului.
Daca tot vorbim de patroni ai artelor, ar fi bine sa pornim de la inceputuri: Gaius Cilnius Maecenas, al carui nume a devenit in timp un substantiv comun, livresc, cu sensul de protector si sponsor al literaturii, al artelor şi al ştiinţelor.
Gaius Maecenas (70 – 8 î.Hr.) provine dintr-o familie de cavaleri (ordinul ecvestru) din partea tatalui si o veche familie nobilă etruscă. Prietenul sau Horatiu l-a numit într-o odă “atavis edite regibus”, adica urmas regal. Poate fi sau nu adevarat, cert este ca numele de Clinius indica cert legatura cu casa domnitoare a unui mare trib Etrusc condus de un rege numit Cilnii.
Maecenas a fost un excelent diplomat si un extraordinar administrator. Colaborator apropiat al lui Octavian (devenit mai tarziu Cezar Augustus), l-a insotit pe acesta in toate bataliile pe care le-a sustinut acesta, incercand totusi sa pacifice Roma prin tratative (esuate) cu partile beligerante, Pompei si Marc Antonius. Maecenas a fost numit vice-rege si a guvernat Roma pe timpurile cand Augustus nu s-a aflat in capitala imperiului. Maecenas a reusit sa castige sume enorme de bani pe care le-a cheltuit ajutandu-si prietenii si clientii politici, dar in special investind in opere de arta, cladiri si gradini, care concurau cu tot ceea ce a fost facut in Orientul Mijlociu Babilonian.
Desi vestitul Tivoli (nu parcul danez) isi are radacini mai vechi, el a devenit un centru de retragere al patricienilor romani cam pe timpul lui Maecenas. Ruinele vilei lui somptuoase (pe care a lasat-o mostenire lui Cezar Augustus) exista si astazi. In vila lui Maecenas si-a gasit si locul de prizonierat vestita regina Zenobia a Palmirei, razvratita impotriva Romei.
Gradinile lui Maecenas (Horti Maecenatis), vestite in antichitate, ale caror ramasite se mai pot vizita si astazi, au fost primele gradini in stil oriental (persan-babilonian) construite in Europa. In aceste gradini vestitul proprietar a construit si un auditoriu, al carui ruine le putem vedea si astazi. Din nefericire, galeriile de sculpturi si fresce si celebra biblioteca nu s-au pastrat. Gradinile au existat pe colina Esquillina (Mons Esquilinus), una dintre cele sapte coline ale Romei, langa Zidul lui Septimiu Sever.
Activitatea literara a lui Maecenas a fost probabil mai putin reusita, fiind ridiculizata de Seneca si Quintilian. In orice caz el a intrat in istoria omenirii pentru binefacerile, sponsorizarile, fara de care mari opere literare sau artistice nu ar fi existat.
La moartea lui, Gaius Cilnius Maecenas si-a donat toata averea si tot ceea ce a construit poporului roman, prin cel care il reprezenta – marele Cezar Augustus – cel mai mare om politic pe care l-a avut Roma in toate timpurile.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
