Politeia la Arad
| 06/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Regionale |
Bronzul timpuriu – Cultura Periam-Pecica
Cultura din epoca bronzului numita astfel dupa doua statiuni importante situate pe cursul inferior al Muresului. Denumirea a fost introdusa in literatura 
romaneasca de specialitate de catre I.Nestor in 1933, anterior fiind propusa denumirea de “cultura Mures (Maros)” de catre arheologul maghiar J.Banner. Astazi denumirea de Periam-Pecica este utilizata mai cu seama de specialistii romani,cei straini preferand-o pe cea de Mures (Maros). Cu mai mult timp in urma au fost utilizate si denumirile de Perjamos sau Szoreg sau,pentru o etapa mai timpurie a culturii,notiunea de “grupul Pitvaros”, astazi in general abandonate. Cronologia si periodizarea culturii nu sunt inca definitive solutionate. Traditional,a fost considerata ca incepand candva spre sfarsitul perioadei timpurii a epocii bronzului (in intelesul periodizarii traditionale romanesti) ,segmentul principal al evolutiei sale fiind caracteristic perioadei mijlocii.
Perioada celta si daco-romana
Intre Aradul de astazi si Pecica a existat probabil o asezare sedentara celta populata de tribul Boii. Dupa ce au fost alungati de daci pe ruinele acestei locatii a fost construita cetatea dacică Ziridava. numerând orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus), în lucrarea sa “Geographia” mentionează localitatea Ziridava în extremul vest al Daciei. Acesta este singurul izvor de geografie antică mai amănuntit pentru teritoriile de la nordul Dunării care a ajuns până la noi. Vasile Pârvan în lucrarea sa „Getica”, il identificacu localitatea Cenad de azi, astazi este aproape sigur identificata cu localitatea Pecica, pe locul asezarii celtice.
Prima identificare documentata
Prima identificare documentata a avut loc in 1331, este vorba de celebra Chronica Hungarorum (Cronica Picta de la Viena). Manuscrisul respectiv, este o cronică ilustrată a Ungariei medievale. Documentul conţine 146 de pagini şi 147 de picturi. Începând din secolul al XVI-lea a fost depozitată la Biblioteca Imperială din Viena. În baza acordului cultural de la Veneţia din 1932, cronica a fost transferată în 1934 la Budapesta, la Biblioteca Naţională a Ungariei. Cronica a fost scrisă pentru regele Ludovic I al Ungariei şi descrie istoria maghiarilor de la începuturi până la regele Carol Robert, primul din dinastia angevină. Scopul scrierii ei a fost legitimizarea dinastiei de Anjou. Cele 147 de ilustraţii ale documentului sunt o sursă pentru istoria culturală din secolul XIV-lea.
Perioada Feudala
Invazia mongola a regatului Ungariei din 1241 a arătat importanta fortificatiilor din regiune, la care s-au adăugat în a doua jumătate a secolului al XII-lea cetătilor de piatră de la Şoimoş. Şiria, si Dezna.Imperiul Otoman a cucerit regiunea de la unguri în 1551 si păstrat-o până la Pacea de la Karlowitz din 1699.
Arad a devenit centrul unei provincii (eyalet), care a cuprins “steagurile” (sanjakurile) Arad, Lugoj, Kacas, Beslek si Yanova din 1660 până în 1697, când a fost capturat de austrieci în timpul războiul austro-otoman (1683-1699). După 1699, orasul a fost condus administratia habsburgică. Potrivit datelor, in anul 1720, populatia orasului a fost compusa din 177 de familii de români, 162 sârbe si 35 maghiare.
În 1702 – Se înfiintează prima breaslă a Aradului – breasla cojocarilor
În 1715 – Prima scoală a orasului (cu predare în limba germană) a fost înfiintată de călugării romano-catolici minoriti
În 1765 – 1783 – Împărăteasa Maria Tereza ordonă construirea unei noi cetăti în stil Vauban-Tenaille (Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (15 mai, 1633 – 30 martie, 1707), numit și Vauban, a fost un mareșal al Franței și cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații. Folosind tehnicile care-i poartă numele, au fost fortificate numeroase cetăți din Europa).
Perioada Moderna
Cronologie (pana in 1918)
1812 – Înființarea Preparandiei – prima școală pedagogică românească din Transilvania
1817 – Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară
1868 – Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
1833 – Ia ființă al șaselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
1834 – Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
6 octombrie 1849 – Înfrângerea revoluției maghiare și excutarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare
1869 – Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
1890 – Fondarea Societății Filarmonice din Arad
1846 – Concertează Franz Liszt
1847 – Concertează Johann Strauß fiul
1877 – Concertează Pablo Sarsate și Henryk Wiernawski
1890 – Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, “Asociația Vâslașilor Murăș Arad”
15 august 1899 – La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
1909 – Se înființează uzina Marta, prima uzina de automobile din Ungaria
1910 – Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
10 aprilie 1913 – Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
1918 – Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu
4 iunie 1920 – Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României.
Aradul perioadei interbelice
1918 –Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
13-15 mai – Iuliu Maniu anunță public pentru prima oară opțiunea de separare totală a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România, în actuala Aulă Iuliu Maniu a Universității Aurel Vlaicu din Arad situată în B-dul Revoluției 83
1920 – Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta. Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă “Lengyel”
1922 – Concertează George Enescu
1924 – Concertează Béla Bartók
1923 – Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv “Voința” Arad)
1926 – Este înființată Fabrica de zahăr
1929 – 1933 – Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
1930 – Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele “Polyrom”
1936 – Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri
1937 – Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România
1959 – Este înființată prima fabrică de jucării din țara, “Arădeanca”
1962 – Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, “Victoria”
1968 – Orașul primește statutul de municipiu
Revolutia din Decembrie 1989 de la Arad
1989 – Aradul este prima reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara
Aradul perioadei postdecembriste
1990 – Este înființată Universitatea de Vest “Vasile Goldiș”
1991 – Este înființată Universitatea “Aurel Vlaicu”
1999 – Este înființată Zona Industrială Arad
Demografie
Conform recensământului din anul 1910 populația Aradului era de 63.166 locuitori. Dintre aceștia 77,6% s-au declarat maghiari, 7,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi și croați, 2,1% slovaci, alții 0,8% ș.a.
Conform recensământului din anul 1930 populația Aradului era de 77.181 locuitori.Dintre aceștia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ș.a.
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Arad există următoarele confesiuni: Ortodocși – 125.595, Reformați-Calvini – 5.406, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea Romano-catolici – 20.971.
Conform comunicatului Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populație de 166.003 locuitori. Potrivit recensământului din anul 2011, Aradul avea o populație de 147.922 locuitori.
Structura etnicā a populației in 2011:
- Români – 85,23% -126.075
- Maghiari – 10,61% – 15.695
- Germani – 0,84% -1256
- Țigani – 1,71%- 2535
- Sârbi – 0,29% – 443
- Slovaci – 0,22% -333
- Bulgari – 0,13% – 194
- Alții – 0,85%
Statistice legate de ngajați pe sectoare de activitate (2009)
- Industrie – 41,5%
- Transport și telecomunicații – 12,27%
- Comerț – 10,75%
- Construcții – 7,92%
- Învățământ – 5,99%
- Sănătate și asistență socială – 5,14%
- Utilități – 3,16%
- Administrație publică – 2,28%
- Bănci și asigurări – 1,97%
- Agricultură – 1,73%
Datele sunt preluate din surse diverse inclusiv situl Primariei Arad, INS si Wikipedia.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
succes! multumesc pentru fotografii 😀
Salut Ziggy,
Cu placere!
Ma bucur ca aveti succes 🙂
Diana,
suntem primiti foarte frumos si civilizat. Despre succes vorbim duminica noaptea!
Bafta multa sa avem la Arad. Cu toata inima alaturi de aradeni !
Multumesc ela,
Si eu pentru voi!
Ela, multa bafta 🙂
Multa bafta!
Desy, sunteti cei mai buni 🙂
salut mar 🙂
se fac multe eforturi! Am scos si rezervele strategice 😆
Succes la Arad. In 10 minute suntem in drum catre Medias. Ieri noi am fost la Seica Mare. Toti au spus ca merg la vot pe 9 decembrie.
Succes Fortei Civice!
Salut TOG 🙂
Mult succes si voua baieti!
Multa bafta 🙂
mä iubesc, diaspora stie si sperä , ca voi sä aducetzi adevärata democratzie
in Romania .sotzul meu un bänätzean svab a träit copiläria in Arad :
el are mare incredere in arädeni, haita rosie USL, nu-i poate päcälii.
suntetzi cei mai buni, dar inportant cei cei iubesc Romania
vä doresc succes.
Salut mult 🙂
Multumiri de la noi. Complimente de la Desy si echipa din Arad a lui MRU.
Aradul, desi mai norocos, alaturi va fi de inima mea…cu tot cu UTA.