Ştiri Externe: 18 decembrie 2013 / 2014 – Predicţii extreme pentru Europa
| 18/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Japonia a sporit cheltuielile în domeniul militar, în contextul escaladării tensiunilor cu China. Guvernul japonez a luat marţi decizia de a creşte cu 5 la sută cheltuielile militare în următorii cinci ani, cu scopul de a achiziţiona echipamente pentru apărarea teritoriilor insulare disputate cu China. Premierul conservator Shinzo Abe a aprobat un 
buget de cheltuieli în valoare de 24.700 de miliarde de yeni (175 de miliarde de euro) pentru perioada 2014-2019, care include achiziţionări de avioane fără pilot, avioane cu decolare verticală, vehicule amfibie şi submarine. Acest demers are ca scop să direcţioneze prioritatea apărării Japoniei către insulele din vestul şi din sudul arhipelagului. Până în prezent, Tokyo rămânea focalizat asupra planurilor privind protejarea nordului şi estului ţării, care datau încă din perioada Uniunii Sovietice. Cu noile echipamente şi priorităţi, Japonia vrea să creeze “forţe de apărare comune dinamice” capabile să facă faţă unei invazii combinate pe cale aeriană, maritimă şi terestră. “China (…) o ia pe o cale periculoasă care poate antrena situaţii de urgenţă neprevăzute”, precizează noua strategie adoptată marţi. Începând de anul trecut, Japonia şi China cunosc o escaladare a tensiunii în legătură cu asigurarea suveranităţii asupra unui arhipelag nelocuit din Marea Chinei de Est, administrat de Tokyo sub numele Senkaku şi revendicat de Beijing sub numele Diaoyu. China trimite cu regularitate nave în apele teritoriale ale acestor insule, situate la aproximativ 200 de kilometri nord-est de Taiwan şi aproximativ 400 de kilometri vest de Okinawa (sudul Japoniei), unde sunt mobilizate, de asemenea, nave ale Pazei de Coastă japoneze, ceea ce generează temeri în legătură cu un eventual incident armat între cele două puteri asiatice. Integral aduce Mediafax
Rusia şi Ucraina semnează un acord comercial. Putin anunţă scăderea preţului la gazele vândute Ucrainei şi un împrumut generos. Rusia şi Ucraina au semnat, marţi, un acord destinat eliminării obstacolelor 
comerciale dintre cele două ţări, în cadrul unei vizite în Rusia a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Rusia va scădea preţul gazelor naturale pe care le vinde Ucrainei, a anunţat marţi preşedintele rus Vladimir Putin. Rusia va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime, a anunţat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, după o întâlnire la Moscova cu omologul său Viktor Ianukovici, relatează AFP. Putin a arătat că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari 1.000 de metri cubi faţă de peste 400 de dolari în prezent. La un import de circa 26 de miliarde de metri cub de gaze din Rusia, economiile realizate de Ucraina se vor cifra anul viitor la aproape 3,5 miliarde euro. Acest acord a fost semnat alături de alte documente, la încheierea negocierilor între Ianukovici şi omologul său rus, Vladimir Putin, în timp ce opoziţia ucraineană manifestează la Kiev de la renunţarea, la sfârşitul lui noiembrie, la un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Integral aduce Adevarul.
Angela Merkel, din nou cancelar. Politiciana conservatoare Angela Merkel a fost aleasă marţi cu o majoritate zdrobitoare în fruntea noului executiv de la Berlin. Totuşi, 42 de deputaţi ai puterii conservator-laburiste [n.r, traducere nefericita – este vorba de “Linke” care sunt neo-comunisti] au votat împotrivă. Angela Merkel, în vârstă de 59 de ani, 
care începe un nou mandat de patru ani în fruntea guvernului, este sprijinită de o “mare coaliţie”, compusă pe de-o parte din Uniunea Creştin Democrată şi corespondentul ei bavarez Uniunea Creştin Socială şi pe de alta de partidul laburist SPD. Considerată femeia cea mai puternică din lume, Merkel, câştigătoarea alegerilor legislative din septembrie, a fost votată marţi de 462 de deputaţi din totalul de 621, cât numără Bundestagul. Totuşi, “marea coaliţie” dispune de 504 locuri în camera inferioară a Parlamentului, şi deci 42 de deputaţi ai propriei tabere au votat împotrivă. Candidatura Angelei Merkel a fost respinsă în total de 150 de deputaţi. Alţi nouă s-au abţinut. Imediat după ce preşedintele Bundestagului, conservatorul Norbert Lammert, a anunţat rezultatul, Merkel a declarat: “Accept votul şi vă mulţumesc pentru încrederea acordată.” Negocierile în vederea formării “marii coaliţii” au durat trei luni – un timp record. Conservatorii din CDU şi CSU au obţinut la alegerile din 22 septembrie 311 mandate în Bundestag, iar SPD 193. După votul din Bundestag, Merkel s-a deplasat la Palatul Bellevue, reşedinţa preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, pentru a fi numită oficial cancelar. Ulterior s-a întors în clădirea Reichstagului, şi a depus jurământul de credinţă în faţa deputaţilor.În următoarea legislatură Angela Merkel va conduce a doua “mare coaliţie”, după o experienţă similară, consumată între anii 2005 şi 2009. Integral aduce Deutsche Welle
Cameron: Restricţiile la ajutoare sociale acordate cetăţenilor UE intră în vigoare la 1 ianuarie. Solicitanţii de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde, începând de la 1 ianuarie, ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în în Marea Britanie, a anunţat miercuri premierul britanic David Cameron, relatează AFP. 
Măsura a fost anunţată iniţial la sfârşitul lui noiembrie, fără să fie precizată data la care va intra în vigoare. “Noua restricţie intră în vigoare începând cu 1 ianuarie”, anunţă Downing Street într-un comunicat, precizând că scopul aceastei măsuri este de a “împiedica persoanele să abuzeze de sistemul de protecţie socială din Marea Britanie”. Data intrării în vigoare coincide cu anularea restricţiilor pentru români şi bulgari pe piaţa muncii în nouă ţări europene, inclusiv în Marea Britanie. Cetăţenii români şi bulgari au în prezent dreptul de a exercita un număr limitat de meserii, însă de la 1 ianuarie 2014 vor avea acces liber pe piaţa muncii din Marea Britanie. Această măsură alimentează îngrijorările populaţiei din Marea Britanie. “Britanicii care muncesc din greu se tem pe bună dreptate că imigranţii vin aici pentru a profita de serviciile noastre publice şi de sistemul nostru de protecţie socială”, a declarat Cameron. “Accelerând punerea în aplicare a acestor noi restricţii, vom face Marea Britanie mai puţin atractivă pentru imigranţii europeni care doresc să vină aici şi să încerce să trăiască din cheltuielile statului. Mesajul meu este clar: dacă Marea Britanie este foarte deschisă pentru afaceri, nu vom primi persoane care nu vor să contribuie” la sistem, a adăugat premierul britanic. Eliminarea acestei alocaţii de şomaj – în valoare de minim 56,80 de lire (67 de euro sau 90 de dolari) pe săptămână – intră în cadrul, mai larg, al înăspririi accesului la ajutoarele sociale pentru imigranţi, anunţat de Guvernul britanic în ultimele săptămâni. Integral aduce Gandul.
Predicţii extreme pentru Europa anului viitor: criză politică, violenţe de stradă şi taxarea depozitelor mari. Explozia unei crize politice în Europa, dublată de violenţe de stradă, prăbuşirea preţului petrolului, stagnare economică şi deflaţie şi spargerea bulei bursiere din tehnologie sunt doar câteva dintre predicţiile sumbre pentru 2014 
ale băncii daneze de investiţii Saxo Bank, recunoscută pentru previziunile menite să atragă atenţia. Analiştii Saxo Bank recunosc că probabilitatea ca vreuna dintre predicţii să se adeverească este mică, dar subliniază că acestea sunt posibile în condiţiile politice şi de piaţă actuale, scrie CNBC. Ei se aşteaptă ca economiile Germaniei şi SUA să stagneze anul viitor frânate de deflaţie şi de lipsa creşterilor salariale. Stagnarea preţurilor şi a economiilor va determina Comisia Europeană să ia în considerare suprataxarea depozitelor mai mari de 100.000 dolari, spune Steen Jakobsen, economist-şef al Saxo. Ceea ce îl îngrijorează cel mai mult pe Jakobsen este probabilitatea ca Europa să se confrunte cu turbulenţe politice, în contextul alegerilor pentru un nou legislativ european programate pentru mai anul viitor. Jakobsen se aşteaptă ca euroscepticii să câştige teren, iar majoritatea din PE să revină unei alianţe anti-UE. Temerile analiştilor sunt întărite de instabilitatea politică din Italia […] Nemulţumirea faţă de politicienii a căror lipsă de viziune întârzie reformele este dublată de cea faţă de UE, considerată responsabilă pentru situaţia economică a ţării. De asemenea, Saxo anticipează scăderea accentuată a cotaţiilor acţiunilor unor companii de tehnologie precum Amazon, Netflix, Twitter, Pandora Media şi Yelp. Un alt scenariu prevede prăbuşirea preţului petrolului la 80 de dolari pe baril. Ţiţeiul Brent, de referinţă pentru Europa, era cotat ieri la 109 dolari barilul, iar cel destinat pieţei americane la 97 dolari pe baril. Integral aduce Ziarul Financiar
NATO consideră ‘greu de înţeles’ decizia Rusiei de a instala rachete Iskander în apropierea frontierelor Alianţei. Decizia Rusiei de a desfăşura rachete tactice Iskander în apropierea frontierelor cu Alianţa Nord-Atlantică este ‘greu de înţeles’ şi ‘contraproductivă’ pentru relaţiile dintre aceste două părţi, a declarat marţi la Bruxelles 
purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, citată de agenţiile Reuters şi EFE. Dislocarea de rachete sau avioane în zone unde intenţiile sunt greu de înţeles este contraproductivă pentru tipul de cooperare dorită de NATO în relaţia cu Rusia’, a declarat marţi la Bruxelles purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, menţionând că Alianţa doreşte ‘o adevărată cooperare strategică cu Rusia’ şi o creştere reciprocă a ‘transparenţei’, inclusiv la capitolul apărării antirachetă. ‘Din păcate, Rusia încă nu acceptă această ofertă şi continuă să aprecieze greşit acţiunile Alianţei privind apărarea antirachetă’, a adăugat purtătoarea de cuvânt, reamintind că scutul NATO antirachetă este menit să combată ameninţările provenite din afara Europei şi nu este îndreptat împotriva Rusiei. Cotidianul german Bild a scris sâmbătă că Rusia a instalat pe parcursul ultimelor 12 luni mai multe baterii de rachete Iskander-M, denumite şi SS-26, în enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice. Ministerul rus al Apărării a confirmat luni instalarea de baterii de rachete Iskander în Districtul Militar de Vest, fără să menţioneze amplasamentul lor exact. Această zonă este foarte extinsă, ea cuprinde Moscova şi Sankt Petersburg, merge până la Oceanul Arctic, în nord, şi Ucraina, în sud, şi include enclava Kaliningrad.Rachetele SS-26 au o rază de acţiune de aproximativ 500 de kilometri şi pot fi dotate cu încărcături convenţionale sau nucleare. Agerpres
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ce mai!Ne pregatim de pace! 🙁
sigur,
in pas alergator!