Jared Diamond: Viruşi, arme şi oţel
| 08/12/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, Ziarul de Duminica |
Jared Diamond este un cunoscut om de stiinta american autor al multor carti de popularizare stiintifica – Al treilea cimpanzeu (The Third Chimpanzee – 1991), Viruși, arme și oțel (Guns, Germs, and Steel – 1997), Colaps (Collapse – 
2005) si Lumea pana ieri (The World Until Yesterday – 2012). Diamond s-a nascut in Boston, Massachusetts in anul 1936. A absolvit studiile liceale la Roxbury Latin School a primit un BA la Harvard in 1958 si un PhD in fiziologie si biofizica de la Trinity College, University din Cambridge in 1961. Diamond este cunoscut pentru polivalenta lucrarilor lui, care includ antropologie, istorie, ecologie , geografie, si biologie. Din 2013, el este Profesor de Geografie UCLA (University of California, Los Angeles). Jared Diamond este considerat ca ce mai cunoscut geograf american contemporan. Cartea despre care voi discuta astazi, Viruși, arme și oțel, a apărut în 1997 și a luat un Pulitzer pentru non-ficțiune şi un Aventis la un an de la lansare. Cartea a fost tiparita la editura ALLFA in Noiembrie 2010, cred ca exista si o aparitie anterioara. Pentru mine Jared Diamond este un valoros polimat si un exceptional autor de carte.
***
“Viruși, arme și oțel – Soarta societăților umane” incearcă sa explice istoria societatii umane a ultimilor 13.000 de ani, pe toate continentele, excluzand diferențele rasiale, dar incercand sa analizeze decalajele dintre diversele 
civilizatii. Indicand de fapt ca aceste decalaje sunt o chestie de geografie si oportunitati asumate sau neglijate, sustinand ca superioritata rasiala nu este decat o chestie de șansă care a existat sau nu.
Jared Diamond propune o explicatie a evoluţiei sociale prin argumente care ţin de mediu, de climă, de in special de geografie. Autorul arată că primele actiuni de sedentarizare ale populatiei s-au petrecut în semiluna fertilă cuprinzand nordul Turciei, Siria, nordul Israelului, Irakul pe baza condiţiilor optime climatice de după Marea Glaciatiune de acum 14-15000 de ani. Acolo s-au domesticit primele plante agricole – cerealele, mazarea si primele animale cainele, vaca, calul. Aceleaşi conditii optime erau şi în zona Chinei care domesticeste porcul şi gainile. Deoarece Eurasia are o axa principală Est – Vest care determina conditii climatice asemanatoare aceste plante şi animale s-au putut raspandi. Plantele şi animalele au ajuns si in Egiptul antic cu conditiile de microclimat ale vaii Nilului. De aceste condiţii nu beneficiază Africa şi Americile care sunt orientate pe Nord – Sud care determină schimbarea conditiilor climatice cu deserturi greu de transversat cum sunt Sahara, deşerturile din Arizona, Peru sau Chile.
La data în care Cortez a ajuns in America Centrala, aztecii cunosteau roata, dar nu o foloseau. In aceeași perioada, in America de Sud, singurul animal de talie mare domesticit era lama, crescută de incasi exclusiv pentru lana. Lipsa drumurilor comerciale nu a permis transferurile de informatii si din aceast motiv, roata azteca nu a intalnit niciodata lama domestica care ar fi putut deveni un animal de tractiune.
Lipsa procesului de domesticire a animalelor a produs implicit si lipsa procesului imunologic pe care populatiile Euro-Asiatice l-au parcurs. Dupa 100 de ani de cucerire europeana, 80-90% din populatia indigena a Americilor era deja rapusa bactereologic de cucerirorii europeni. Jared Diamond sustine foarte convingator ca societatea umana este dependenta de contactele prin care se transmite informatia, de geografia specifica si de oportunitatile socio-ecologice pe care si le asuma sau nu.
Titlul cartii sustine existenta a trei diferente majore care au determinat extinderea sau disparitia unor societăți umane: imunitatea la epidemii (virusii), potential militar (armele) și potential tehnologic (otelul).
Viruși, arme și oțel este inca o carte care sutine o istoria europocentrista predominanta. O face insa foarte convingator fara aluzii rasiale, religioase sau sociale. Cartea lui Jared Diamond, contextualizează istoria civilizațiilor eurasiatice, clar favorizate de literatura de specialitate in raport cu societatile celorlalte continente. Este o abordare subiectiva? Personal, nu cred. Mesajul central al cartii consta în concluzia ca omul este profund dependent de proximitate si de geografia in care traieste. Felul in care se comporta in aceasta “geografie” naturala sau antropizata, ii defineste destinul social.
Cartea a avut impact serios in mediul tehnologic si antreprenorial din Statele Unite, Bill Gates a recenzat cartea si a invitat pe toti cei care lucreaza in aceste domenii sa citeasca cu atentie lucrarile lui Jared Diamond . În 2005 National Geographic și PBS au realizat un documentar în trei episoade bazate pe continutul cartii “Viruși, arme și oțel”.
Din nefericire cartea a fost tradusa in limba romana destul de neglijent, probabil traducatorul neintelegand suficient intentiile autorului sau ideile promovate. Cum zicem noi, din nefericire? Merge si asa! Celor care o pot citi in engleza o recomand cu multa caldura, cititorul roman are suficiente motive sa o citeasca si tradusa deficitar, deci cititi-o!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
@theo
sper ca nu te superi-nu vreau sa fiu ” wise guy”,dar as sugera citirea /studiul ” la pachet ” a acestei lucrari impreuna cu ” vestul si restul” a lui ferguson si ” avutia si saracia natiunilor” a lui david landes
singura tradusa acceptabil in romaneste este vestul si restul ( o fi meritul lui mru?)
dragule,
te-am prins ca nu citesti tot materialul publicat de mine 😆
http://politeia.org.ro/carte/decaderea-occidentului-ferguson-civilizatia-vestul-si-restul/19653/
fii absolut sigur ca citesc!e una din micile placeri aproape zilnice ale mele;
pentru clarificare,eu sustin ca cele trei carti trebuie citite impreuna;cred ca sunt complementare si contrazic si pe huntington si pe fukuyama
http://politeia.org.ro/carte/cartea-de-vacanta-fukuyama-sfarsitul-istoriei-si-ultimul-om/17213/
si
http://politeia.org.ro/magazin-politic/ciocnirea-civilizatiilor/2080/
http://politeia.org.ro/editorial-opinii/ne-indreprtam-cu-adevarat-spre-ciocnirea-civilizatiilor/2089/
http://politeia.org.ro/magazin-politic/huntington-ordinea-politica-a-societatilor-in-schimbare/15453/
http://politeia.org.ro/magazin-politic/intre-djuvara-si-huntigton/15501/
tks
ce pot sa zic decat ” marile spirite se intalnesc”
deh,azi sunt in ” zodia modestiei”
( g/m)
Mulțumesc mult pentru sugestie. ” Avuția și sărăcia națiunilor ” – David Iandes nu am citit. De fapt nu am citit nici o lucrare de-a autorului. Acum ma pun pe treaba sa vad ce găsesc. Mulțumesc
Buna ziua , multumiri pentru recomandare si recenzie 🙂
“omul este profund dependent de proximitate si de geografia in care traieste. Felul in care se comporta in aceasta “geografie” naturala sau antropizata, ii defineste destinul social.” – acest lucru il poate simti fiecare din noi , cand paraseste mediul in care traieste de zi cu zi , cand schimba apa sau alimentatia. medicul Theophyle poate detalia 😀 ps: poti distruge o natiune modificandu-i mediul natural in care s-a dezvoltat ( bazat si pe mostenirea genetica) . corect ?
FORTE CORECT,
BUNA ZIUA ZIGGY 😆
ce sunt cei care participa voit sau din nestiinta ( ma refer la domnii care au destinele unui popor pe mana ) la alterarea sau distrugerea efectiva a proprii natiuni ?
mulţumesc, am citit cartea şi mi s-a părut remarcabilă
foarte simplist s-ar sintetiza “nu sunteţi voi, albii, mai şmecheri, dar aţi avut noroc de grâu, de ploi, de o axă est-vest şi de o Europă fragmentată”
e una din cărţile care te lămuresc, care-ţi rămân în minte prin explicaţiile ce le dau
şi e mult-mult mai uşor de citit de cât cartea lui Ferguson 😛
m-am mirat că nu s-a tradus şi cartea cu colapsul
dar care ar fi stângăciile de traducere? mie mi se părea perfectă 🙂
cu placere,
cateva zeci. Daca ati fi citit cartea in engleza si dupa acea in romana ati intelege 😆 asa cum am spus, merge si asa!
Salutare tuturor.
“Ken, ve lo”, cum ar spune evreul (da, numele firmei vine de la “da, si nu”).
Cartea explica destul de bine unele evolutii istorice (faptul ca in Africa, din cauza parazitilor si a bolilor cumplite nu s-a putut crea ‘masa critica’ de populatie necesara saltului societal) insa atribuie in mod gresit sau subapreciaza unele aspecte. De ex. barabulele, patlagelele si cucuruzul provin dintr-o seama de societati care, desi per total mult mai reduse ca impuls social fata de cea europeana, ii dadeau grav rusine la capitolul agricultura (populatia insumata a regatelor/imperiilor mezo/sud-americane de dinainte de marile molimi era de ordinul a zecilor de milioane, in conditiile in care o buna parte din zona era mlastina, sau jungla, sau munte, sau o combinatie intre ele): au reusit sa domesticeasca niste specii de plante teoretic nedomesticabile (raportat la nivelul tehnologic extrem de scazut). Solanaceele salbatice sunt cumplit de toxice, iar stramosul porumbului (care creste si azi in toata America Centrala si de Sud) este o buruiana complet inutila (in comparatie cu, sa zicem, ceapa/prazul salbatic, sau morcovul salbatic, sau laptuca salbatica, sau alte asemenea plante din Lumea Veche). De asemenea, eu consider ca nu pune suficient accent pe rolul hazardului in dezvoltarea societatilor. De exemplu, impactul asupra societatilor mezoamericane cauzat de ascensiunea lui Tlacaelel ca Cihuacoatl (el a extins masiv scara sacrificiilor umane din imperiul aztec), sau esuarea cultului monoteist (ce interzicea sacrificiile de orice fel) introdus de Nezahualcoyotl, sau disparitia calului din America de Nord la finele ultimei glaciatiuni (sunt de parere ca, daca ar fi existat in continuare cai in America de Nord, expeditiile europene ar fi fost complet exterminate de catre Primele Natiuni; e cam greu pentru 200 de oameni sa lupte contra a 1000 de arcasi/sulitasi calari). El ia prea putin in considerare rolul ghinionului/norocului (are o abordare usor determinista).