Ştiri Externe: 29 noiembrie 2013 / China şi speranţele Est-Europenilor
| 29/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Parteneriatul Estic al UE: Cine ce va semna la Vilnius. Reuniunea la vârf a Parteneriatului Estic de la Vilnius trebuia să fie una istorică. Totuşi, relaţiile UE cu şase foste republici sovietice se dovedesc mai dificile decât era de aşteptat. Dezvoltarea unor relaţii deosebit de strânse cu foste republici sovietice fără perspectiva admiterii acestora în UE, ca membri cu drepturi depline – aceasta este oferta aşa-numitului Parteneriat Estic. Summitul Parteneriatului Estic se desfăşoară în zilele de 28 şi 29 noiembrie la Vilnius, dat fiind că Lituania deţine până la finele anului preşedinţia prin 
rotaţie a Consiliului UE – notează joi ediţia în limba română a Deutsche Welle (DW), într-un comentariu referitor la Summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic. Şase foste republici sovietice participă la acest program: trei din Europa de Est (Belarus, Republica Moldova şi Ucraina) şi trei din sudul Caucazului (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia). Şi Rusia a fost invitată să ia parte la parteneriat, dar a refuzat. Principalul rezultat al Summitului de la Vilnius trebuia să fie semnarea Acordului de asociere a Ucrainei la UE, un document deja negociat. Ucraina a fost multă vreme privită drept stat principal între cele care participă la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Kiev a beneficiat de cel mai important sprijin financiar din partea UE, cifrat oficial la o jumătate de miliard de euro, în intervalul 2007 – 2010. Suma este de două ori mai mare decât cea vărsată în contul Republicii Moldova şi de trei ori mai mare decât cea transferată Georgiei în acelaşi interval de timp. În ultimii ani, ajutoarele financiare primite din partea UE au fost şi mai mari, fără a se cunoaşte pentru moment cifrele exacte, continuă comentariul DW. În 2011, Ucraina a fost prima ţară a Parteneriatului Estic care a încheiat negocierile cu UE legate de acordul de asociere. Acest acord prevede inclusiv înfiinţarea unei zone de liber schimb. Totuşi, condamnarea la închisoare a fostei şefe a guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko, şi chemarea în justiţie a altor membri ai opoziţiei au atras critici din partea UE. De aceea, instituţiile de la Bruxelles au amânat parafarea acordului pentru anul 2012. În urma unei noi amânări, semnarea urma să aibă loc în aceste zile, la reuniunea la vârf de la Vilnius. Dar nu s-a mai ajuns la asta, fiindcă guvernul de la Kiev a cedat în faţa presiunilor făcute de Rusia. Cu numai o săptămână înaintea reuniunii la vârf, Ucraina s-a decis să suspende pregătirile în vederea semnării Acordului de asociere cu UE. În schimb, ministerelor de resort de la Kiev li s-au dat instrucţiuni “să intre într-un dialog activ cu Rusia şi ţările viitoarei uniuni vamale, precum şi cu statele CSI”. În locul Ucrainei, Republica Moldova a devenit, aparent, preferata Uniunii Europene. Ţara este privită drept model între participantele la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Chişinău şi UE intenţionează să parafeze la Vilnius un Acord de asociere. Instituţiile de la Bruxelles elogiază Republica Moldova pentru reformele pe care le-a aplicat, dar mai ales pentru lipsa unor carenţe la capitolul democraţie, de felul celor reclamate în cazul altor state participante la parteneriatul estic. Cu două săptămâni înaintea reuniunii de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut o declaraţie importantă: ”Comisia Europeană va recomanda Consiliului European să renunţe la obligativitatea vizei de intrare în spaţiul UE, necesară încă cetăţenilor Republicii Moldova”. Această declaraţie a lui Barroso ilustrează principiul “more for more”, adică recompensarea, de către Bruxelles, a reformelor înfăptuite de statele partenere, adaugă sursa citată. Integral aduce Agerpres.
Revista Presei de la Deutsche Welle. Preţul compromisurilor. Răsuflă Germania şi Europa uşurate că după zece săptămîni de negocieri, conservatorii şi socialiştii au semnat acordul de coaliţie al guvernării marii coaliţii de la Berlin? Nicidecum – răspund editorialiştii. Lipsită de planuri mari, de profil, de viziuni, de conştiinţa propriei identităţi, ternă, inodoră, incoloră, insipidă – o coaliţie pentru liniştea coaliţionarilor conservatori şi socialişti – acestea sunt pe scurt, calificativele acordate de comentatorii germani şi internaţionali, rezultatul celor mai lungi negocieri în vederea formării 
unui nou guvern, din istoria Germaniei postbelice. Deloc întîmplător, cotidianul SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publică pe prima pagină în alb – negru fotografia celor trei coaliţionari – socialistul Gabriel, creştin democrata Merkel şi creştin socialul Seehofer. O tripletă cenuşie deduce privitorul, văzîndu-şi confirmată impresia vizuală de lectura editorialului publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT. Verdictul dat de autor eforturilor celor trei parteneri de a ajunge la o formulă de compromis este zdrobitor: Germania nu ar mai fi un model pentru Europa, acordul de coaliţie este meschin şi birocratic, el respiră aerul unui etatism posteroic, această coaliţie nu are o idee precisă despre sine şi despre ceea ce poate şi vrea să ceară Republicii, ea este numitorul comun minim a exigenţelor celor doi parteneri , ş.a.m.d. Cît despre concesiile sociale făcute în plină politică de austeritate, ele ar lansa către Europa un semnal dezastruos: predicăm doct ţărilor aflate în criză austeritatea, îndopînd în acelaşi timp pe mai departe deja supraponderalul stat asistenţial german, în loc să-l punem la o cură de slăbire. Marea coaliţie scutură cornul abundenţei din care curge un terci pe care şi social-democraţii să-l poată digera, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG . Acelaşi ziar admite însă indirect, nu fără un uşor sarcasm, că marile coaliţii sunt în principiu generoase şi de aceea, îndrăgite de alegători, de a căror simpatie va avea parte şi această a treia mare coaliţie din istoria postbelică a Germaniei. Căci fiecare din cele trei mari partide se vrea mare la suflet cu oamenii mărunţi, din care motiv fiecare a ţinut ca „semnătura proprie” în acordul de coaliţie să fie identificabilă. Aşa s-a ajuns la cadourile făcute alegătorilor acum pe care probabil generaţiile viitoare îl vor plăti: salariul minim, pensia pentru mame, vigneta pentru autoturisme, dubla cetăţenie…De notat însă că semnarea de către cei trei coaliţionari a acordului de guvernare nu pune capăt suspansului: socialiştii au impus ca „baza” partidului să-şi dea şi ea binecuvîntarea sau de ce nu, să respingă documentul născut la capătul a zece săptămîni de negocieri şi tîrguieli ca la o partidă de poker uneori, alteori ca într-un bazar.Niciodată o naştere nu a fost atît de îndelungată dar din fericire, lipsită de dureri. Acum încep însă nervii, prezice GAZETA WYBORCZA.[…] Unor observatori străini, scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, li se pare uimitor cu cîtă înverşunare au negociat partenerii fiecare detaliu al acordului de guvernare a marii coaliţii. Nu-i de mirare că în atari împrejurări, cei trei coaliţionari s-au putut întîlni doar la jumătate de drum, duce mai departe ideea cotidianul ceh HOSPODARSKE NOVINY. Un efect consolator îl poate avea asupra alegătorilor în vremuri de criză stabilitatea garantată de acordul de guvernare al marii coaliţii, deduce EL PAIS. Integral la Deutsche Welle
Analiză: Liderii din Europa Centrală şi de Est au plecat de la Bucureşti sperând la banii chinezilor. Şefii guvernelor din regiune au plecat cu aşteptări mari de la forumul China – Europa Centrală şi de Est, desfăşurat în aeastă săptămână la Bucureşti, sperând să atragă împrumuturi şi investiţii chineze pentru proiecte în infrastructură, energie, IT, agricultură sau turism. […]UNGARIA – Guvernul ungar a anunţat mai multe succese în urma summit-ului de la Bucureşti. Ungaria, Serbia şi China au convenit asupra unui proiect de 3 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe linia Budapesta – Belgrad, iar guvernul de la Budapesta a invitat compania naţională de construcţii feroviare din China să-şi înfiinţeze sediul regional în Ungaria. De asemenea, Ungaria vrea să devină un centru regional de turism China – Europa Centrală şi de Est şi doreşte relaţii economice mai strânse cu România, făcând referire la proiectul liniei feroviare Bucureşti-Budapesta. Ungaria a atras până în prezent investiţii de 2,8 miliarde de dolari din China, precizează guvernul de la Budapesta. Ţara vecină va găzdui începând din 2015 un centru de logistică de 30.000 de metri pătraţi care va fi tranzitat de toate produsele Huawei exportate către Europa. De asemenea, compania chineză ZTE îşi va înfiinţa în Ungaria centrul de service pentru telefoane mobile care va deservi Europa. Guvernul ungar a mai anunţat un acord în vederea creşterii nivelului importurilor din China şi pregătirea unor noi investiţii chineze la Budapesta, apreciind că ţările europene au nevoie de acorduri de liber-schimb mai largi pentru a ieşi din criză. De asemenea, premierii Ungariei, Sloveniei şi Bulgariei au discutat în timpul summitului despre proiectul gazoductului South Stream. Ungaria şi România au convenit la summit asupra organizării unei comisii economice comune, care urmeză să se întâlnească pentru prima dată în februarie, la Budapesta, având ca principal scop promovarea reciprocă a investiţiilor. Ungaria mai doreşte să discute planuri de construire a 26 de noi puncte de trecere a frontierei în timpul exerciţiului bugetar 2014-2020 al UE. SERBIA – Pe lângă modernizarea căii ferate Belgrad-Budapesta, guvernul sârb a anunţat că cooperarea regională şi cooperarea cu China reprezintă priorităţi de politică externă pentru Serbia. Serbia are deja în derulare mai multe proiecte cu China, printre care un tronson al autostrăzii Serbia-Muntenegru şi construcţia podului peste Dunăre Zemun – Borča. De asemenea, sârbii au anunţat la începutul lunii noiembrie un acord cu compania 
chineză de stat China Machinery and Engineering Corp., care va moderniza centrala pe cărbuni de la Kostolac, a doua cea mai mare din ţară, inclusiv construcţia unui nou grup energetic, cu o putere instalată de 350 MW. Investiţia se ridică la 1,25 miliarde dolari şi va fi finanţată în principal de Export-Import Bank of China. POLONIA – Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, la Bucureşti, după o întrevedere cu Li Keqiang, că expansiunea rapidă a economiei chineze oferă perspective largi pentru cooperare bilaterală, potrivit agenţiei de presă Xinhua. Astfel, Polonia va extinde cooperarea cu China în comerţ, agricultură, resurse minerale şi infrastructură. China este interesată să se implice în proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Polonia şi să promoveze cooperarea bilaterală în energie şi protecţia mediului, a afirmat, la rândul său, premierul chinez. El a precizat de asemenea că Beijingul ia în calcul creşterea importurilor de produse poloneze. BULGARIA – Bulgaria vrea să atragă finanţare chineză pentru proiecte de infrastructură şi să extindă cooperarea cu China în agricultură. Premierul bulgar Plamen Oresharski a invitat companiile chineze să investească în industria alimentelor procesate produse din materie primă autohtonă, în special în zona lactatelor şi a alimentelor pentru bebeluşi. Bulgaria şi China au discutat de asemenea înfiinţarea unei linii aeriene de transport directe între Sofia şi Beijing, pentru consolidarea oportunităţilor în turism şi afaceri. Bulgaria speră să devină un hub pentru exportul de produse agricole către China şi vizează înfiinţarea de companii mixte pentru procesarea de hrană pentru animale şi exportul de produse neperisabile către China. De asemenea, agenţiile pentru siguranţă alimentară din Bulgaria şi China au semnat la Bucureşti un acord care ar trebui să asigure că exporturile de produse agricole către China se ridică la standardele necesare şi, de asemenea, care ar putea deschide calea companiilor chineze către piaţa europeană. CEHIA – Cehia a salutat de asemenea potenţialul ridicat de colaborare cu China, vizând creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor “pe baza principiului respectului reciproc şi neamestecului în afaceri interne”. CROAŢIA – Croaţia, cel mai nou stat membru UE, este mai rezervată în urma summit-ului de la Bucureşti. Premierul Zoran Milanovic a afirmat, la Bucureşti, că Croaţia trebuie să fie deschisă şi să înlăture barierele administrative pentru investiţiile şi companiile chineze, dar în ceea ce priveşte proiectele mari de infrastructură ar trebui să se bazeze pe atragerea de fonduri structurale europene, şi nu pe împrumuturi. “Trebuie să creăm un spaţiu fără bariere administrative pentru capitalul şi companiile chineze. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură, precum linia feroviară Rijeka-Botovo, vor fi finanţate prin accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare, deoarece aceşti bani sunt gratis şi aici trebuie să ne concentrăm atenţia”, a afirmat Milanovic. El a mai precizat că forumul de la Bucureşti a fost mai degrabă de natură politică, iar oficialii care au participat şi-au afirmat sprijinul pentru cooperare, însă au avut grijă să evite suprapunerea cu structurile şi obligaţiile pe care statele le au faţă de Uniunea Europeană. SLOVACIA – Premierul slovac a plecat de la Bucureşti cu promisiuni de cooperare cu China în infrastructură, finanţe şi inovare tehnologică. Robert Fico a declarat, potrivit Xinhua, că Slovacia va consolida cooperarea cu China în domeniul infrastructurii de transport şi energie, precum şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. SLOVENIA – Premierul sloven Alenka Bratusek s-a întâlnit, în timpul summit-ului de la Bucureşti, cu omologii din România, Bulgaria şi Ungaria, dar şi cu premierul Li Keqiang. Slovenia vrea consolidarea dialogului şi extinderea cooperării economice cu China şi speră să atragă investiţii din partea companiilor chineze. De asemenea, premierul sloven a invitat companiile chineze să participe la procesul de privatizare din Slovenia şi la investiţiile în infrastructură feroviară şi portuară. Premierul chinez a afirmat că China sprijină companiile chineze care doresc să-şi majoreze investiţiile în Slovenia şi să participe la proiecte de construcţii, inclusiv renovarea şi extinderea infrastructurii feroviare şi portuare. Atât premierul Bulgariei, cât şi şeful guvernului sârb şi-au exprimat dorinţa de a găzdui următoarea ediţie a forumului China-Europa Centrală şi de Est. Integral aduce Mediafax
Dacă românii îi curtează pe chinezi pentru Cernavodă, Bulgaria flirtează cu SUA pentru diversificarea sectorului nuclear în efortul de a se rupe de Rusia. Bulgaria vrea să se îndepărteze de legăturile tradiţionale cu furnizorii ruşi de energie şi discută cu oficiali şi companii din Statele Unite extinderea sectorului nuclear, unde în prezent produce doar prin centrala de la Kozlodui, construită cu tehnologie rusească. „Vreau ca energia nucleară să fie 
diversificată şi nu să vină de la un singur vânzător şi operator“, a afirmat premierul bulgar Plamen Oreşarski, citat de The Wall Street Journal. În sectorul energetic, Bulgaria are cele mai strânse legături cu Rusia. Cel mai sărac stat din Uniunea Europeană îşi acoperă cu importuri de la Gazprom aproape în totalitate necesarul de gaze naturale, participă alături de compania rusă la construirea gazoductului South Stream, prin care Rusia exportă gaze către Europa, iar toate cele şase reactoare nucleare ale centralei de la Kozlodui sunt proiectate cu tehnologie rusească. Însă patru dintre reactoare au fost închise pentru că nu respectau standardele UE, iar cele două rămase au fost modificate. Licenţele lor de funcţionare expiră în 2017 şi 2019. Ministrul bulgar al energiei Dragomir Stoinev s-a deplasat săptămâna trecută la Washington pentru a discuta un acord nuclear cu oficiali din guvernul american şi la Pittsburgh pentru a se întâlni cu reprezentanţii companiei Westinghouse Electric Company, o subsidiară a grupului japonez Toshiba. Westinghouse a confirmat că Bulgaria este interesată de construirea unui nou reactor nuclear. Până când cele două reactoare rămase de la Kozlodui vor fi închise, jumătate din termocentralele pe cărbune ale ţării vor fi scoase din funcţiune, ceea ce ar crea goluri în baza de producţie, a explicat Stoinev. „Nu ne putem baza doar pe energia hidro şi din surse regenerabile. A venit vremea să facem eforturi pentru construirea de noi capacităţi“, a spus ministrul. Construcţia unui nou reactor ar putea începe în 2016, a menţionat el. Integral in Ziarul Financiar
UE şi SUA smulg Moldova din ghearele Rusiei. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a parafat, joi, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, cu puţin timp înaintea începerii summitului 
Parteneriatului Estic. O ultimă pagină din cele 1.000 ale documentului a rămas a fi semnată vineri, în cadru festiv, de premierul Iurie Leancă. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Georgiei. Ucraina, cel mai „cu greutate“ stat din Parteneriatul Estic, care trebuia să semneze, joi, Acordul de asociere cu UE, s-a răzgândit la presiunea Rusiei. Totuşi, Bruxelles-ul i-a mai acordat un răgaz de gândire, până vineri. Acordul de Asociere include şi aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – DCFTA), care înseamnă practic integrarea economică în piaţa comună a UE. Este primul pas în pregătirea aderării unui stat la Uniunea Europeană, iar aceste acorduri internaţionale pregătesc, în unele cazuri, procesul de aderare. Odată cu parafarea şi, ulterior semnarea Acordului, cel mai probabil anul viitor, dacă lucrurile merg bine pe plan politic la Chişinău, este stabilit cadrul pentru liberalizarea schimburilor comerciale UE-Moldova. Aderarea presupune însă şi aşa-numita integrare politică. România a semnat acest acord în 1995, iar integrarea a venit 12 ani mai târziu. În plus, Comisia Europeană a propus, miercuri, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de cele 28 de state membre UE. Fostul comisar european Leonard Orban a declarat la Adevărul Live că Vilnius este un pas important pe care Republica Moldova şi Georgia l-au făcut spre UE, dar acesta nu este un proces ireversibil şi nu înseamnă că a început demersul de aderare la UE. „Trebuie să vedem dacă articolul 49 din Tratatul UE va figura în actul asocierii, care presupune demersurile de aderare la UE. Se vorbeşte de procesul de apropiere, dar nu de aderare“, a subliniat Leonard Orban. Joi, articolul 49 nu figura inclus. Şeful diplomaţiei SUA vine la Chişinău Miercuri, Republica Moldova a mai primit un semnal important, dinspre Washington. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Jennifer Psaki, a anunţat că la începutul lunii decembrie, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul american va discuta cu autorităţile de la Chişinău despre o eventuală „integrare“ în Uniunea Europeană a Moldovei, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat. Iniţial, John Kerry trebuia să meargă şi la Kiev, pentru o reuniune a OSCE, dar vizita a fost anulată, după ce Ucraina a anunţat că renunţă la semnarea acordului de asociere cu UE. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna dimineata si aici :D. cu ce se ocupa prietenii lui ponta : http://www.majorgeeks.com/news/story/germanys_angela_merkel_bugged_by_at_least_5_countries.html
Buna dimineata Ziggy,
ei simt necesitatea de a fi informati. Sete de cunoastere 😆
da.nu pot digera orezul sintetic daca nu isi satisfac poftele gnoseologice 😀