Legendele Bucureştilor: Mănăstirea Chiajna
| 23/11/2013 | Autor theophyle Categorii: Esoterica, Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Manastirea Chiajna este cladita de Alexandru Ipsilanti (1774-1782) si terminata de Nicolae Mavrogheni 
(1786-1790). Probabil ca inceputul lucrarilor a avut loc in anul 1780 si s-au terminat in anul 1790. Astazi manastirea apartine localitatatii Chiajna, in continuarea cartierului bucurestean Giulesti (Sârbi), pe malul drept al raului Dambovita – o localitate din judetul Ilfov.
Numele localitatii se trage de la Doamna Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanul al Tarii Romanesti, fiica lui Petru Rares si nepoata lui Stefan cel Mare. Manastirea si-a luat numele de la o mosie a celebrei doamne “Chiajna”, nascuta in anul 1525, in Polonia, si decedata in luna iunie a anului 1587. Doamna Chiajna a condus Tara Romaneasca in timpul minoratului lui Petru cel Tanar (n. 1546 – d. 1569).
Manastirea a fost construita intr-o forma neo-bizantina, cu un aspect de fortareata, care pana la urma i-a creat si inceputul sfarsitului, fiind bombardata de turci la sfarsitul razboiului ruso-turc (1787 – 1792). Biserica manastirii avea dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 de metri lungime, 18 metri inaltime si ziduri groase de pana la doi metri.
Alexandru Vodă Ipsilanti, domitor excentric, dar luminat, si-a dorit ca manastirea să devina unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult românești ale vremii. Nu a fost sa fie, desi Domnul a cheltuit multi bani pentru a construi acest lacas. Trebuie sa amintim ca Alexandru Ipsilanti a fost si “parintele” legislatiei romanesti.
Ipsilanti tipărește în 1780 (paralel cu inceputul constructiei manastirii Chiajna) o condică pravilnicească compusă după legile bizantine și după obiceiul pământului. Astfel este, de pildă, dispoziția ca fata să nu mai aibă drept la moștenire după moartea părinților dacă a fost înzestrată. O altă dispoziție prevede ca numai băieții să moștenească moșia din care se trage numele familiei, pe când fetele să vină numai la împărțirea celorlalte moșii. Condica lui Ipsilanti reprezintă un progres, deoarece este o lege civilă și nu numai bisericească și penală, așa cum erau pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu. Tot Ipsilanti a înființat la București trei tribunale cu drept de apel la divanul domnesc.
Manastirea a suferit si alte evenimente ciudate. La vremea renumitei ciume din timpul lui Alexandru Ipsilanti, manastirea ar fi fost parasita, desi unele documente sustin ca aceasta functiona inca in anul 1792, ea fiind parasita abia sub domnia lui Mihai Sutu. Se crede ca mitropolitul Tarii Romanesti, episcopul Cosma Popescu, a murit de ciuma in aceasta biserica. Bineineles ca blestemul atacului turcesc si arderea tuturor icoanelor si a cartilor sfinte, inclusiv disparitia clopotului gigantic al bisericii, care dupa unii a fost aruncat in Dambovita pentru a fi salvat si dupa altii a fost ingropat.
Crime, dispariţii stranii şi boli groaznice – toate au fost puse de localnici pe seama bisericii abandonate, cate sunt adevarate si cate sunt povesti, numai Dumnezeu le stie. SURSA. Adevarul este ca preoții nu au slujit niciodată în ea, deci ea nu a fost sfintita niciodata.
Biserica manastirii a ramas in picioare pana in anul 1977, cand marele cutremur i-a doborat turla cea mare si o parte din ziduri.
Dupa 1948, autoritatile comuniste au respins cererea episcopului Antim Nica de a se restaura Manastirea Chiajna. Potrivit unor arhitecti, desi este greu de crezut, manastirea poate fi restaurata chiar si astazi. In luna aprilie a anului 2011, ruinele din Chiajna au fost luate in grija de Biserica Ortodoxa, astazi facandu-se toate demersurile necesare rezidirii acesteia. Noua ctitorie este asezata sub ocrotirea Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit si Hozevitul. SURSA
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
enigme bucurestene;
poate ca ar merita si ” curtile boierului dudescu” un episod
Buna seara,
Dupa ce a fost abandonata, in anul 2011 s-a reluat viata monahala prin sosirea, de la Manastirea Radu Voda, a doi calugari: călugărul Gavriil, preot slujitor și starețul Atanasie Bădulescu.
http://edituramateescu.ro/2013/02/misterul-de-la-manastirea-chiajna/#sthash.9TxD38XA.dpuf
http://drumulevanghelic.blogspot.ro/2013/06/acatistul-sfantului-ioan-iacob.html
http://ziarullumina.ro/reportaj/invierea-manastirii-chiajna-din-giulesti