Manuscrise celebre: Vienna Dioscurides
| 03/11/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Nota: Dioscoride pe numele intreg Pedanius Dioscorides s-a nascut la cca 40 la si a murit probabil in cca 90, a fost un grec latinizat, care a trait la Roma fiind chirurg militar in armata imparatului (pe timpul lui Nero). Fiind in armata imparatului, Dioscoride a avut multe sanse de calatori in Estul imperiului Roman și de a aduna informații despre substanțe folosibile în medicină, devenind unul dintre primi farmacologi din istorie. Dioscoride a scris o carte în cinci volume, “De Materia Medica”, precursor al tuturor farmacopeilor moderne și unul din cele mai însemnate atlase botanice din istorie. Importanța acestei cărți mai constă și în înregistrarea unei serii de nume de plante în alte limbi decît greaca și latina: găsim în paginile sale și menționarea unor denumiri de plante medicinale în limbile tracă si dacă.
***
Vienna Dioscurides este un manuscris iluminat (anluminat) probabil scris pe la începutul secolului al VI-lea, copiat dupa De Materia Medica compus de Dioscoride în limba greacă. Acesta manuscris este un exemplar important si extrem de rar, care contine un text stiintific din perioada antica târzie. Format din 491 foi (o foaie are 2 pagini) in velum (pergament foarte scump fabricat din piei de viţel, miel sau ied). Paginile măsoară 37 pe 30 cm si contin mai mult de 400 de miniaturi de animale si plante, cele mai multe făcute într-un stil naturalist foarte apropiat de sursele pictate.
Manuscrisul a fost creat (aproximativ) în anul 515 d.Hr. si a fost comandat pentru printesa bizantină Juliana Anicia, fiica împăratului Anicius Olybrius. Desi a fost initial creat ca o copie de lux unică, există unele indicii că în secolele următoare a fost folosit zilnic ca manual intr-un spital. Manuscrisul include unele adnotări în limba arabă, survenite cu 2-3 secole mai tarziu.
O traducere arabă a manuscrisul a fost descoperită la Istanbul în 1560 de către diplomatul flamand Ogier Ghislin de Busbecq care a fost diplomat (spion) în serviciul împăratului Ferdinand I. Împăratul a cumpărat manuscrisul, care este pastrat astazi la Nationalbibliothek Österreichische din Viena.
Manuscrisul are 383 de pagini care s-au pastrat si 435 ilustrații de plante, toate probabil din cele originale. Ilustratiile se împart în două grupuri. Prima grupă sunt cele care urmează cu fidelitate modele clasice și să prezinta o ilustrare destul de autentica a fiecarei plante. O a doua grupăcontine ilustrații care sunt ceva mai abstracte, probabil pictate din memorie. Majoritatea ilustrațiilor au fost pictate intr-un stil care poate identifica sigur planta ai poate ajuta un farmacist sau medic sa o identifice in natura. Se crede insa, ca aceste ilustrații au fost făcute cu ajutorul unui manuscris anterior si nu pe bază unor plante care au fost extrase din natura.
Conform atestărilor unor istorici medievali, printre care se găsește și Iordanes, dacii erau buni cunoscători ai plantelor medicinale, iar această cunoaștere era asociată cultului religios a lui Zamolxis. Seneca aflase și el despre „acele ierburi ale căror rădăcini strivite distilează ucigătoare sucuri” și servesc magiei fioroase a Medeei, ierburi care cresc la Dunăre [Seneca, Medeea, 717-718; cf. v. 724] Tocmai datorită acestui interes și talent al dacilor cu privire la cunoașterea și folosirea plantelor medicinale, dispunem de unul dintre cele mai importante tezaure de limbă dacă pe care ni l-a lăsat istoria, altfel atât de zgârcită cu informațiile privind limba dacilor.
Bibliografie, note si citate:
Walther, Ingo F. and Norbert Wolf. Codices Illustres: The world’s most famous illuminated manuscripts, 400 to 1600. Köln, TASCHEN, 2005.
Weitzmann, Kurt. Late Antique and Early Christian Book Illumination. New York: George Braziller, 1977.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Felicitari dl Theophile. Daca nu au fost studiate iata este un prilej de a indentifica aceste plante in flora romaneasca si a gasi evolutia lingvistica a numelor plantelor. Nu este putina munca.
buna seara,
cu placere.Mai vorbim de asta!