Ştiri Externe: 18 octombrie 2013 / Revolte “şist” în Canada şi Ucraina
| 18/10/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Soldaţii americani ar putea tranzita prin România la retragerea lor din Afganistan. România este pe cale să accepte un acord ce ar permite armatei Statelor Unite să utilizeze una din bazele sale aeriene situate în apropiere de Marea Neagră pentru a transfera trupele sale din Afganistan, au afirmat joi responsabili americani, citaţi de AFP. Acordul ar permite SUA, care urmează să îşi retragă marea parte a trupelor din Afganistan până la sfârşitul anului 2014, să 
rezolve una din problemele lor logistice cele mai importante. În prezent, americanii folosesc baza de la Manas (Kârgâzstan), însă contractul pentru utilizarea acestor instalaţii se încheie în iulie 2014, a precizat un responsabil american. Din această cauză, ei doresc să transfere activităţile de la baza din România. Acordul cu Bucureştiul va fi discutat vineri cu prilejul unei întrevederi a secretarului american al apărării, Chuck Hagel, cu omologul său român, Mircea Duşa. ‘Ultimele detalii sunt în curs de finalizare’, a subliniat un membru al Pentagonului sub acoperirea anonimatului. Logistica retragerii americane din Afganistan este ‘incredibil de complexă’, a adăugat aceeaşi sursă ‘şi reprezintă o piesă cheie a unui puzzle’. Dacă acordul va fi încheiat, baza aeriană Mihail Kogălniceanu, situată în judeţul Constanţa, va servi ca principal punct de tranzit pentru soldaţii care se întorc în Statele Unite din Afganistan. De asemenea, materiale militare vor tranzita prin această bază. În prezent, doar cinci militari americani sunt staţionaţi pe această bază, însă numărul lor va creşte exponenţial în cazul unui acord. În momentul de faţă, la Manas se află aproximativ 1.500 de persoane, aminteşte AFP. Baza din Kârgâzstan a creat numeroase probleme americanilor în ultimele luni, din cauza chiriei cerute şi a tulburărilor politice din Asia Centrală. Pe de altă parte, în România au fost amplasate rachete de interceptare americane în cadrul programului de apărare al NATO. Peste 51.000 de soldaţi americani sunt staţionaţi în Afganistan şi cea mai mare parte a acestor trupe, precum şi material militar greu, vor trebui repatriate în Statele Unite cel mai târziu la sfârşitul anului 2014. Agerpres
Confruntări violente în Canada, între poliţie şi opozanţii exploatării gazelor de şist. Manifestanţii au aruncat cocteiluri Molotov. Cel puţin 40 de persoane au fost arestate. Cel puţin 40 de persoane ostile exploatării 
gazelor de şist de pe coasta atlantică a Canadei au fost arestate joi în urma unor confruntări cu forţele de ordine, a anunţat poliţia federală. “Cel puţin un foc de armă a fost tras de către o persoană care nu era poliţist, cocteiluri Molotov au fost lansate asupra poliţiştilor şi cel puţin cinci maşini ale Jandarmeriei regale din Canada (GRC) au fost distruse de foc”, a declarat GRC într-un comunicat. Poliţia a transmis că a acţionat pentru a pune în aplicare un ordin judecătoresc care viza înlăturarea barajelor ridicate de luna trecută pe un drum în apropiere de satul Rexton, în estul New Brunswick. Opozanţii, printre care se află şi amerindieni Elsipogtog, au împiedicat o companie gaziferă canadiană, SNW Resources, să efectueze teste seismice în zone care ar fi bogate în hidrocarburi. Opozanţii au tăiat mai mulţi copaci pentru a împiedica circulaţia camioanelor societăţii SNW, conform imaginilor transmise de televiziunile locale. Aceştia ar putea fi acuzaţi de agresiuni, intimidare, ameninţări, infracţiuni legate de arme de foc şi încălcarea unui ordin judecătoresc. Integral la Mediafax
Revista Presei de la Deutsche Welle. În ultima clipă. Era limpede că America nu poate da faliment, deşi proorocii se întreceau în profeţii sumbre. Era prin urmare de aşteptat ca minimul consens care a împiedicat ipoteticul dezastru să fie copios comentat. O catastrofă globală, prăbuşirea pieţelor financiare, cataclism la bursă, naufragiul economiei 
mondiale şi cîte şi mai cîte s-ar fi putut întîmpla dacă în ultima clipă republicanii şi democraţii nu ar fi ajuns la un foarte subţire consens. Care, în optica ziarului NEUE OSNABRUCKER ZEITUNG ar fi izbutit să stopeze şi degradarea în continuare a prestigiului Americii în lume. Omenirea a asistat cu sufletul la gură, în ultimele zile, la absurdele negocieri dintre republicani şi democraţi devenind astfel martora unei responsabile partide de şah.Sau mai rău încă, a unei piese de teatru absurd se simte tentat cititorul să adauge, mai ales după ce află din paginile cotidianului EISENACHER PRESSE că aşa zisa înţelegere asigură finanţarea guvernului doar pentru următoarele patru luni. Planul stabilit nu face decît să amîne momentul unei noi controverse între democraţi şi republicani, ale căror poziţii sunt cvasi ireconciliabile, se teme MANHEIMER MORGEN.Ne-am obişnuit ca America să fie superputerea care asigură ordinea mondială, să fie coloana vertebrală a economiei mondiale, tocmai fiindcă în pofida rătăcirilor, nu şi-a pierdut niciodată busola, reuşind să urmeze în cele din urmă un traseu politic clar al intereselor şi valorilor notează BADISCHE ZEITUNG, spre a conchide că actualele controverse în jurul bugetului au zguduit din temelii încrederea în capacitatea de acţiune a Americii.Toate cele întîmplate spulberă şi speranţa comunităţii internaţionale că fanaticii republicani şi-ar redobîndi raţiunea, prea adîncă fiind ura pe care ei o nutresc împotriva lui 
Obama, deduce DE TELEGRAAF din Amsterdam.Ura este şi unul din combustibilii populismului al cărui virus se răspîndeşte îngrijorător şi în Europa, motiv suficient pentru ca fenomenul să fie investigat.Dezamăgiţi de partidele tradiţionale, tot mai mulţi cetăţeni ai Europei simpatizează cu populiştii, scrie Leon de Winter, în cuprinsul unui eseu publicat în DIE WELT. Autorul textului este unul din cei mai cunoscuţi scriitori olandezi. In ziarul german, el îşi exprimă teama că democraţia reprezentativă ar fi pe ducă. Anxietate resimţită şi de DAGENS NYHETER care de la Stockholm, pornind de la victoria Frontului Naţional în departamentul Var din Franţa, ajunge la concluzia că principalii piloni ai populismului sunt bărbaţi care întrevăd în procesul globalizării un potenţial de ameninţare. Nemulţumirea unor locuitori ai ţărilor bogate, care în ultimii 20 de ani a sporit considerabil, este alimentată între altele de politica economică, dictată de Bruxelles şi Berlin. Nordul Europei, scrie ziarul suedez, nu este de acord să mai acorde sudului credite în valoare de miliarde iar meridionalii cred că cei din nord le dictează durele măsuri de austeritate. Uniunea Europeană are un deficit de democraţie care nu poate fi compensat de Uniunea Bancară. Împotriva populiştilor există leac dar şi euro entuziaştii ar trebui să facă efortul de a demonstra că Uniunea Europeană este pentru cetăţeni şi nu invers. Integral aduce Deutsche Welle
Economist american: „Adevărata datorie a SUA este de 70.000 de miliarde de dolari”. Guvernul federal american a dezinformat opinia publică timp de mai mulţi ani, anunţând o datorie naţională mult mai mică decât cea 
reală, potrivit raportului unui profesor de economie de la Universitatea California. Potrivit calculelor lui, SUA au o datorie de 70.000 de miliarde de dolari, valoare de aproximativ patru ori mai mare decât cifrele oficiale, 16.900 de miliarde de dolari. Profesorul universitar James Hamilton argumentează că oficialii americani au stabilit o valoarea a datoriei publice total diferită faţă de cea calculată de el din cauză că nu au luat în considerare costurile anumitor datorii nefinanţate. Printre acestea se numără garanţii guvernamentale pentru contractarea împrumuturilor, asigurarea depozitelor bancare, acţiuni întreprinse de Rezerva Federală americană, precum şi cheltuielile cu unele fonduri fiduciare (acordate pe bază de încredere) guvernamentale. Însumând toate aceste cheltuieli, rezultă o uriaşă datorie naţională de peste 70.000 de miliarde de dolari, concluzionează Hamilton. În plus, profesorul este convins că în bilanţul federal nu au fost incluse nici datoriile ce ţin de finanţarea creditelor pentru învăţământul postliceal, pentru Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor Bancare şi a Sistemului Federal de Rezervă (monetară). „Cele mai mari datorii care nu figurează în bilanţul federal îşi au sursa în presiunea fiscală ce se manifestă sub forma îmbătrânirii populaţiei şi creşterea cheltuielilor în sănătate”, a spus profesorul, adăugând că „au existat mai multe episoade în istorie în care pasivele neincluse în bilanţ au ajuns să influenţeze destul de mult bilanţul oficial”. Integral aduce Adevarul
Un nou pas spre naţionalizare? Ungaria interzice distribuitorilor de gaze să încarce factura clienţilor cu pierderile din reţea. După ce a redus cu 20% preţul energiei anul acesta, guvernul ungar a decis că distribuitorii de gaze naturale nu mai pot contabiliza printre costurile justificabile pierderile din reţea, care includ greşelile de 
contorizare, furturile şi scurgerile. Acestea reprezintă până la 20% din costurile totale justificabile şi de aceea decizia ar putea aduce pierderi semnificative companiilor, care se plâng că guvernul forţează astfel naţionalizarea lor. Decizia guvernului ungar ar putea produce distribuitorilor de gaze naturale pierderi anuale financiare de 13 miliarde de forinţi (44 de milioane de euro), având în vedere pierderile fizice din reţea din 2010, scrie portalul de ştiri index.hu. Companiile intervievate de index.hu susţin că „această măsură deja nu mai face parte din eforturile de reducere a tarifelor la utilităţi, ci reprezintă pregătiri pentru naţionalizarea distribuitorilor de gaze naturale”. Premierul Viktor Orban, care spune că populaţia plăteşte prea mult pentru facturile la energie în raport cu veniturile, a declarat luna trecută că în primăvară parlamentul va primi spre aprobare o lege care transformă serviciile de utilităţi publice în afaceri nonprofit şi că guvernul discută răscumpărarea a şase sau şapte companii de utilităţi privatizate în trecut. Parlamentul este controlat de partidul de guvernământ, Fidesz. Opoziţia a reacţionat acuzând guvernul că vrea să naţionalizeze afaceri private. Ulterior, un purtător de cuvânt al guvernul a specificat că nu se pune problema naţionalizării, ci că statul va lua în considerare orice ofertă de vânzare din partea proprietarilor serviciilor de utilităţi. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
