Decăderea Occidentului – Ferguson: “Civilizaţia, Vestul şi Restul”
| 06/10/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, Ziarul de Duminica |
La inceputul saptamani s-a terminat pe DiGi World un serial prezentat de istoricul Niall Ferguson dupa cartea sa devenita déjà celebra “Civilization: The West and the Rest”, tradusa in limba romana si tiparita de Polirom sub titlul “Civilizaţia, Vestul şi Restul”. Serialul, desi prezentat de autor a fost mult sub nivelul carti, dar totusi sufficient de interesant pentru cei care nu au timp sa citeasca.
Niall Ferguson (n. 18 aprilie 1964) este un istoric Britanic de origine scoţiană, expert în domeniul istoriei economice. Ferguson este profesor de istorie la Harward University și Harward Business School, Senior Research Fellow la Jesus College (Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) și profesr de istorie și relații internaționale la London School of Economics. Dintre lucrările care l-au făcut celebru dorim să precizăm câteva titluri: Paper and Iron: Hamburg Business and German Politics in the Era of Inflation 1897-1927 (1993), Virtual History: Alternatives and Counterfactuals (1997), The Pity of War: Explaining World War One (1998), The Cash Nexus: Money and Power in the Modern World, 1700-2000 (2001), Empire: How Britain Made the Modern World (2003), Colossus: The Rise And Fall Of The American Empire (2004), și The Ascent of Money: A Financial History of the World (2008).
Ferguson este un gînditor non conformist, conservator, susţinător al fostului preşedinte american Bush, adept al invaziei în Irak. Fără indoiala ca Ferguson a inceput sa-si creeze o şcoală, reuşind să coaguleze un grup de intelectuali în jurul său, între care Ian McEwan, Salman Rushdie, Ayaan Hirsi Ali, etc. Trebuie sa va spun ca multe din teoriile lui imi surd si le consider valabile contemporaneitatii noastre.
***
Cartea este de fapt o lucrarea de istorie comparată a civilizațiilor, asemanatoare mai mult sau mai puțin unor lucrari celebre scrise de către Oswald Spengler (Declinul Occidentului – recenzia mea), Arnold Toynbee (Studiu asupa istoriei), Philip Bagby (Cultură și Istorie) Neagu Djuvara (Civilizații și tipare istorice, recenzia mea), Samuel Huntington (Ciocnirea civilizațiilor – recenzia mea) sau Thierry Camous (Orienturi/Occidenturi, 25 de secole de războaie).
Pe gustul publicului larg şi în spiritul vremii, Ferguson recurge la cîteva analogii simple, spre a-şi expune teoria pe înţelesul tuturor. Factorii de succes ai Occidentului sunt denumiţi „Killer-Apps” (eu le-as numi factori esenţiali), după modelul celor de pe ecranul unui smartphone. Nu contează că mai niciunul dintre utilizatori nu cunoaşte complicatele coduri electronice după care funcţionează jucăria. Important este ca ea să funcţioneze.
Primul factor esenţial (Killer Apps) ar fi concurenţa, culminînd cu imensul potenţial de inovaţie. Al doilea este revoluţia ştiinţifică care debutează în secolul al XVII-lea. Ferguson nu uită să menţioneze că şi războiul, despre care oricum se afirmă că ar fi tatăl multor invenţii, a jucat un rol în cucerirea supremaţiei Occidentului asupra restului lumii şi, la vremea respectivă, asupra Imperiului otoman, în expansiune. Al treilea factor de succes este statul de drept, înfloritor în America proaspăt colonizată iar caracterul sacro-sanct al proprietăţii private a contribuit de asemenea la prosperitatea economică a Apusului. Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX progresele în medicină favorizează traiectoria ascendentă a evoluţiei Occidentului înregistrîndu-se şi creşterea mediei de vîrstă a locuitorilor acestuia. Societatea de consum şi o anume etică a muncii, cu trimiteri la teoriile lui Max Weber încheie seria celor 6 elemente esentiale , factori cărora Occidentul le-a datorat supremaţia.
În primul capitol al cartii – Competiția – autorul face o frumoasă demonstrație a superiorității tehnologice a Restului vis-a-vis de Vest în secolul XV d.Hr. China împăratului Yongle (1402-1424) avea toate avantajele față de Europa lui Henric al V-lea, regele Angliei care înfrânge la Agincourt armata francezilor. Întrebarea la care trebuie dat un răspuns este: “De ce a regresat China, în timp ce Europa a mers înainte?” De ce China amiralului Zheng He a pierdut în fața Europei lui Vasco da Gama?
În al doilea capitol – Știința – vine cu o apologie a cunoștințelor lumii arabe la sfârșitul mileniului I, început de mileniu II. Nu doar fervoarea religioasă a ridicat această civilizație, ci și cunoașterea științifică. Casa Înțelepciunii, întemeiată în Bagdadul lui Harun al-Rashid, deschide societatea arabă cunoașterii filosofice și progresului științific. Filosofia, medicina, algebra, metoda experimentală în științe și chiar prima unitate de învățământ care poate fi numită Universitate, toate acestea, chiar dacă își trag obârșia din antichitatea greacă, sunt produsul acestei civilizații a islamului. Întrebarea firească este: “(…) cum de a rămas lumea musulmană în urma Occidentului pe tărâmul științei?”
Capitolul III al cărții – Proprietatea – discută dihotomia existentă în Lumea Nouă. Americile aparțin Vestului, dar totuși avem un Nord prosper și un Sud periferic. “Cum și de ce s-a întâmplat asta?”27 În 1692, México avea 100.000 de locuitori, Boston-ul doar 6.000. În Sud erau 25 de universități, iar Universitatea Santo Domingo precede Harvardul cu aproximativ un secol. Și totuși viitorul va aduce dominația Nordului.
În capitolul IV al cărții – Medicina – Niall Ferguson specifică faptul că secolul XIX și prima jumătate a secolului XX este epoca imperiilor și a imperialismului. În 1913, imperiile Vestului dominau lumea. Patru cincimi din producția economică globală și 57% din populația lumii erau sub stăpânirea lor. Iar această dominație a fost posibilă și datorită unui killer application a Vestului: medicina modernă. Colonizarea Africii va fi marele teren de încercare a acestei a patra “arme” din arsenalul european.
În capitolul IV al cărții – Consumul – vine cu perspectiva importului și exportului de civilizație. “Ce anume face hainele noastre irezistibile pentru alte popoare? Oare se îmbracă ei ca noi pentru că vor să și fie ca noi?” Revoluția industrială a creat societatea de consum, iar muncitorul a devenit și el cumpărător.32 Toată lumea și-a dorit să “downloadeze” acest killer application.33
Capitolul VI, ultimul – Munca – vine cu perspectiva conform căreia sistemul de legi occidental și concomitent, modelele politice derivate din aceste legi, cum este de exemplu democrația, au dizlocat și înfrânt modelele concurente ne-occidentale. Un val democratic a traversat mapamondul după 1989. Însă după o scurtă periodă de hegemonie americană, astăzi asistăm la ascensiunea Chinei, devenită a doua putere economică a lumii. Întrebarea autorului se mulează pe această realitate: “Suntem oare martori ai declinului Occidentului?”
Este clar că autorul realizează efectele “globalizării”. Astfel, el enunță că nu crede în ciocnirea civilizațiilor după scenariul lui Huntington (Occident, lumea islamică, Rusia și China). Marea primejdie pentru Occident vine din interior, conform istoricului britanic. Chinei (chiar dacă a făcut progrese remarcabile; de exemplu China în 2007 a depășit Germania ca număr de cereri de noi brevete de invenție) îi lipsesc o serie din cei șase factori determinanți care au adus supremația Vestului (ca și exemplu dat de autor: în China lipsesc concurența politică și libertatea presei). Oricum, Ferguson a observat că de astă dată concurentul estic are șanse reale de a accede la hegemonie și că nu ne mai aflăm în fața unui ucenic. Dar consideră că este încă prea devreme ca China să se delare stăpânul lumii. Mai mult, economia Statelor Unite și a Chinei este în interdependență, autorul are și o denumire pentru acest fenomen: Chinmerica. Însă sunt deja disensiuni între “un cheltuitor și o strângătoare” și este greu de prezis ce va urma.
Concluzia autorului este următoarea: “Poate că adevărata amenințare pentru noi nu este ascensiunea Chinei, a islamului sau creșterea emisiilor de dioxid de carbon, ci lipsa noastră de încredere în civilizația pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri.”
Practic concluzia îl apropie parțial pe autor de enunțurile predecesorilor, ne referim aici la Spengler, Toynbee și Djuvara, care vorbesc despre lipsa de vigoare a civilizatului. Despre faptul că civilizația și-a consumat vitalitatea creatoare, sau poate este pe cale să o consume. Însă, în carte nu există corul corbilor care să vestească sfârșitul spenglerian, lucrarea nu este nicidecum un necrolog al Occidentului.
Soluţii divergente – Criza bancară din 2008 s-a datorat în bună parte tocmai deregularizării excesive, avîntului turbo capitalismului, lăcomiei, mentalităţii de cazinou, poftei de consum depăşind cu mult mijloacele existente spre a o satisface. Că aşa stau lucrurile o demonstrează atît eforturile administraţiei americane cît şi ale autorităţilor europene de a contracara prin minime măsuri preventive, o nouă criză, de a afla soluţii la actuala criză. Acesta este terenul pe care se ciocnesc însă puncte de vedere divergente. De pildă, soluţiile conforme teoriilor lui John Maynard Keynes cu cele promovate de Niall Ferguson.
A investi pentru a crea locuri de muncă sau a economisi spre a redresa bugetul public? Profesorul german de economie Rudolf Hickel, întrevede în tezele lui Ferguson nimic altceva decît o campanie de demontare a teoriilor lui Keynes. Pe care cel dintîi l-a şi denigrat postum, într-o foarte recentă conferinţă publică în faţa unor investitori, la Carlsbad, în California. Unde Ferguson ar fi afirmat, citat de Magazin Financial Advisor, că reputatul economist, care afirmase că pe termen lung suntem cu toţii morţi, nu ar fi manifestat nici un interes pentru viitor fiindcă era homosexual şi nu avea copii.
De altfel, Keynes ar fi fost o fire sensibilă şi slabă, care a preferat să se ocupe de poezie împreună cu soţia sa, în loc de a-şi crea urmaşi. Inutil de insistat asupra valului de consternare, de reacţii vehemente, iscate de afirmaţiile lui Ferguson care, în final, într-un blogg, a fost nevoit să-şi ceară scuze pentru ineptele sale afirmaţii. Mass media a înregistrat acest scandal. Pentru moment, zarva poate spori interesul faţă de tezele radicale ale acestui prestigios profesor de economie, profet al decăderii Occidentului dar şi antrenor al unei posibile redresări doar în clinica de recuperare aparţinînd capitalismului.
Cartea nu numai ca merita citita, ea trebuie citita de cei care doresc sa cunoasca istoria si evolutia societatii occidentale.
Civilizația. Vestul și Restul in traducerea domnelor Doris Mironescu, Andreea Mironescu a aparut la editura Polirom (Iasi) in anul 2011.
Bibliografie, note si citate:
Politeia World – DW: Amurgul prelungit al Occidentului; Memorandum.Ro – Recenzie extinsa a cartii.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
multumiri pentru recenzia extinsa 😛
carte care trebuie inclusa la ” lecturi obligatorii” cu pixul in mana si reflectii;
scrisa alert,pe intelesul oricui;
ferguson este in ” stiinta” istoriei ce a fost carl sagan pentru astronomie acum cateva decenii
Salutare tuturor.
Un articol de Jonathan Chait despre evenimentele din SUA legate de buget.
http://nymag.com/news/politics/nationalinterest/government-shutdown-2013-10/
Bună Seara,
Cu permisionea gazdei îmi permit să recomand o carte (nu știu dacă n-am mai făcut-o), care tot în zona de lecturi obligatorii s-ar plasa:
http://www.amazon.com/Why-Nations-Fail-Origins-Prosperity/dp/0307719227/ref=sr_1_1?s=books&ie=UTF8&qid=1381076096&sr=1-1&keywords=why+nations+fail
N-am găsit o explicație mai bună a înapoierii noastre ca nație.
Buna seara,
am citit, inca nu am recenzat cartea respectiva. Daca va intereseaza subiectul, puteti vea niste raspunsuri si aici:
http://politeia.org.ro/magazin-istoric/romania-si-europa-de-500-de-ani/3867/