Ştiri Externe: 3 octombrie 2013 / Obama exasperat şi Rusia avertizează Ucraina
| 03/10/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Grecia: Liderul partidului Zori Aurii a fost plasat în arest preventiv. Poliţia greacă a anunţat că l-a arestat pe liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, suspectat că face parte dintr-o organizaţie criminală, transmit 
AP şi AFP.În afară de Michaloliakos au mai fost arestaţi Ilias Kassidiaris, deputat şi purtător de cuvânt al partidului, şi alţi doi membri ai partidului, relatează AFP, citând aceeaşi sursă .Curtea supremă greacă a emis mandate de arestare pentru cel puţin alţi cinci deputaţi ai acestui partid. Curtea anchetează asasinarea unui rapper antifascist de către un activist al acestei formaţiuni, au informat surse judiciare(aici). Liderul partidului Zori Aurii (neonazist) din Grecia, Nikos Michaloliakos, a fost plasat joi în arest preventiv după o lungă depoziţie în faţa unui judecător din Atena, a anunţat agenţia de presă ANA, preluată de AFP. El este acuzat că se află la ‘conducerea unei organizaţii criminale’, potrivit sursei amintite, în timp ce autorităţile de la Atena depun în continuare eforturi pentru a reduce la tăcere formaţiunea neonazistă, după uciderea, la 17 septembrie, a unui unui raper antifascist de către un membru al Zorilor Aurii. Alţi patru deputaţi ai partidului au fost, de asemenea, inculpaţi miercuri pentru ”constituirea şi apartenenţa la o organizaţie criminală”, iar unul dintre ei a fost plasat în detenţie provizorie, a indicat o sursă judiciară, citată de AFP.Agerpres
Obama se declară exasperat de criza bugetară provocată de Congresul american: “Dacă un partid se foloseşte de şantaj, niciun preşedinte venit după mine nu va putea guverna eficient”. Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a recunoscut miercuri că este exasperat de criza bugetară provocată de Congres şi apreciază că Wall Street ar trebui să fie îngrijorat de consecinţele acestui blocaj. “De la începutul preşedinţiei mele, am făcut eforturi puternice pentru a lucra alături de republicani, reţinându-mi declaraţiile (…) Unii spun că sunt prea calm”, a declarat 
Obama pentru televiziunea CNBC, în a doua zi a unei paralizări a statului federal provocată de un dezacord privind bugetul în Congres. “Evident, sunt exasperat, deoarece (această criză) este complet inutilă”, a adăugat preşedintele, repetând că nu va negocia cu adversarii republicani asupra unei ridicări a plafonului datoriei, necesară conform Trezoreriei până la 17 octombrie. Dacă Congresul nu îşi dă acordul, Statele Unite riscă să se afle în incapacitate de plată începând de la această dată, o situaţie fără precedent. Obama, care i-a primit în cursul zilei la Casa Albă pe liderii celor mai mari bănci americane, a mai afirmat că “de data aceasta, Wall Street ar trebui să fie îngrijorat” de blocajul actual, în special din cauza datoriei. Atâta timp cât există o situaţie în care un grup este pregătit să nu îşi respecte angajamentele faţă de obligaţiile Statelor Unite (către creditorii lor), atunci avem o problemă“, a apreciat el. Sunt exasperat de ideea că dacă nu voi spune la 20 de milioane de persoane că nu pot avea acces la o asigurare de sănătate, statul va rămâne paralizat” de către republicani, a adăugat el, calificând această atitudine “iresponsabilă”.“Dacă intrăm în obiceiul de a permite unui partid să se folosească de şantaj (…) atunci niciunul dintre preşedinţii care vor veni după mine nu vor putea guverna în mod eficient“, a mai spus preşedintele american. În lipsa unui acord asupra bugetului între democraţi şi republicani, administraţiile centrale ale Statelor Unite sunt parţial închise de marţi dimineaţă la ora României, 07:00. Republicanii din Camera Reprezentanţilor, care se opun reformei asigurărilor de sănătate promulgată de Obama, refuză să voteze un buget care nu va suprima finanţarea. Aceştia au ameninţat de asemenea că vor lega această problemă de cea a ridicării plafonului datoriei. Integral aduce Mediafax
Şeful guvernului de la Paris a respins, totodată, orice legătură între romi şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen. „Faceţi un amalgam ridicol între libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene, care-i priveşte şi pe cetăţenii români şi bulgari, (…) şi Schengen, unde avem de-a face cu frontierele Uniunii Europene, nu cu (circulaţia) cetăţenilor în interiorul Uniunii. Nu este vorba de circulaţia voastră şi a mea şi a tuturor celorlalţi, ci de cei care pot intra pe la frontierele externe ale Europei. Şi Schengen are reguli clare: statele care vor deveni membre trebuie să dea asigurări celorlalte state din Schengen că frontierele lor vor fi bine controlate, că vor controla imigraţia clandestină, că vor lupta ferm împotriva criminalităţii, a traficului de fiinţe umane. Dacă aceste condiţii nu vor fi în 
totalitate întrunite – şi am discutat în două rânduri cu omologul meu Victor Ponta – nu va fi posibil un răspuns (n.r. – privind aderarea la Schengen) la 1 ianuarie 2014“, a spus Jean-Marc Ayrault, răspunzând unei interpelări din partea parlamentarului Julien Aubert (UMP), conform transcriptului dat publicităţii de guvernul francez. „România, precum şi Bulgaria, mai trebuie să facă progrese în materie de poliţie, justiţie şi control al frontierelor“, a mai precizat Ayrault. Referindu-se la romi, premierul francez a reamintit că există „unele situaţii foarte dificile“ în anumite oraşe şi departamente, ca urmare a taberelor ilegale. „Suntem un stat de drept (…) Integrarea este posibilă, atunci când se respectă legile republicii“, a declarat Ayrault, adăugând că Parisul luptă împotriva reţelelor mafiote care-i introduc pe romi în Franţa cu scopul de a-i exploata. „Este vorba de responsabilităţile fiecărui stat. Noi avem propriile responsabilităţi faţă de cetăţenii francezi, faţă de cei care vin în ţara noastră şi care respectă legile şi vor să se integreze. Am abordat această problemă cu premierul Victor Ponta, în timpul vizitei la Bucureşti, din iunie. Mi-a spus clar, în timpul conferinţei comune de presă, că România are propriile responsabilităţi, în special în ceea ce priveşte integrarea minorităţii rome. De asemenea, el a recunoscut că de mai mulţi ani ajutoarele europene (pentru romi) nu au fost bine utilizate şi s-a angajat să o facă“ de acum încolo, a subliniat premierul francez. Integral aduce ZF
Rusia avertizează Ucraina. Preşedintele Putin, consilierii săi şi presa rusească prezic prăbuşirea Ucrainei dacă va semna tratatul cu asociere cu UE. Avertismentele Moscovei sunt ba vehemente ba blânde. Relaţiile dintre Moscova şi Kiev au fost dominate în ultima lună de avertismente. “Nu silim Ucraina să schimbe direcţia dezvoltării ei”, a declarat marţi şeful administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Ivanov. “Dar planificata semnare a unui acord de asociere 
cu UE ar însemna sfârşitul multor branşe industriale ucrainiene, dependente de Rusia. Între acestea se numără industria aerospaţială, construcţia de nave şi industria atomică.”, a adăugat responsabilul. Politicienii ruşi critică Ucraina de săptămâni. Preşedintele Putin a avertizat Ucraina în septembrie de două ori, premierul Medvedev chiar de patru ori. O apropiere de UE nu ar fi o afacere profitabilă pentru ţara vecină, a spus Medvedev, adăugând, în batjocură, că ucrainienii nu au decât să încerce să-şi vândă produsele pe piaţa UE. Dmitri Kisseliov, un foarte cunoscut realizator de televiziuine rus, a comparat Ucraina cu un avion pe cale de a se prăbuşi. Dar, în loc să accelereze motoarele, piloţii le-au oprit. Prin apropierea de UE, Ucraina se sinucide, a mai spus el, fiindcă economia ţării se va prăbuşi. Iar la final, fertilul cernoziom ucrainean va fi transportat în Europa, după metoda aplicată de nazişti în timpul ultimului război mondial. “Toate acestea sunt aberaţii, bineînţeles”, afirmă Winfried Schneider-Deters, fost şef al sucursalei de la Kiev a Fundaţiei germane Friedrich Ebert, apropiată de partidul social-democrat SPD. “Desigur, bilanţul comercial ruso-ucrainean se va înrăutăţi iar datoriile statului ucrainean sunt enorme. Dar asta nu înseamnă că economia Ucrainei se va prăbuşi de pe azi pe mâine”. Şi premierul ucrainean Mycola Azarov este de aceeaşi părere. Recent el a declarat: ” Nu va exista nicio prăbuşire”. Integral la Deutsche Welle
Siria – scenariul unei federaţii pentru oprirea războiului. In timp ce experţii ONU se ocupǎ, în Siria, de distrugerea armelor chimice aflate în posesia regimului de la Damasc, celelalte arme continuǎ sǎ fie active şi sunt folosite din abundenţǎ. In ultimul timp agenţiile de presǎ au relatat nu numai despre luptele dintre insurgenţi şi soldaţii fideli preşedintelui Bachar al-Assad ci şi dintre diversele grupuri rebele. Incǎ o dovadǎ cǎ în Siria are loc o nouǎ bǎtǎlie, cea dusǎ pentru împǎrţirea ei durabilǎ. Agenţia Reuters relateazǎ despre luptele violente izbucnite în nordul Siriei între 
insurgenţi şi combatanţi islamişti controlaţi de organizaţia teroristǎ Al Qaida. Unul din aceste grupuri islamiste radicale, care militeazǎ pentru instaurarea unui vast califat şi introducerea legii islamice Saria, numǎrǎ în rîndurile sale numeroşi combatanţi islamişti strǎini, fiind o adevǎratǎ expresie a jihadismului internaţional. Aceste lupte evocate mai sus pun în luminǎ diviziunile religioase, ideologice şi politice din tabǎra anti-Assad. Mai mult decît atît, însǎ, ele pun în luminǎ o realitate: Siria este deja o ţarǎ fragmentatǎ, iar acum se duce lupta mai degrabǎ pentru consolidarea unor dominaţii locale decît împotriva lui Bachar al-Assad. Comunitatea internaţionalǎ, prin faptul cǎ nu a intervenit militar împotriva acestuia, a dat oarecum un semnal negativ insurecţiei. Este ca şi cum scenariul împǎrţirii Siriei ar fi fost, în mod tacit, aprobat. In acest sens merg şi unele analize extrem de serioase, ale unor experţi şi oameni politici care cunosc foarte bine situaţia de pe teren. Este cazul cu ambasadorul Franţei în Siria, Bernard Dorin, care pledeazǎ, în cotidianul Libération, pentru crearea unei federaţii în Siria. Mai précis, ambasadorul francez considerǎ cǎ Siria ar trebuie împǎrţitǎ în patru entitǎţi: o republicǎ autonomǎ în jurul Damascului, o entitate a alauiţilor, o entitate a druzilor şi o entitate a kurzilor. Rǎzboiul civil din Siria, spune ambasadorul francez, nu seamǎnǎ cu celelalte, ci este un conflict în special de ordin religios. Ca şi în Irak pe vremea lui Sadam Hussein, Siria este o ţarǎ în care o minoritate şi-a impus dominaţia asupra tuturor celorlalte. In Irak problema s-a rezolvat: americanii l-au debarcat de la putere pe Sadam Hussein, minoritatea sunitǎ şi-a pierdut privilegiul dominaţiei iar acum ţara este condusǎ de un preşedinte şiit. Ceea ce nu înseamnǎ cǎ Irakul nu riscǎ şi el sǎ se fragmenteze într-o bunǎ zi, mai ales cǎ în partea de nord kurzii trǎiesc deja într-o zonǎ autonomǎ care a devenit prosperǎ din punct de vedere economic. O împǎrţire a Siriei, sau o transformare a sa în confederaţie, nu este însǎ o idee total nouǎ. Intre 1922 şi 1939, autoritǎţile franceze care aveau mandat administrativ în Siria împǎrţiserǎ deja teritoriul ei în trei regiuni distincte. Dupǎ al doilea rǎzboi mondial a urmat însǎ o reunificare a celor trei entitǎţi sub presiunea naţionalismului sunit sirian. Integral aduce RFI
Scandalul de corupţie de la vârful companiei MOL tensionează relaţiile dintre Ungaria şi Croaţia. După emiterea unui mandat de arestare european pe numele şefului MOL, Ungaria cere grupului petrolier MOL să ia în calcul vânzarea participaţiei la compania croată INA. Guvernul de la Budapesta a anunţat miercuri mai multe măsuri diplomatice şi economice, după ce Zagrebul a emis un mandat de arestare european pe numele preşedintelui şi directorului executiv al companiei ungare de petrol şi gaze MOL, Zsolt Hernadi, suspectat într-un dosar de corupţie, relatează AFP. “MOL a investit aproape trei miliarde de euro în Croaţia”, după ce a cumpărat acţiuni ale companiei INA, 
la o licitaţie publică “transparentă”, a anunţat Guvernul ungar într-un comunicat. Mandatul de arestare european facilitează extrădarea între ţările Uniunii Europene (UE). Croaţia a devenit membră a UE pe 1 iulie. Atacurile împotriva MOL fac parte dintr-o campanie politică în Croaţia, a apreciat Guvernul de la Budapesta. Compania ungară se află sub “presiune economică şi politică, ceea ce este inacceptabil în cadrul Uniunii Europene”, potrivit comunicatului. În semn de nemulţumire, ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a decis să-şi anuleze vizita în Croaţia, programată joi. În plus, Guvernul ungar a cerut Agenţiei de Gestionare a Activelor Statului, care controlează participaţia sa la MOL, să examineze “măsurile legale posibile ce pot fi luate pentru a răspunde acuzaţiilor aduse Ungariei”. În cursul dimineţii, MOL a anunţat că va utiliza “toate măsurile legale” pentru a-l apăra pe directorul său, Zsolt Hernadi. Compania ungară a apreciat că acţiunea croată este “injustă” şi “clar planificată pentru a intimida”. Guvernul ungar a cerut miercuri grupului MOL să ia în calcul o posibilă vânzare a participaţiei deţinute la compania croată INA, în contextul divergenţelor dintre producătorul ungar de petrol şi gaze şi statul croat, potrivit cotidianului Portfolio. Croaţia a emis un mandat de arestare european şi unul prin Interpol pentru directorul general al MOL, Zsolt Hernadi, în baza suspiciunii că ar fi dat mită fostului premier croat Ivo Sanader pentru ca MOL să obţină o poziţie dominantă la compania de petrol şi gaze INA, a informat miercuri, agenţia croată Hina, citată de publicaţia ungară. Sanader execută în prezent o sentinţă de zece ani pentru că ar fi primit mită 5 miloane de euro în 2008 pentru a ceda controlul managementului INA. Sanader a făcut apel. Acuzaţiile autorităţilor croate sunt respinse atât de MOL, cât şi de Sanader. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
