Mayanismul si “apocalipsele” maya (1)
| 20/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Mayanismul este un termen de referinta legat de o serie de teorii, care in marea lor majoritate sunt pseudoistorice si pseudostiintifice, corelate mai mult sau mai putin la cultura mayaşa. Majoritatea acestor teorii sunt legate de ceea ce numim noi credinţele “new-age.”
Mayanismul a “creat” o literatura bogata, de o valoare stiintifica indoielnica, dar care partial au valoare literara si care pot fi incadrate in cel mai bun caz in “literatura istorica speculativa”, “stiintifco-fantastica” sau “fantezii literare”.
Mayanismul isi are la baza cateva lucrari vechi de sorginte renascentista. Inceputurile acestui stil literar poate fi depistat in lucrarile lui Platon, in dialogurile dintre Timaeus si Critias, scrise in 360 i.Hr. in care se discuta metaforic (cred eu) povestea cunoscuta astazi drept “altantida”, totusi eu prefer sa le caut inceputurile dupa descoperirea Mezoamericii, adica in perioada post-columbiana. Primele lucrari post-columbiane in acest stil sunt o carte a lui Cristofor Columb, scrisa in 1501, pe numele original Repertorium Columbianum, tradusa in engleza “Cartea profetiilor lui Columbus” (Book of Prophecies). Cartea a fost scrisa cu 5 ani inaintea mortii lui, cand Columbus fusese deja arestat si trimis in lanturi in Spania (1500). Cartea este de-a dreptul apocaliptica, si din cauza unor afirmatii extrem de “problematice” (nu prea “politicaly correct”) nu se mai tipareste in zilele noastre, dar se poate cumpara in engleza, ultimul tipar (academic) facut la Universitatea in LA la Berkeley (The Book of Prophecies, Edited by Christopher Columbus) a fost retras de pe piata. Am citit cartea, personal mi-a placut. Pentru mai multe referinte, aici. Un alt premergator al “mayanismului” a fost Thomas Morus (Sir Thomas More) in superba lui lucrare “Utopia“.
A doua generatie de literatura “mayanista” a fost la randul ei bazata pe scrierile unui exceptional etnograf francez Charles Étienne Brasseur (de Bourbourg), descoperitorul si primul proprietar al manuscrisului Popol Vuh. Brasseur insa a speculat “la greu” si prin scrierile lui a influentat viitoarea generatie “mayanista”. Brasseur l-a transformat pe Votan (Wotan-Odin) intr-un fenician care a ajuns la mayasi si a gasit vestitul oras Palenque (Sp. Fortareaţa – orasul uriasului templu al crucii). Tot Brasseur este probabilul prim-autor al teoriei “inversarea polilor”. O generatie dupa Brasseur, apare Augustus Le Plongeon, anticar fotograf si arheolog amator, emitentul teoriei care sustinea ca civilizatia mayaşa este mai veche decat cea a egiptenilor. Le Plongeon si Ignatius Donnelly (istoric şarlatan si fost membru al congresului american) sunt partial sursele teosofiei reprezentate de Madame Blavatsky si Rudolf Steiner si care au adus “mayanismul” in cercurile teosofiste.
Generatiile contemporane reprezentate de Erich von Däniken (Carele Ceresti ale Zeilor? – Chariots of the Gods?), Zecharia Sitchin (am vorbit despre el pe Bibilophyle) si James Redfield (Profetiile din Celestine, si el a fost recenzat pe Bibilophyle).
Pentru a conclude aceste randuri nu pot decat sa descriu “mayanismul” decat ca o incercare de a explica cateva din miturile primordiale regasite in cultura mayaşa, care atrage prin esoterismul, fatalismul si cruzimea ei, imbinate cu cunostintele extraordinare pe care le-au avut in astronomie, si intr-un fel matematica. Nimic de explicat, pana la urma esoterica mayaşa nu poate fi exemplu pentru nimeni si pentru nimic, mayaşii s-au disipat sute de ani inaintea cuceririi spaniole si intr-un fel s-au sinucis din punct de vedere social. Prima postare din cele 4 urmatoare.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna
Recomand sa scri rapid restul postarilor ca 21.12.2012 e aproape . 😆
salut Stef 🙂
tot serialul este deja scris 😆 Adevarul este ca noi avem o data mai aproape – 9 decembrie 🙂
Salut! 🙂
Excepţională ideea de a mai lămuri nişte tembelisme apropo de sfîrşitul lumii!
Pentru 9 decembrie chiar nu mai am nici-o speranţă. Popor de imbecili, vorba lui Ţuţea. 🙂
salut tibi,
o facem si pe asta 🙂