Europa: 20 noiembrie 2012 / UE, fără Londra?
| 20/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
UE vrea legislaţie uniformă la nivel comunitar pentru a preveni scurgerea profiturilor corporaţiilor prin paradisurile fiscale. Comisia Europeană vrea să întărească reglementările europene împotriva evaziunii fiscale practicată în mod legal de companiile mari, care costă statele membre 
aproape 50 miliarde de euro pe an. Uniunea Europeană a început să privească mai atent la companiile care transferă artificial profiturile în paradisuri fiscale sau zone cu impozite mici după mai multe luni în care presa a publicat informaţii referitoare la taxele mici plătite de unele firme. În acelaşi timp, guvernele din întregul continent încearcă să-şi mărească încasările bugetare prin tăieri de cheltuieli sau taxe mai mari pentru cetăţenii de rând sau firmele autohtone. Primul pas recomandat de executivul european ar fi ca statele membre să adopte o definiţie comună şi mai strictă a paradisului fiscal, scrie Financial Times, care citează documente oficiale ale UE. Definiţia s-ar baza pe codul de practici al UE în materie de impozitare a afacerilor, care prevede criterii pentru identificarea refugiilor fiscale, precum lipsa transparenţei, refuzul de a oferi informaţii şi acordarea facilităţilor fiscale numai companiilor nerezidente. Statele ar trebui apoi să anuleze sau să suspende acordurile bilaterale privind impozitarea semnate cu ţările care oferă impozite mici. Comisia mai are două sugestii prin care vrea să îngreuneze practica firmelor de a profita de diferenţele dintre codurile fiscale ale mai multor ţări. Prima recomandare este ca statele membre să introducă o “clauză generală antiabuz” în legislaţia naţională, care ar permite autorităţilor fiscale să ignore orice aranjament al companiei considerat ca având scop fiscal şi nu comercial. A doua idee spune că pentru a preveni “neimpozitarea dublă”, statele membre ar trebui să includă o clauză în acordurile lor bilaterale privind taxarea care să stipuleze că una din părţi ar fi împiedicată să taxeze un venit doar dacă acel venit este impozitat în celălalt stat semnatar. Astfel de măsuri ar putea afecta ţările ca Irlanda, care oferă prevederi generoase în tratatele bilaterale, dar şi protecţii antiabuz relativ slabe. Irlanda este baza de operaţiuni în Europa a mai multor multinaţionale americane, inclusiv Google, proprietarul celui mai popular motor de căutare. Compania îşi micşorează nota de plată pentru taxe în Europa, dirijându-şi profiturile prin insula Bermuda. Integral in Ziarul Financiar.
Fondurile europene: modelul polonez. În timp ce la Bucureşti politicienii se ceartă în chestiunea poziţiei României la dezbaterea viitorului buget european, alte state ex-comuniste folosesc din plin şi aproape în totalitate fondurile comunitare, iar asta duce la reducerea semnificativă a decalajului faţă de economiile occidentale, arată France Presse. De exemplu, Polonia, considerată un model de succes. Polonia este ţara care a avut la dispoziţie cea 
mai generoasă sumă din fondurile Uniunii Europene în perioada 2007–2013. E vorba de mai mult de 67 de miliarde de euro, bani folosiţi în cea mai mare parte. Şi pentru că mai are nevoie, Varşovia se opune oricărei reduceri a viitorului buget comunitar. O parte din aceşti bani, adică şase miliarde de euro, a fost pentru infrastructura de transport, iar Polonia a construit autostrăzi. Deocamdată e departe de standardele occidentale, pentru că reţeaua poloneză de autostrăzi este încă slab dezvoltată, adică există 1.300 de kilometri de autostrăzi şi peste 1.000 de kilometri de drumuri expres. Autostrada care leagă Varşovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea în luna iunie a campionatului de fotbal Euro 2012, organizat în paralel de Polonia şi Ucraina. Această autostradă urmează să fie prelungită către est, în direcţia Moscovei. Reporterii de la France Presse au găsit, pe traseul autostrăzii, un oraş care s-a dezvoltat mult în ultima vreme, tocmai pentru că legăturile sunt acum mai rapide. E vorba de Grodzisk, la est de Varşovia, unde se ajunge în jumătate de oră pe autostradă şi nu în două ore, ca înainte. Acum, autorităţile locale s-au apucat să ridice un parc de distracţii, investiţie de 620 de milioane de euro, care va atrage în timp alţi bani în zonă. Parcul va fi singurul de acest gen, pe o rază de 1.000 de kilometri, astfel că piaţa este enormă. Circa 160 de mii de copii polonezi călătoresc anual în străinătate, pentru a vizita un parc generic, în principal Eurodisney din apropierea Parisului sau Heide Park din Germania. Şi în afară de accesul de pe autostradă, parcul de distracţii va beneficia de un nou aeroport în nordul Varşoviei. RFI.
Nemulţumiri la Budapesta. Noua lege electorală din Ungaria este, în continuare, aprig disputată. Conform reglementărilor elaborate de către cabinetul de la Budapesta, maghiarii vor trebui să se treacă pe listele de 
alegători înaintea votului, candidaţii vor întâmpina obstacole şi mai mari la înscrierea în campanie, iar reclama electorală pe internet, la posturile de radio şi televiziune particulare va fi interzisă. “În campania electorală, reclama partidelor ar trebui interzisă. Lucrul acesta va asigura egalitatea de şanse a alianţelor politice. Indiferent de direcţia în care priviţi veţi constata un fel de stare de război, mai ales în lumea bloggerilor. Dacă acum e aşa, la ce să ne mai aşteptăm în campania electorală?”, se întreabă parlamentarul Ferenc Papcsak (Fidesz). Nici vorbă de egalitate a şanselor – acuză opoziţia. Scopul noilor reglementări este limpede: partidul de guvernământ vrea să-şi înlăture adversarii politici. Opoziţia se foloseşte mai ales de internet şi de posturile private pentru a-şi face reclamă. Situaţia nu e nici pe gustul formaţiunii de extremă dreapta, Jobbik, ai cărei reprezentanţi cred că, dacă ar vrea să fie corect, guvernul ar interzice complet reclama electorală. Panouri publicitare de dimensiuni mari îşi permite mai ales Fidesz. Agenţiile de publicitate apropiate partidului aflat la guvernare profită masiv de pe urma comenzilor venite din partea guvernului – susţin ecologiştii. Dar chiar şi în condiţiile în care opoziţia ar avea acces la posturile radio-TV publice pentru a-şi promova platforma, socialiştii, ecologiştii şi extremiştii tot vor fi dezavantajaţi în următoarea campanie electorală – susţine Gergely Bárándy, specialist pe probleme de drept din partea socialiştilor maghiari. “De unde să ştim noi dacă nu cumva reclama electorală a Fidesz nu va rula în pauza vreunui meci de fotbal important, în timp ce cea a ecologiştilor sau a socialiştilor nu va fi prezentată între două filme de adormit copiii… Legea nu face nicio referire la spaţiul orar de difuzare.” Integral la Deutsche Welle
Un sat din Bulgaria vrea să se alipească Greciei. In timp ce grecii fug în alte ţări ca să-şi croiască o nouă soartă, locuitorii satului bulgar Ţrâncea, situat foarte aproape de graniţa cu Grecia, cer alipirea economică şi administrativă la 
statul elen. Cei 680 de locuitori ai satului au decis în unanimitate să adreseze scrisori autorităţilor elene şi Ambasadei Grecia de la Sofia în care să-şi exprime dorinţa de a face parte din statul elen, notează novinite.com. Principalul motiv pentru care locuitorii din Ţrâncea vor ca satul lor să fie alipit Greciei este nemulţumirea faţă de guvernarea nedreaptă a autorităţilor de la Sofia. Populaţia din satul de la graniţa cu Grecia este formată majoritar din musulmani care cultivă tutun. Tinerii din sat emigrează în Grecia, Marea Britanie şi Olanda, în timp ce bătrânii îşi amintesc cu nostalgie despre conducerea dictatorului comunist Todor Jivkov. “În Grecia, terenurile şi fermierii sunt respectaţi, în Bulgaria doar hoţii sunt veneraţi”, a declarat un localnic pentru cotidianul 24 Chassa. Principala problemă a locuitorilor din Ţrâncea sunt pământurile. Sătenii spun că acestea le aparţin, însă ei nu-şi pot permite să plătească taxele impuse de statul bulgar. O altă problemă o reprezintă un drum de şapte kilometri care leagă Ţrâncea de satul vecin, Vaklinovo, despre care spun sătenii că autorităţile bulgare n-au fost în stare să-l asfalteze de zeci de ani. Problema e cu atât mai mare, cu cât sătenii sunt obligaţi să ocolească 50 de kilometri ca să ajungă în Vaklinovo. Adevarul
UE, fără Londra? Liderii Uniunii Europene lucrează la un plan financiar pe termen lung în care nu se regăseşte şi Marea Britanie, scrie cotidianul Financial Times. Explicaţia ar fi legată de poziţia inflexibilă a Londrei, care cere îngheţarea cheltuielilor comunitare, şi care nu poate fi pusă în acord cu poziţiile celorlalte state europene. În acest timp, euroscepticismul a ajuns la 
maxim în Marea Britanie, unde se discută tot mai deschis despre “ British Exit”, adică scenariul ieşirii Londrei din Uniunea Europeană, scrie France Presse. În discuţie un posibil buget comunitar pentru numai 26 de state. Financial Times scrie că totul a pornit de la inflexibilitatea Marii Britanii, care cere vehement îngheţarea cheltuielilor Uniunii Europene la nivelul celor din anul 2011, premierul britanic David Cameron având de altfel şi un mandat în acest sens din partea parlamentului de la Londra. Poziţia Marii Britanii se arată, cel puţin până la această oră, cea mai agresivă în rândul statelor uniunii în privinţa bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro. Aşa că, ţinând cont şi de posibilitatea ca David Cameron să se opună prin veto formei viitorului buget, oficiali europeni, alături de diplomaţi din ţările comunitare, au analizat cât de realist e un astfel de buget, scrie Financial Times, care citează surse apropiate discuţiilor. Ziarul aminteşte declaraţii ale mai multor diplomaţi, care ar fi ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii şi se aşteaptă la un eşec al apropiatului summit de la Bruxelles în chestiunea viitorului buget european. “Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale, cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică”, a spus un oficial. Planul ar putea fi parte a strategiei de negociere, cu scopul de a creşte presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic David Cameron. Cât de real e scenariul Uniunea Europeană fără Marea Britanie? Integral la RFI.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
