Ştiri Externe: 9 iulie 2013 / 730 de mii de români dispăruţi definitiv
| 09/07/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ambasadorii Germaniei şi Franţei la Sofia atrag atenţia asupra oligarhiei din Bulgaria. Ambasadorii Germaniei şi Franţei la Sofia au făcut luni apel la oficialii bulgari să rupă legăturile cu oligarhia, pe fondul manifestaţiilor zilnice împotriva corupţiei elitelor politice, relatează AFP. Într-
o declaraţie comună rar întâlnită a unor diplomaţi străini privind situaţia internă din Bulgaria, francezul Philippe Autier şi omologul său german Matthias Hoepfner şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa celei mai sărace ţări din Uniunea Europeană. “Apartenenţa la Uniunea Europeană este o alegere de civilizaţie. Modelul oligarhic nu îşi are locul în Bulgaria sau în altă parte”, au precizat cei doi. O Bulgarie bine guvernată este în interesul nu doar a bulgarilor, dar şi al întregii UE, în special al Franţei şi Germaniei, în calitate de mari contributori la fondurile de dezvoltare europene, au adăugat ambasadorii. Declaraţia survine în contextul în care, de la 14 iunie, în fiecare zi mii de persoane ies pe străzile din Sofia şi din celelalte mari oraşe pentru a cere demisia guvernului susţinut de socialişti. Duminică, între 8.000 şi 10.000 de persoane au ieşit din nou pe străzi la Sofia, strigând ‘Mafia!’ şi ‘Demisia!’. O nouă manifestaţie era prevăzută pentru luni. Premierul independent Plamen Oreşarski s-a decredibilizat la puţin timp după instalarea în funcţie, la sfârşitul lunii mai, prin numirea în fruntea Agenţiei de Securitate Naţională a unui magnat de presă controversat, printre altele şi deputat al minorităţii musulmane turce (MDL), care susţine guvernul alături de socialişti. Chiar dacă numirea a fost anulată, decizia a stârnit un nou val de 
proteste împotriva corupţiei elitelor, după manifestaţiile uneori violentede iarna trecută împotriva sărăciei, care au antrenat căderea guvernului conservator al lui Boiko Borisov şi organizarea de alegeri legislative anticipate la 12 mai. Vineri, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev le-a cerut responsabililor politici să întindă în cele din urmă mâna manifestanţilor, în lipsa unui astfel de pas ‘singura soluţie’ rămânând, în opinia sa, organizarea de noi alegeri. “Democraţia nu funcţionează fără pluralitatea mass-media”, au subliniat ambasadorii. “Tot mai mulţi cetăţeni bulgari – şi partenerii europeni ai Bulgariei – sunt îngrijoraţi de concentrarea presei scrise şi a mass-media audiovizuale, în condiţii netransparente”, se mai arată în declaraţie. În acelaşi timp, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena, şi-a exprimat la rândul său ‘îngrijorarea’ privind starea mass-media în Bulgaria, în urma unor tentative de intimidare la adresa jurnaliştilor din partea liderului partidului ultranaţionalist Ataka. La 5 iulie, Volen Siderov şi alţi membri ai partidului său au agresat verbal şi fizic o echipă de jurnalişti a unei televiziuni bulgare care încerca să intervieveze parlamentari. “O astfel de intimidare nu îi ameninţă doar pe jurnaliştii vizaţi, dar poate aduce de asemenea un prejudiciu libertăţii de exprimare şi avea un efect înfricoşător asupra libertăţii mass-media”, a precizat reprezentanta pentru mass-media a OSCE, Dunja Mijatovic, într-un comunicat. Ea a făcut apel la autorităţile bulgare ‘să nu mai tolereze’ acest tip de comportament.Agerpres
Turcia: Sute de manifestanţi au încercat să ocupe parcul Gezi din Istanbul. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Poliţia turcă a intervenit luni seara lângă Piaţa Taksim din Istanbul pentru a dispersa sute de manifestanţi care încercau să ocupe parcul Gezi, bastion al revoltei antiguvernamentale care în iunie s-a răspândit pe întregul teritoriu al ţării. Poliţia turcă a intervenit luni seara lângă Piaţa Taksim din Istanbul pentru a dispersa sute de manifestanţi care încercau să ocupe parcul Gezi, bastion al 
revoltei antiguvernamentale care în iunie s-a răspândit pe întregul teritoriu al ţării. La fel ca sâmbătă seara, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă în străzi pentru a-i împiedica pe protestatari să înainteze. Aici.
Poliţia a închis luni Parcul Gezi din Istanbul, care s-a aflat luna trecută în centrul amplelor proteste împotriva guvernului, cu puţin timp înainte de un un marş programat în cursul serii împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan şi la doar câteva ore după ce locul fusese redeschis pentru vizitatori, relatează Reuters şi AP. Poliţia a îndepărtat persoanele aflate în parc şi a împiedicat venirea altora. Autorităţile nu au oferit nicio explicaţie oficială privind decizia de a închide din nou acest loc. Guvernatorul Istanbului, Huseyin Avni Mutlu, anunţase luni redeschiderea parcului, la trei săptămâni după ce forţele de ordine i-au înlăturat pe protestatari în urma a două săptămâni de proteste, deseori violente, împotriva planurilor de dezvoltare a zonei. Protestele s-au transformat rapid în demonstraţii naţionale împotriva lui Erdogan, care s-a aflat sub tirul acuzaţiilor după un deceniu de conducere tot mai autoritară. Revolta s-a stins la sfârşitul lui iunie, însă poliţia a folosit sâmbătă gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe protestatarii care încercau să demonstreze în Piaţa Taksim şi în parcul din apropiere. Aici
Egipt: pericol de război civil. Violenţe Confruntările între susţinătorii şi opozanţii fostului preşedinte continuă, iar o soluţie politică e greu de impus chiar şi de către armată. Intervenţia de săptămâna trecută a armatei, în urma căreia a fost destituit preşedintele Mohamed Morsi, ales prin vot, a dat naştere la temeri că o parte dintre adepţii partidelor islamiste implicate în procesul politic s-ar putea radicaliza. Unii comentatori au făcut trimitere, în ultimele zile, şi la războiul civil algerian din anii ’90, care a izbucnit după ce Armata a invalidat alegerile câştigate de islamişti. Deocamdată, reprezentanţii Fraţilor Musulmani, principala organizaţie islamistă din Egipt, au afirmat că nu vor 
recurge la o campanie armată, însă sute de persoane au fost ucise, deja, în ultimele zile, în ciocniri între manifestanţi pro şi anti-Morsi. Chiar şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, declara zilele trecute: „Siria este deja în război civil, iar Egiptul se îndreaptă în aceeaşi direcţie“. O nouă grupare islamistă, Ansar al-Shariah, s-a format în Egipt. Aceasta a ameninţat că va recurge la violenţe pentru a impune legea islamică. Încercarea noului preşedinte interimar de a-l numi pe fostul preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică Mohamed El-Baradei în funcţia de premier s-a împiedicat de opoziţia radicalilor religioşi salafişti. Sâmbătă, Adli Mansour anunţa că fostul preşedinte al AIEA va forma guvernul de tranziţie, dar a retras nominalizarea în scurt timp. Duminică, şeful statului mai făcea un anunţ cum că ar prefera un tehnocrat în fruntea guvernului. E vorba despre Ziad Bahaa, care a condus mai multe agenţii economice ale statului egiptean. El l-ar avea pe El-Baradei drept adjunct. Rămâne de văzut cât va rezista şi această variantă. Integral in Adevarul.
“Căpitanul laş”, în faţa justiţiei. Marţi începe în Italia procesul în care comandantului navei Costa Concordia este acuzat de producerea naufragiului din urmă cu un an şi jumătate, în care 32 de persoane au murit. Sute de martori urmează a fi audiaţi în acest proces, care se estimează că va dura mai multe luni. “Căpitanul laş”, aşa cum i-a rămas numele comandantului Francesco Schettino, se prezintă în faţa judecătorilor, la aproape 18 luni de la tragedia din seara zilei de 13 ianuarie 2012. Obiect al tuturor criticilor şi ironiilor, prezentat 
de presa din peninsulă ca “omul cel mai detestat din Italia”, fostul comandant este cercetat pentru omucideri multiple din culpă, abandonarea navei şi cauzare de pagube mediului. Schettino riscă să stea singur pe banca acuzaţilor, după ce celelalte cinci persoane anchetate au obţinut aprobare din partea Parchetului să-şi negocieze pedepsele cu tribunalul. Este vorba despre directorul unităţii de criză al Costa, Roberto Ferrarini, timonierul indonezian Jacob Rusli Bin şi alţi trei membri ai echipajului. Peste 400 de martori şi 250 de părţi civile vor fi citate pentru acest proces fluviu. Începerea audierilor ar putea fi amânată însă pentru 17 iulie, din cauza unei greve naţionale a avocaţilor. Cel mai de răsunet accident naval al ultimelor decenii a avut loc în cursul nopţii de 13 ianuarie 2012. Costa Concordia, un pachebot de 114.500 de tone a lovit o stâncă în apropierea coastei şi a eşuat la câţiva zeci de metri de insula toscană Giglio, cu 4.229 de persoane la bord. Cadavrele a două persoane încă nu au fost găsite din totalul de 32 de morţi. RFI
Revoltă a industriaşilor francezi: “Statul să-şi vadă de treabă”. Lideri influenţi din mediul de afaceri francez i-au transmis preşedintelui Francois Hollande (foto) să facă ordine în zona finanţelor publice prin reducerea cheltuielilor statului, să nu mai “suprataxeze” companiile şi să adopte o politică economică mai previzibilă. Într-o întâlnire cu ministrul Finanţelor, Pierre Moscovici, oamenii de afaceri francezi au acuzat guvernul că impune taxe prea mari asupra companiilor şi că politicile economice merg “în zig-zag”, transmite 
Bloomberg. Moscovici a calificat atacul drept “neelegant” şi “facil”. Liderii businessului francez i-au transmis lui Hollande că trebuie să renunţe la schimbările constante de reglementare şi să se concentreze pe reducerea cheltuielilor statului înainte de apariţia constrângerilor presupuse de următoarele alegeri. “În Franţa, problema reală este statul. Statul trebuie să reducă cheltuielile publice şi să aducă afacerile în centrul preocupărilor francezilor. Ar trebui să-şi vadă de treabă, nu să ne spună nouă ce să facem”, a declarat directorul general al grupului petrolier Total, Christophe de Margerie. Remarcile şefului Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, reflectă frustrările mediului de afaceri francez, care trebuie să facă faţă celui de-al treilea an consecutiv de stagnare economică sau recesiune. Hollande, susţinut de partidul Socialist, încearcă să găsească un echilibru între necesităţile mediului de afaceri şi măsurile cerute de majoritatea parlamentară de stânga, care doreşte încetinirea ritmului de reducere a deficitului bugetar pentru protejarea populaţiei, în contextul unui şomaj record. Guvernul francez a introdus în ultimii 3 ani majorări de taxe cu un impact cumulat de aproximativ 70 miliarde euro, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investiţiile s-au prăbuşit. Zeci de ani de măsuri care au redus, treptat, numărul orelor de lucru şi au limitat concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate şi au scăzut anul trecut la cel mai redus nivel din 1985. Profitul companiilor nefinanciare din Franţa reprezintă mai puţin de 15% din Produsul Intern Brut, faţă de aproximativ 25% în Germania, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). După puţin peste un an de la învestire, popularitatea lui Hollande s-a prăbuşit la minime record, cu 11 luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European (25 mai 2014). Liderii din mediul de afaceri consideră că guvernul ar trebui să implementeze măsuri care să încurajeze sectorul privat înaintea campaniei electorale, care va descuraja decizii potenţial nepopulare. Integral in Ziarul financiar.
De unde au plecat cei 730.000 de români care au rămas definitiv în străinătate. Dacă destinaţia emigranţilor români nu mai e o surpriză pentru nimeni-Italia a fost preferată de jumătate dintre ei, o cercetare a locului de baştină al celor care au ales să rămână afară arată nişte surprize. Aproape 730.000 de români erau plecaţi definitiv în străinătate la data realizării ultimului recensământ, în anul 2011, potrivit ultimelor date publicate recent de Institutul Naţional pentru Statistică. În cercetarea statistică, ei se numesc “persoane plecate pentru perioadă îndelungată în străinătate”, adică sunt acolo 
de mai bine de un an. Pentru comparaţie, cei 727.540 de români reprezintă mai mult de 3,6% din populaţia stabilă a României, de 20,12 milioane de persoane, calculată la ultimul recensământ. Ţara preferată de concetăţenii noştri care au ales să trăiască departe de România este Italia, unde locuiesc de peste un an de zile circa 341.000 de români, adică aproape jumătate din toţi românii plecaţi. Urmează Spania, cu 171.000 de români plecaţi de mai bine de un an şi Marea Britanie, cu circa 40.000 de români. Pe primul loc în topul judeţelor pe care românii au preferat să le părăsească definitiv nu se găseşte vreunul din polii sărăciei, ca Vaslui sau Botoşani. Este vorba despre judeţul Neamţ, unde raportul dintre populaţia plecată definitiv şi populaţia stabilă este de 11%. Sunt plecaţi aproape 53.000 de oameni, în condiţiile în care populaţia stabilă a judeţului se ridică la puţin peste 470.000 de locuitori. Majoritatea covârşitoare a celor plecaţi a ales Italia: 41.300 din cei 52.900 care au părăsit judeţul. Urmează, la mare distanţă, Spania şi Marea Britanie. În clasamentul judeţelor ai căror cetăţeni au ales să rămână definitiv în străinătate urmează Bacăul, unde raportul dintre numărul persoanelor plecate de mai mult de un an şi cel al populaţiei este de 9,3%. Sunt plecaţi 57.300 de oameni, la o populaţie stabilă de 616.000 de locuitori. La fel ca şi în cazul nemţenilor, cea mai mare parte a băcăuanilor au ales tot Italia: aproape 41.900. Podiumul judeţelor părăsite definitiv pentru străinătate este ocupat de Bistriţa-Năsăud. Aici, raportul dintre numărul celor plecaţi de mai mult de un an în străinătate şi cel al populaţiei stabile este de 7,7%. Sunt plecaţi definitiv în străinătate 22.000 de oameni, în condiţiile în care populaţia stabilă este de 286.000 de locuitori. Capital.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salut
Eu pe datele INS nu dau doi bani .
Cred mai mult in datele ISTAT (istitutul italian de statistica ) si in cele a cele a ISE (institutul spaniol de statistica ) .
Italia = 968.576 romani
Spania = 798.104 romani
INS mioritic va avea probleme in mod sigur cu EUROSTAT cind datele vor fi centralizate si comparate . 27 de recensaminturi vor demonstra inconfutabil ca suma romanilor din tara cu cea a celor de peste hotare e prea mare . 🙂
salut,
probabil ca ai dreptate. Astea sunt insa cifrele oficiale, nu stiu pe ce sunt bazate, probabil pe renumtare la domiciliu sau cetatenie. Naiba sa-i pieptane.
In UE , fiecare poate calatorii unde vrea pentru 90 de zile sedere . Dupa acesta termen (90) trebuie sa se inscrie la serviciul evidenta populatiei din tara respectiva .
Prezentind documentele ca lucreaza legal , poate cere cod fiscal (echivalentul codului unic personal romanesc ) , card de asistenta sanitara , etc .
INS in schimb considera plecati doar cei care lipsesc din tara mai mult de 12 luni de zile . E o aiureala toata mioritica sa iasa niste cifre .
NOTA : In mod normal si la norma UE , oricare cetatean comunitar care domiciliaza mai mult de 5 ani neintrerupti pe teritoriul altui stat comunitar , are dreptul si obligatoriu de acordat la “cartea de sedere permanenta (fara limita de timp) pentru cetatenii comunitari “. (e norma obligatorie UE )
Astfel si doar in acest caz , un imigrand comunitar roman are certificata schimbarea domiciliului definitiv din Romania in alta tara comunitara .
Cum scriam , INS va avea groase chestii de explicat la EUROSTAT . Nu ar fi prima data . Au mai fost ei suspendati cu ceva ani in urma pentru clarificari privind evolutia PIB . 🙂