Ştiri Externe: 28 iunie 2013 / O nouă idee despre Europa?
| 28/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020.Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020. Liderii europeni au aprobat în noaptea de joi spre vineri bugetul UE pentru 2014-2020, care va permite finanţarea în special a măsurilor împotriva şomajului în rândul tinerilor. “A avut loc un acord al Consiliului European”, a declarat 
preşedintele său, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles. “Aprobarea de către statele membre este fără echivoc”, a adăugat acesta. Însă acesta a amintit că aprobarea finală trebuie dată de Parlamentul European. Preşedinţii celor trei instituţii ale Uniunii Europene (Comisia, Consiliul care reprezintă statele şi Parlamentul) anunţaseră joi dimineaţă că au ajuns la un acord politic asupra bugetului de 960 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Acesta prevede o mare posibilitate de flexibilitate în utilizarea creditelor. “Consiliul european a adoptat cadrul financiar aşa cum l-a negociat cu Parlamentul european în această dimineaţă”, a confirmat preşedintele francez, Francois Hollande, în cadrul unei conferinţe de presă. Liderii europeni şi de guvern au reuşit de asemenea să găsească o soluţie pentru problema pusă la începutul summitului de premierul David Cameron, care a pretins protejarea deducerilor britanice de la bugetul european. “Este absolut esenţial să menţinem acordul pe care l-am avut în februarie” în cadrul summitului consacrat bugetului “şi să protejăm deducerea britanică”, a declarat acesta. Londra se temea că noul mod de finanţare al Politicii agricole comune (PAC) va reduce uşor pragul, iar astfel suma deducerii britanice. Însă alte state, precum Franţa, sunt îngrijorate că vor trebui să contribuie mai mult dacă Marea Britanie obţine ceea ce vrea. “Nimic nu se schimbă pentru deducerea britanică”, a afirmat Van Rompuy, adăugând că aceasta necesită “măsuri cu caracter tehnic”. UE a stabilit un plan de 8 miliarde de euro pentru lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor. Liderii europeni au ajuns la un acord, în noaptea de joi spre vineri, pentru a accelera deblocarea a şase miliarde de euro pentru lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor, ridicând suma acordată acestui plan la opt miliarde de euro în total. În cursul unui summit european la Bruxelles, cele 27 de ţări au aprobat propunerea Comisiei. Ele au mers chiar mai departe, ridicând suma. “Recursul la iniţiativa pentru tineri se va concentra asupra primilor doi ani”, adică 2014-2015, a declarat preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă. Aduce integral Mediafax
Noile reguli de bailout bancar: Acţionarii şi creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile din zona euro falimentează, iar deponenţii bogaţi doar în cazuri extreme. Acţionarii şi creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile lor se vor confrunta cu dificultăţi sau vor intra în faliment. Acestea sunt noile reguli stabilite de miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană pentru gestionarea băncilor din zona euro aflate în criză după mai mulţi ani în care bailout-urile bancare au fost finanţate cu banii contribuabililor chiar dacă în aceste situaţii s-a ajuns adesea din cauza deciziilor greşite ale conducerii instituţiilor. „Pentru prima dată am convenit 
un bail-in (forţarea acţionarilor şi creditorilor să suporte pierderi – n.red.) semnificativ pentru a proteja plătitorii de taxe“, a declarat ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem după discuţii maraton încheiate ieri-dimineaţă. Dijsselbloem este şi preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro. Criza pornită din sistemul bancar a împins în ultimii ani mai multe state europene în pragul falimentului. De aceea guvernele vor să împartă povara restructurării sau desfiinţării băncilor cu proprietarii şi creditorii lor, iar noile reguli consfinţesc tocmai aceasta. Arhitecţii noilor reglementări speră, de asemenea, că o legislaţie clară şi uniformă va determina băncile să fie mai prudente în faţa riscurilor şi va preveni apariţia unor turbulenţe precum cele cauzate în ultimul an de pierderile suportate de investitorii şi deponenţii băncilor din Spania şi Cipru, scrie The Wall Street Journal. Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi întotdeauna protejate Miniştrii au stabilit ieri că depozitele mai mici de 100.000 de euro – limita garantării în UE – vor fi întotdeauna protejate, în timp ce companiile mici şi mijlocii şi persoanele fizice cu depozite mai mari vor suporta pierderi doar în cazurile grave şi după ce acţionarii şi creditorii şi-au plătit contribuţia. Statele vor avea o oarecare flexibilitate în a decide când şi cum vor fi obligaţi creditorii să suporte pierderi, notează agenţia Thomson Reuters. Ca un strat suplimentar de protecţie pentru plătitorii de taxe, guvernele trebuie să înceapă să construiască cu banii băncilor fonduri speciale care să finanţeze bailouturile sau falimentele instituţiilor bancare (fonduri de salvare sau de rezoluţie – n.red.). Pierderile la care sunt forţaţi acţionarii, creditorii şi deponenţii pot ajunge la 8% din totalul pasivelor băncii. Doar după acest prim pas guvernul poate interveni cu un bailout finanţat de fondurile de salvare sau de la buget. Dar acesta nu poate depăşi 5% din pasivul băncii. Integral in Ziarul Financiar.
Preşedintele Ecuadorului nu a decis încă să „autorizeze“ transferul lui Snowden în Ecuador. Preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, a anunţat joi că nu a hotărât încă să „autorizeze“ transferul pe teritoriul său al informaticianului american Edward Snowden, căutat de Washington pentru 
spionaj, precizând că aceasta este „sarcina autorităţilor ruse“.„Dacă va fi autorizat să intre pe teritoriul ecuadorian? Este o problemă pe care nu am examinat-o la început. O vom examina probabil, însă pentru moment el este în Rusia“, a declarat Correa, citat de agenţia France Presse. Liderul socialist a mai confirmat că nu poate „instrui“ cererea de azil a fostului colaborator al Agenţiei naţionale de securitate, cât timp acesta din urmă se află pe teritoriului Ecuadorului, fie că este vorba de ţară sau de o ambasadă ecuadoriană în străinătate. „Azilul se cere unui stat când individul se află pe teritoriul său. Snowden nu este pe teritoriu ecuadorian, astfel tehnic nu putem instrui cererea ce azil“, a subliniat Correa. Aflat la originea dezvăluirilor despre un vast program american de supraveghere telefonică şi electronică, Snowden, în vârstă de 30 de ani, se află în prezent în zona internaţională de tranzit a aeroportului Moscova-Şeremetievo. Adevarul.
Israelul simulează un război cu Siria. Armata israeliană este în stare de alertă după retragerea contingentului rus dintr-o bază siriană, ceea ce este interpretat ca o agravare a situaţiei de pe front. Statul evreu urmăreşte cu nervozitate situaţia din Siria după retragerea suspectă a forţelor militare ruse dislocate la singura bază navală pe care Rusia o are în Orientul Mijlociu. Asistând la noi manevre militare, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat în privinţa oricărui atac lansat de sirieni 
asupra teritoriului Israelului. „Nu vrem să provocăm pe nimeni, dar nu acceptăm ca Israelului să-i facă rău cineva” a subliniat şeful guvernului de la Ierusalim în timp ce ministrul Apărării, Moshe Yaalon a atras atenţia că statul evreu nu va tolera nicio încălcare a suveranităţii. Israelul este cu atât mai încordat cu cât numărul militanţilor şiiţi Hezbollah, grupare libaneză aliată regimului de la Damasc, dar şi al combatanţilor trimişi de Iran a crescut simţitor în ultima perioadă. Mai multe proiectile au căzut în ultima perioadă pe Înălţimile Golan, teritoriu de la frontiera cu Siria, controlat de Israel, determinând statul evreu să răspundă tirurilor de peste graniţă. n faţa noilor provocări, Israelul a răspuns cu manevre militare de anvergură şi simularea unui război cu Siria şi Hezbollah, exerciţii la care au participat contingente din forţele aeriene, navale şi terestre. Revista americană Time a scris recent că Israelul şi SUA lucrează împreună la mai multe scenarii prin care urmăresc neutralizarea arsenalului neconvenţional al regimului Assad, precum armele chimice utilizate împotriva rebelilor. Decizia Rusiei de a-şi retrage personalul militar din singura bază din Siria, văzută drept un pivot de influenţă în conflictul intern sirian şi practic poarta de intrare a Rusiei în lumea arabă, a lăsat loc de multe interpretări în rândul analiştilor. O sursă din ministerul rus al Apărării a dezvăluit că măsura retragerii întregului personal militar şi civil din Siria are drept scop înlăturarea unor riscuri care ar putea decurge din actuala stare de război. Mai exact, Rusia se teme că, în contextul înteţirii luptelor între rebeli şi forţele guvernamentale, militarii ruşi ar putea fi ţinte ale uneia din cele două părţi, fie şi victime colaterale, ceea ce ar limita apoi pârghiile de intervenţie în zonă ale Moscove O altă explicaţie, scrie ziarul american Washington Post, ar fi teama Moscovei de o posibilă intervenţie străină în Siria pe măsură ce la iveală ies tot mai multe dovezi legate de utilizarea de arme chimice de către regim. La acestea se adaugă şi avertismentul ferm dat de Israel Moscovei potrivit căruia nu va sta cu mâinile în sân dacă Moscova va livra Siriei sistemele antiaeriene sofisticate ce pot schimba balanţa puterii în Orientul Mijlociu. Pentru moment, Rusia nu a aprobat transportul de armament, dar nici nu a anulat contractul. EVZ.
O nouă idee despre Europa? Cancelarul german, Angela Merkel, a vorbit, înaintea începerii reuniunii UE de la Bruxelles, despre compatibilitatea între creştere şi consolidare economică, cerînd înfiinţarea unui fond european de solidaritate pentru ţările din zona euro afectate de criză. Opoziţia o acuză pe Merkel că din cauza cursului ei de austeritate, impus Europei, ea ar fi vinovată de şomajul din UE. Dezbaterea din Bundestag a prilejuit şi un ultim duel verbal 
parlamentar între partidele de opoziţie şi cele ale coaliţiei înaintea vacanţei de vară şi a alegerilor generale care vor avea loc în această toamnă în Germania. În preajma începerii reuniunii europene la nivel înalt, şefa executivului federal, Angela Merkel, a prezentat în faţa Bundestag-ului (parlamentului federal) o declaraţie guvernamentală. În cuvîntarea ei, Merkel a cerut introducerea de noi reforme structurale în cadrul Uniunii Europene. Cînd vorbim despre creşterea economică, a precizat ea, nu putem discuta doar despre noi surse financiare. „Creşterea şi consolidarea bugetară nu sunt contradicţii, ele se condiţionează reciproc.” Germania insistă ca problemele Uniunii Europene să fie tratate de la rădăcină, a mai spus Merkel. Privitor la reuniunea europeană care începe joi la Bruxelles, Merkel a cerut ţărilor UE să înceteze gîlceava legată de proiectele de buget pe termen mediu, adică pentru perioada 2014-2020. În caz contrar există riscul de a se pierde multe locuri de muncă. Totodată, ea a insistat asupra problemei legate de combaterea şomajului în rîndul tinerilor şi a cerut crearea unor condiţii optime care garantează şanse egale pentru această categorie de oameni. Asta se poate realiza doar prin alocarea unor fonduri pentru calificarea persoanelor sub 25 de ani. În acest context, ea a anunţat organizarea unei reuniuni dedicate problemelor tinerilor. Aceasta va avea loc la începutul lunii iulie la Berlin, urmînd să discute cum poate fi folosită suma de 6 miliarde de euro alocată pentru tinerii fără loc de muncă. Merkel a amintit de asemenea de necesitatea ca UE să se implice mai mult în asigurarea prosperităţii, considerînd asta drept una din chestiunile centrale europene. În acest context, ea a propus crearea unui fond de solidaritate pentru ţările europene cu probleme care aparţin zonei euro. Merkel a susţinut că reniunea G8 a declarat război evaziunii fiscale, cerînd în acelaşi timp introducerea unor standarde internaţionale în ceea ce priveşte schimbul de date şi informaţii. Integral aduce RFI
Rupert Murdoch şi emiratul Abu Dhabi vor să achiziţioneze Financial Times. Magnatul australiano-american Rupert Murdoch şi emiratul Abu Dhabi se află în negocieri avansate în vederea achiziţionării 
grupului Financial Times pentru 1,2 miliarde de dolari (920.000 de euro), a scris vineri revista malayeziană The Edge Review, preluată de AFP. Discuţiile sunt în curs de peste o lună între compania britanică Pearson, actualul proprietar al grupului Financial Times, şi s-ar putea încheia săptămâna viitoare, susţine The Edge Review, o revistă regională politică şi economică în general bine informată. Citând, fără a le nominaliza, surse apropiate de dosar, revista menţionează că Murdoch şi Abu Dhabi Media Group, o societate publică, intenţionează să cumpere împreună grupul Financial Times, ce include cotidianul economic eponim, dar şi 50% din revista The Economist şi alte servicii de informaţii financiare. Abu Dhabi Media Group ar urma să controleze circa 75% din noua entitate, iar Murdoch restul. Magnatul ar avea intenţia să cumpere 25% suplimentare, potrivit unui responsabil citat de The Edge Review. Grupul lui Rupert Murdoch, News Corp, deţine, printre altele, Wall Street Journal şi New York Post, precum şi postul de televiziune american Fox şi studiourile 20th Century Fox. Vineri, odată cu închiderea Bursei de la New York, grupul se va împărţi în două – News Corp va reuni jurnalele, în timp ce o nouă entitate denumită ’21st Century Fox’ va reuni studiourile şi televiziunile.Agerpres
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
