Ştiri Externe: 10 iunie 2013 / Libertate !!!
| 10/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Scandalul PRISM. El e Edward Snowden, sursa care a dezvăluit programul Big Brother desfăşurat de Statele Unite în întreaga lume. The Guardian publică un interviu cu Edward Snowden, omul de la care a pornit scandalul PRISM, legat de interceptarea comunicaţiilor pe internet de către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). Un angajat în vârstă de 29 de ani al unui subcontractor american în domeniul Apărării este sursa care a 
dezvăluit pentru The Guardian informaţii confidenţiale despre programele de supraveghere a comunicaţiilor desfăşurate de către Statele Unite, a anunţat duminică ziarul britanic, relatează AFP. “Nu am nicio intenţie să mă ascund, pentru că ştiu că nu am făcut nimic rău”, a declarat Edward Snowden, care se află la Hong Kong de la 20 mai, într-un interviu publicat pe site-ul ziarului. Edward Snowden, fost angajat NSA devenit informator, susţine că NSA a dezvoltat o infrastructură capabilă să intercepteze “aproape orice”. “Majoritatea comunicaţiilor umane sunt interceptate, fără o ţintă anume. Dacă un angajat NSA vrea să-ţi citească e-mailul, tot ce trebuie să facă este să folosească interceptările. Cu ajutorul lor, poate obţine accesul la e-mailuri, parole, înregistrări telefonice sau date de pe carduri de credit. Nu vreau să trăiesc într-o astfel de societate”, spune Edward Snowden, care în prezent locuieşte în Hong Kong. Snowden, care a decis că publicul larg trebuie să afle despre activităţile NSA, nu consideră că a comis o infracţiune când a întors armele împotriva Agenţiei. “NSA minte în mod curent în legătură cu motivele supravegherii în SUA. NSA a declarat că nu are unelte. Ba are unelte şi le foloseşte mai mult pentru a obţine date despre americani decât din Rusia. De fapt, hack-uim întreaga lume, oriunde s-ar afla, NSA este în aproape toate ţările din lume. Nici măcar nu vă daţi seama de ce e în stare NSA, e înfricoşător ce capacităţi au, nimeni nu va mai fi în siguranţă”, spune fostul angajat NSA. Edward Snowden susţine că a decis să dea documentele NSA presei după ce a observat că Barack Obama, în ciuda promisiunilor, acţionează la fel ca predecesorii săi. “Vineri, când a denunţat scurgerile de informaţii în presă, Obama a părut că nu se poate apăra. Încerca să justifice ceva injustificabil şi el ştie asta”, spune informatorul. Snowden e convins că, denunţând acţiunile NSA, şi-a asumat un risc enorm şi e convins că nu va mai ajunge niciodată acasă. “Accept riscul de a ajunge la închisoare, nu poţi să te pui cu cele mai puternice servicii secrete şi să nu accepţi acest risc. Sunt convins că nu mă voi întoarce niciodată acasă, deşi aş vrea asta”, conchide Snowden. Integral aduce Gandul
Barack Obama, prins în scandalul „Big Brother“.Cu preşedintele în frunte, oficialităţile americane spun că programele de spionaj pe internet ale Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA au rolul de a apăra cetăţenii de potenţiale atacuri teroriste. După ce a pus pe seama luptelor politice acuzaţiile că ar fi folosit Fiscul pentru a-şi urmări adversarii de dreapta, că administraţia sa ar fi dezinformat în afacerea Benghazi sau că Departamentul Justiţiei le-ar fi ascultat ilegal telefoanele jurnaliştilor de la Associated Press, preşedintele 
american Barack Obama se găseşte din nou în defensivă, în faţa unui alt caz legat tot de protecţia vieţii private, după ce cotidienele „The Guardian“ şi „The Washington Post“ au publicat un document potrivit căruia Agenţia pentru Securitate Naţională a SUA ar fi înregistrat date legate de convorbirile telefonice a milioane de persoane din SUA şi din alte 50 de state. E vorba de două programe distincte, stric secrete, prin care Agenţia de Securitate Naţională, care aparţine de Pentagon, poate obţine desfăşurătoarele convorbirilor telefonice purtate de milioane de cetăţeni americani, dar şi documente, fotografii şi email-uri din serverele a nouă companii importante din SUA. Unul dintre programe priveşte „recoltarea“ începând din 2006 a datelor apelurilor telefonice în Statele Unite prin intermediul operatorului Verizon şi, se pare, şi al altor operatori. Celălalt, cunoscut sub numele de PRISM, vizează interceptarea comunicaţiilor navigatorilor pe internet străini care se află în afara teritoriului Statelor Unite, pe nouă reţele mari de socializare. Deşi măsura nu este, în esenţă, ilegală, nu s-a încălcat Constituţia, pentru că înregistrările nu priveau conţinutul convorbirilor, ci doar durata şi numărul apelat, măsura a iscat o amplă dezbatere în SUA privind limitările încălcării vieţii private, pe care guvernul şi le-a stabilit după atacurile de la 1 septembrie 2001. Obama apără programul – Oficialităţile americane spun că programele sunt menite să apere ţara de potenţiale atacuri teroriste. Acest lucru a fost subliniat şi de preşedintele Obama, în cadrul unei declaraţii, înainte de întâlnirea cu preşedintele chinez.„Va trebui să facem nişte alegeri la nivelul societăţii. Ceea ce pot să vă spun este că evaluând aceste programe am constatat că au efect în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a anticipa şi a preveni posibile activităţi teroriste. Integral in Adevarul.
#occupygezi – Turcii isi regasesc identitatea. Patru morti, mii de raniti si nu se stie cate mii de arestati sau retinuti. Acesta este bilantul a 11 zile de proteste in Turcia. Toata lumea stie ca luptele si opozitia fata de politica premierului Erdogan au inceput de la intentia de a demola un parc. Cheia de intelegere a situatiei din Turcia nu este insa nici pe departe atat de simpla. Strada Istiklal din Istanbul nu e niciodata goala. De fapt, poate fi considerata o 
definitie de dictionar pentru termenul de aglomeratie. Dar parca niciodata strada pietonala care duce in piata Taksim nu a fost atat de plina. Sambata, grupuri de manifestanti turci treceau in rafale si in aplauzele turistilor si ale locuitorilor neimplicati in protestele antiguvernamentale ce rascolesc Turcia deja de 11 zile. Astazi, duminica, strada Istiklal este un fluviu de protestatari care agita steaguri si scandeaza un cuvant pe care, poate, deja lumea intreaga il cunoaste: Istifa! Demisia! Sambata seara s-au strans 100.000 de oameni in piata Taksim din centrul orasului Istanbul. In acelasi timp, la Ankara, circa 5000 de protestatari aveau ciocniri violente cu fortele de ordine care, se zvoneste printre manifestanti, au probleme cu stocul de gaze lacrimogene. Unii spun ca ar fi vazut un gaz portocaliu care arde si pielea, nu irita doar ochii si caile respiratorii. In Istanbul insa, politie yok! Nici urma de forte de ordine in apropiere de piata Taksim care, alaturi de parcul Gezi, se afla sub controlul total al activistilor. Mai jos de Taksim, in apropiere de stadionul echipei Besiktas Istanbul, sunt comasate trupele de interventie ale politiei. Asteapta ordinul despre care toata piata vorbeste ca ar urma sa vina in aceasta noapte: evacuarea in forta a pietei Taksim si a parcului Gezi. Daca acest ordin va fi dat de premierul Recep Tayyip Erdogan, piata Taksim va fi o baie de sange. Totul a pornit de la un parc si de la dorinta locuitorilor din Istanbul de a avea 
un spatiu verde in centrul metropolei. Aceasta este ipoteza simplista vehiculata intens in ultimele zile in care au loc cele mai mari manifestatii de protest din istoria moderna a Turciei. 77 de orase din tara au gazduit insa demonstratii si au fost scena unei tentative violente de reprimare a acestei miscari. #occupygezi nu mai este demult ceva ce ar avea legatura cu un parc. Este o miscare ampla, sociala, cu cereri politice, dar fara amprenta politica, in care turcii isi regasesc identitatea si spiritul de comunitate. Pentru ca asta a devenit parcul Gezi: o comunitate utopica in care oameni de toate facturile se inteleg perfect unii cu ceilalti, in care banii nu joaca niciun rol, in care turcii au proclamat libertatea absoluta. Cheia de intelegere a rebeliunii impotriva premierului Erdogan nu este saracia. Nu, turcii nu se plang de standardul de viata sau de austeritate asa cum a fost cazul in piata Syntagma din Atena sau piata del Sol din Madrid. Turcii vor democratie si libertate – doua lucruri care le sunt amenintate de stilul autoritar de conducere al premierului Erdogan. Integral aduce RFI
A zecea zi de proteste în Turcia – Erdogan: Răbdarea noastră are limite. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat duminică, la Ankara, că răbdarea Guvernului său are “limite”, în a zecea zi a unor manifestaţii care reclamă demisia sa. “Noi suntem răbdători, suntem întotdeauna răbdători, dar răbdarea noastră are limite”, a declarat Erdogan în faţa câtorva mii de susţinători, la sosirea pe aeroportul din Ankara. “Noi nu dăm socoteală unor grupări marginale, ci în faţa naţiunii (…). Naţiunea ne-a adus la putere şi ea este singura care ne va îndepărta” de la putere, a continuat el în faţa mulţimii care 
scanda “Turcia este mândră de tine”. “Este necesar ca Turcia să vadă adevărata imagine a Ankarei, nu pe cea a celor care seamănă dezordine”, a adăugat şeful Guvernului, descriindu-i din nou pe manifestanţi drept “jefuitori”. “Dacă sunt tulburaţi de această definiţie, să meargă să verifice în dicţionar ce înseamnă «jefuitori»”, a insistat el. Erdogan le-a dat din nou întâlnire adversarilor săi la alegerile locale din martie 2014. “Aveţi răbdare încă şapte luni, în loc să ocupaţi (Parcul) Gezi (la Istanbul) sau (Parcul) Kugulu (la Ankara)”, a declarat Erdogan. “Vorbiţi despre democraţie, libertăţi şi drepturi, dar nu le veţi obţine prin violenţă, ci prin lege”, a continuat el. “Nimeni nu trebuie să fie pesimist, nimeni nu trebuie să îşi facă griji. Turcia, care s-a confruntat cu numeroase evenimente în trecut, se va reface şi după acestea”, a apreciat el. Aduce Mediafax
Săptămâna aceasta încep audierile la Curtea Constituţională a Germaniei într-un proces de care ar putea depinde soarta zonei euro. Curtea Constituţională a Germaniei va analiza săptămâna aceasta legalitatea măsurilor luate pentru salvarea monedei unice europene. În colimatorul judecătorilor va fi în special singurul plan care a adus slabilitate în zona euro, programul prin care Banca Centrală Europeană va achiziţiona obligaţiuni ale statelor cu probleme pentru a limita creşterea costurilor de 
finanţare. BCE se arată încrezătoare, deoarece instituţia se află sub jurisdicţia Curţii Europene şi nu sub cea a instanţei de la Karlsruhe. Un judecător avertizează însă că implicaţiile deciziilor pe care Curtea le va lua pot fi cruciale pentru integritatea uniunii monetare. Curtea constituţională germană va ţine pe 11 şi 12 iunie audieri publice privind legalitatea măsurilor luate de BCE în timpul crizei datoriilor din zona euro. Vicepreşedintele băncii centrale, Joerg Asmussen, va depune mărturile în apărarea instituţiei pe care o conduce, în special a programului de achiziţie de obligaţiuni despre care reclamanţii spun că reprezintă un ajutor direct acordat statelor, nepermis de regulile Uniunii Europene. La audieri va fi prezent şi guvernatorul băncii centrale a Germaniei, Jens Weidmann, care se opune acestor achiziţii. El este şi membru în consiliul guvernator al BCE, scrie EUobserver. Udo di Fabio, până anul trecut expertul Curţii Constituţionale în privinţa euro, apreciază că procesul privind legalitatea maşinăriei de salvare a zonei euro ar putea provoca încleştări între Germania şi BCE care, în cele din urmă, ar putea duce la prăbuşirea uniunii monetare, notează The Telegraph. „Prin prisma faptului că BCE acţionează dincolo de teritoriul legal, iar aceste încălcări sunt serioase şi de durată, Curtea trebuie să decidă dacă Germania poate rămâne membru al uniunii monetare din punctul de vedere al Constituţiei”, spune di Fabio. El a redactat anul trecut hotărârea provizorie a Curţii în privinţa Mecanismului European de Stabilitate, fondul permanent de 500 miliarde euro care asigură sprijinul financiar statelor lovite de criză. Procesul are la origine plângeri semnate de 37.000 de cetăţeni europeni, printre care un nucleu de profesori eurosceptici. Majoritatea lor apreciază că BCE îşi depăşeşte atribuţiile finanţând deficitele bugetare ale statelor falimentare. Analiştii de la Berenberg Bank spun că acest caz reprezintă cel mai mare risc care planează asupra zonei euro, deoarece instanţa ar putea pronunţa un “verdic ciudat” care va limita sau chiar bloca acţiunile BCE. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
