Ştiri Externe: 31 mai 2013 / R.Moldova are un nou guvern de centru-dreapta
| 31/05/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Conflictul Siria – Israel: Bashar al-Assad vorbeşte despre o “presiune populară” de a se deschide frontul în Platoul Golan. Preşedintele sirian Bashar al-Assad a afirmat că în Siria există o “presiune populară” pentru deschiderea frontului din Golan cu Israelul, adăugând că va candida la alegerile prezidenţiale din 2014 “dacă poporul vrea acest lucru”, într-un interviu acordat televiziunii Al-Manar. “Există o presiune populară clară pentru a deschide frontul rezistenţei (împotriva Israelului) în Golan (…) Există mai mulţi factori, (între care) agresiunile israeliene repetate”, a declarat el pentru 
televiziunea deţinută de Hezbollah, făcând aluzie la raidurile israeliene asupra unor ţinte militare din apropiere de Damasc în ultimele luni. Platoul Golan a fost ocupat de Israel în 1967 şi de la acea dată nu mai sunt violenţe între cele două ţări, care au rămas teoretic în stare de război. Incidente minore au avut loc în Golan de la începutul conflictului din Siria. În timp ce trupele regimului duc o bătălie încrâncenată împotriva rebelilor, Assad denunţă “un război mondial condus împotriva Siriei şi a politicii de rezistenţă”, o aluzie la axa Siria-Iran-Hezbollah împotriva Israelului Preşedintele sirian, căruia opoziţia şi occidentalii îi cer să renunţe la putere, a declarat că nu va ezita să se prezinte la alegerile prezidenţiale din 2014, dacă poporul vrea acest lucru. “Această problemă va fi decisă la momentul dorit (…) dacă simt că există o necesitate de a mă prezenta drept candidat şi dacă simt că poporul vrea această candidatură, nu voi ezita să fac acest lucru”, a declarat el. “Dar dacă simt că poporul sirian nu vrea (…), nu voi candida”. În ceea ce priveşte proiectul de conferinţă de pace supranumit Geneva 2, pe care ruşii şi americanii încearcă să îl organizeze în iunie, el a declarat că orice acord între regimul său şi opoziţie va fi supus unui “referendum”. Opoziţia şi occidentalii “susţin că vor un Guvern de tranziţie, în care preşedintele să nu aibă niciun rol”, a declarat el. Dar “prerogativele preşedintelui sunt fixate prin Constituţie şi preşedintele nu îşi poate abandona prerogativele”. O schimbare “a Constituţiei presupune organizarea unui referendum popular (…) dacă ei vor să discutăm aceste lucruri, ele vor fi prezentate la conferinţă şi, atunci când şi dacă se va ajunge la un acord, îl vom supune referendumului”, a precizat Assad. În ceea ce priveşte livrarea de către Rusia a unor rachete sol-aer sofisticate S-300, el a recunoscut că regimul său a primit un prim lot. “Acordurile trecute cu Rusia nu au legătură cu criza (…) Toate acordurile trecute cu Rusia vor fi onorate, iar o parte dintre ele au fost deja, recent (…) noi şi ruşii vom continua să onorăm aceste acorduri”. Integral aduce Mediafax
R.Moldova are un nou guvern de centru-dreapta, condus de Iurie Leancă. Diplomatul Iurie Leancă a fost învestit joi în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova. Parlamentul de la Chişinău a votat joi seara, prin vot nominal, pentru învestirea guvernului care va fi condus de fostul ministru de externe. Pentru noul guvern au votat 58 dintre cei 101 de deputaţi de la Chişinău, după ce tot joi a fost constituită o nouă alianţă majoritară de centru-
dreapta – Coaliţia Pro-Europeană. Opoziţia comunistă a părăsit şedinţa parlamentului înainte de procesul de vot şi a criticat cu duritate atât programul de guvernare, cât şi componenţa executivului, referindu-se în special la unii miniştri pe ale căror nume au fost deschise dosare penale. Aproximativ o treime dintre membrii noului guvern au fost schimbaţi, iar executivul îşi propune să continue procesul de integrare europeană a ţării. Noul guvern este rezultatul unor negocieri de lungă durată care s-au desfăşurat în contextul unei crize politice de proporţii în fosta coaliţie majoritară, Alianţa pentru Integrare Europeană. Una din marile provocări ale actualului executiv va fi continuarea negocierilor cu UE pentru semnarea Acordului de asociere, după ce tratativele au fost compromise din cauza crizei politice, existând riscul ca Republica Moldova să nu îl parafeze în cadrul summitului Parteneriatului Estic ce se va desfăşura în luna noiembrie. Programul de guvernare este alcătuit pentru o perioadă de aproximativ 18 luni, după care în Republica Moldova urmează să se desfăşoare alegeri parlamentare. Biografie: Iurie Leancă (49 de ani) este diplomat de carieră. Acesta a absolvit Institutul de stat pentru relaţii internaţionale de la Moscova, iar în perioada 1986-2001 a activat în Ministerul de Externe, fiind inclusiv ministru-adjunct în perioada 1998-2001. Ulterior, până în 2009, a fost vicepreşedinte al cunoscutei companii Ascom, condusă de miliardarul Sergiu Stati. În urma alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie 2009 a fost ales deputat, iar pe 25 septembrie 2009 a fost ales în calitate de vicepremier şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene, funcţie pe care a deţinut-o până în prezent. La 25 aprilie a fost numit în calitate de prim-ministru interimar. Iurie Leancă este prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat (centru-dreapta), condus de fostul premier Vlad Filat. Agerpres.
Cum reuşeşte Germania să aibă una dintre cele mai reduse rate ale şomajului din Europa: minijoburi plătite la oră. În Germania, cea mai mare economie europeană, una din cinci persoane angajate deţine un „minijob“, o formă de angajare plătită la oră prin care se câştigă până la 450 de euro pe lună, bani neimpozabili. Sistemul le permite angajatorilor din sectoare variind de la sănătate la retail să menţină scăzute costurile cu munca. Dar salariile plătite pentru minijoburi sunt în general reduse, iar posturile nu oferă 
aceleaşi beneficii precum un loc de muncă normal, ceea ce determină criticii să spună că nu toţi salariaţii din Germania au parte de performanţa economică a ţării, scrie The Wall Street Journal. Cu toate acestea, şomajul din Germania este la cel mai redus nivel de după reunificarea ţării. Adepţii minijoburilor argumentează că acestea oferă părinţilor care trebuie să stea acasă, pensionarilor şi studenţilor opţiunea legală de a câştiga bani scutiţi de taxe şi dau afacerilor posibilitatea de a ajusta forţa de muncă la nevoile lor. „Minijoburile sunt ideale pentru persoanele care vor să lucreze doar un număr redus de ore pe săptămână sau lunar“, spune Oliver Stettes, analist la Cologne Institute for Economic Research. Posturile sunt atractive pentru sectorul serviciilor, deoarece le permit unor afaceri precum cele de retail sau restaurantele să facă faţă în perioadele aglomerate. „Este nevoie de mai mulţi oameni când vine ora prânzului, când este aglomerat. Atunci vin angajaţii pentru doar câteva ore şi ajută“, a explicat Stettes. Criticii spun însă că aceste minijoburi ajută la lărgirea decalajului dintre săraci şi bogaţi şi că duc la accentuarea sărăciei, ceea ce subminează contractul social care susţine economia socială de piaţă a Germaniei. În timp ce pentru angajaţii cu normă întreagă cu câştiguri de top care contribuie la sistemul de siguranţă socială salariile au crescut cu 25% între 1999 şi 2010, pentru cei cu salarii modeste avansul mediu a fost de doar 7,5%. Luând în calcul inflaţia de 18% din această perioadă, salariile mici au scăzut semnificativ. Însă economia a crescut cu 13,5% în ultimul deceniu, ceea ce-i face pe mulţi germani să simtă că sunt lăsaţi deoparte în distribuirea bunăstării. Coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Angela Merkel a majorat anul trecut limita până la care salarizarea minijoburilor este scutită de taxe de la 400 de euro la 450 de euro. Acest gen de loc de muncă a fost promovat cu intenţia de a-i oferi angajatului şansa unor venituri în plus sau şomerului posibilitatea angajării, însă cu timpul a început să înlocuiască posturile cu normă întreagă. Salariile orare de obicei variază de la cinci la zece euro. Aproximativ două treimi din ocupanţii minijoburilor nu au un alt loc de muncă. Numărul de minijoburi a crescut accentuat după reformele din prima parte a deceniului trecut, care au avut ca scop flexibilizarea pieţei muncii. Trendul pare să se fi stabilizat în ultimii ani. Ziarul Financiar.
Vladimir Putin, acuzat că ar fi deturnat 20 de miliarde de euro, bani destinaţi finanţării Jocurilor Olimpice din 2014. Aproximativ 23 de miliarde de euro destinate să finanţeze Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 de la Soci au fost deturnate de preşedintele rus, Vladimir Putin şi oameni de afaceri, a denunţat joi liderul opoziţiei, Boris Nemţov. „Jocurile Olimpice de 
iarnă de la Soci s-au transformat într-o mare escrocherie“, scrie Boris Nemţov într-un raport redactat împreună cu Leonid Martiniuk, membru al mişcării de opoziţie Solidaritatea, citat de France Presse. Cei doi sunt de părere că între 19 şi 23 de miliarde de euro din cele 50 de miliarde de euro prevăzute pentru JO au dispărut. „Jocurile Olimpice sunt un proiect personal pentru Putin şi este clar că persoanele care au furat banii sunt apropiaţii aceluiaşi Putin“, scriu Nemţov şi Martiniuk în documentul citat. Construirea numeroaselor instalaţii şi complexe sportive a fost încredinţată unor firme care aparţin apropiaţilor lui Putin, subliniază raportul întocmit la finalul unei anchete care a durat şase luni. Fost vicepremier în timpul lui Boris Elţîn, Boris Nemţov a publicat şi alte rapoarte care urmăresc să denunţe corupţia şi cheltuielile extravagante ale lui Putin. Publicarea acestui raport a intervenit în aceeaşi zi în care preşedintele Vladimir Putin a prezentat torţa olimpică. Nici Kremlinul, nici guvernul rus nu au dorit să facă vreun comentariu în legătură cu acuzaţiile formulate de liderii opoziţiei. Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci se vor desfăşura în perioada 7-23 februarie 2014. Aduce Adevarul.
Italia: Procesul negocierilor secrete dintre stat şi mafie. În Italia începe vineri un important proces, care încearcă să facă lumină asupra negocierilor secrete dintre statul italian şi mafia siciliană. Inițial, audierea din cadrul acestui important proces pentru judecarea presupuselor aranjamente secrete prin care politicienii italieni şi liderii mafioţilor din Sicilia au încercat să găsească, în anii ’90, o cale amiabilă de oprire a valului de violenţe, era 
prevăzută pentru începutul acestei săptămâni, pentru luni, însă a fost reprogramată pentru vineri. Amânarea a fost cauzată de judecător, care a solicitat mai mult timp pentru evaluarea noilor cereri de constituire a unor părţi civile. Ministrul de Interne de la acea vreme, Nicola Mancino, liderul mafioţilor, Toto Riina, deja încarcerat, dar şi fostul senator şi cofondator al partidului Forza Italia, al lui Silvio Berlusconi, Marcello Dell’Utri, se află printre primii zece acuzaţi. Aşa-zisul şef al capilor de la Cosa Nostra, Bernardo Provenzano, care se află în închisoare pentru alte crime, va fi judecat separat din cauza stării de sănătate precare. Tribunalul italian a cerut ca preşedintele Giorgio Napolitano să fie citat ca martor. Tot ca martor este citat Piero Grasso, actualul preşedinte al Senatului, fost judecător naţional antimafia. Acest proces mult-aşteptat, despre care jurnaliştii italieni vorbesc zi de zi, se doreşte a fi o ocazie pentru a face lumină asupra relaţiilor neclare dintre mafia siciliană şi autorităţile italiene, precum şi asupra atentatelor soldate cu moartea judecătorilor Falcone şi Borsellino. Potrivit acuzării, mai mulţi reprezentanţi ai Executivului de la Roma ar fi purtat negocieri secrete cu mafia, după asasinarea eurodeputatului creştin -democrat Salvo Lima în primăvara anului 1992. După atentatele cu bombă din acelaşi an, în care au fost ucişi judecătorii antimafia Giovanni Falcone, împreună cu soţia sa şi trei agenţi din escortă şi Paolo Borsellino, împreună cu cinci agenţi din escortă, contactele dintre oficiali şi mafia s-ar fi intensificat. Un intermediar al acestor discuţii a fost Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, care a decedat. Fiul edilului, Massimo, este în prezent acuzat de complicitate la asociere mafiotă. De intermedierea discuţiilor dintre stat şi mafia ar fi responsabili şi trei şefi din unitatea de elită a Carabinierilor, denumită Ros. Această “negociere” dintre stat şi mafia ar fi condus la un acord, prin care mafia s-a angajat să nu mai comită atentate, primind în schimb o ameliorare a condiţiilor de detenţie pentru cei 300 de mafioţi încarceraţi, reduceri ale pedepselor şi slăbirea presiunii din partea Poliţiei. În cadrul anchetei, au ieşit la iveală şi câteva interceptări ale conversaţiilor telefonice dintre preşedintele Giorgio Napolitano şi Nicola Mancino, ministrul de Interne de la acea vreme. Incidentul a fost închis, în urma distrugerii acestor interceptări, după ce Curtea Constituţională a dat câştig de cauză lui Giorgio Napolitano, cu motivaţia că şeful statului nu poate fi pus sub ascultare. RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Prezidentul sirian si-a gasit inamicul !! (seamana in reactii cu ai nostri ca brazii. Pe modelul unde dai si unde crapa)