Barbarii (11) – “Slavii de est”
| 27/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Slavii de est sunt strabunii popoarelor rus, ucrainean şi belarus. Nu cunoastem prea mult despre ei deoarece sursele scrise apar tarziu, cam prin secolul al IX-lea d.Hr., alfabetul golgotic fiind inventat de Sf. Chiril cam prin anul 863 d.Hr. 
Puţinul care se cunoaşte se datoreaza săpăturilor arheologice, mărturiilor călătorilor străini care au vizitat teritoriile de est ale slavilor şi analizelor lingvistice ale dialectelor slave. Bazându-se pe dovezile arheologice şi lingvistice stim ca Slavii de est au format un grup etnic în mileniul al II-lea î.Hr., în zona în care astăzi sunt următoarele ţări: Polonia, Belarusul de vest şi nord-vestul Ucrainei. Prin secolul al VIII-lea î.Hr., Slavii au intrat în epoca fierului şi au migrat către Urali şi sudul Marii Negre.
In primii ani ai migratiei, Slavii au intrat în contact cu grupuri etnice care ori trăiau, ori s-au mutat în câmpiile Europei răsăritene. Cei cunoscuţi au fost sciţii nomazi, care au ocupat regiunile actualei Ucraine şi a sud-vestului Rusiei începând cu secolul al VI-lea î.Hr. până în secolul al II-lea î.Hr.. Denumirea “sciţi” nu a mai fost folosită după secolul I î.Hr. cu referire la acest grup de triburi şi de sarmaţi, roxolani si alani. Unele documente romane târzii au folosit etnonimul sciţi pentru a se referi la slavii răsăriteni. Între secolele I d.Hr şi al IX-lea, regiunea a fost tranzitată de diverse popoare germanice, iranice şi turcice, între care cele mai cunoscute sunt: goţii, hunii şi avarii.
Slavii estici erau aşezaţi de-a lungul râului Nipru în ceea ce este azi Ucraina. Ei s-au răspândit mai apoi spre nord, de-a lungul fluviului Volga, la răsărit de ceea ce este azi oraşul Moscova, ca şi spre vest, spre bazinele nordice ale râurilor Nistru şi Bug, unde sunt astăzi sudul Ucrainei şi Basarabiei. Aşezarea lor de-a lungul marilor fluvii est-europene le-a permis să controleze comerţul dintre zonele scandinave-baltice şi succesorii Imperiului Roman (în special Imperiul Bizantin şi coloniile greceşti de la Marea Neagră). Slavii au întreţinut relaţii comerciale atât cu vikingii cât şi cu bizantinii. Kievul, viitoarea capitală a statului kievean rus, a fost fondată cel mai probabil prin secolele al V-lea – al VI-lea (probabil din iniţiativă khazară, numele fiind probabil amintirea unui antroponim khazar), fiind iniţial o fortăreaţă care controla traficul pe Nipru prin vama vizand mărfurile către şi dinspre Imperiul Bizantin. Multe alte oraşe au fost construite în următoarea jumătate de mileniu.
Inainte de a fi crestinati, salvii erau adeptii unei religii extrem de interesante. Religia a fost bi-teista, bazata pe un conflict intre Veles (Velos), care a 
devenit un sfant in crestinismul slav timpuriu (a fost scos mai tarziu). Veles a fost stapanitorul pamantului si al lumii mortilor, zeul agriculturii si crescatorilor de animale, magicului, magicienilor si muzicii. Oponentul lui Veles a fost Perun, zeul care reprezenta tunetul si fulgerul (un fel de Thor slav) si care in reprezentarile grafice semana cu Thor, avand nu un ciocan, ci o barda de bronz. In crestinismul slav timpuriu si Perun devine sfant, “incarnandu-se” in tipologia religioasa a lui Ilie “stapanul fulgerelor si al tunetelor”.
Mitologia slava este la fel de stufoasa ca si cea germanica si intr-o masura a trecut si la romani. Vom discuta intr-o postare viitoare despre figurile mitologice slave care au intrat in mitologia si credintele populare romanesti.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Mitologia slava este la fel de stufoasa ca si cea germanica si intr-o masura a trecut si la romani.”
Deci mai întâi ne-au influenţat la nivel de păgânism, apoi ne-au creştinat instituţional?
Referitor la divinităţi – etimologia acceptată de tine explică unele nume: Iaroslav, Viaceslav, Sviatoslav prin “cel credincios lui …”
Aştept continuarea, mă gândesc cum de a pierdut Kievul supremaţia în faţa Moscovei. Avea avantajul religios, era mai spre vest, deci teoretic mai puţin expus invaziilor ca Moscova, avea o climă mai acceptabilă.
ciudat elena,
ne-au transmis obiceiurile pagane impreuna cu forma lor de crestinism 🙂
Hai sa-ti dau o tema. Gandeste-te la etimologia termenului “șcheau” sinonim la slav.
mă dau bătută – fără alt ajutot decât goagăl nu mă prea descurc
lasa ca iti povestesc eu articolul urmator, deocamdata e bine de stiut ca “șcheau” este sinonimul (arhaic) transilvanean la slav.