Magazin Economic: Mai [2] 2013 / Deficitul asigurărilor sociale.
| 13/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Cum apare deficitul asigurărilor sociale. Diferența dintre pensionar și beneficiar de pensie. Datele arată că circa 95% din deficitul înregistrat de România în trimestrul 1 al anului 2013 provine din subvenționarea deficitului asigurărilor sociale și al Fondului de Sănătate. Sistemul de pensii își ia, însă, 
partea leului. Cum? Și de ce? Pensionarii care au vârsta legală de pensionare reprezintă mai mult de jumătate din numărul total de beneficiari de pensii de-abia pentru veniturile lunare asigurate de stat mai mari de 600 lei. Sub acest prag, predomină categoriile asimilate vârstnicilor care au ieșit din activitate, respectiv persoanele cu diverse grade de invaliditate, urmașii foștilor pensionari care au dreptul la susținere din partea statului, cei care s-au pensionat anticipat și persoanele care primesc ajutor social, potrivit legilor în vigoare. Gruparea numărului pensionarilor de Asigurări sociale de stat pe nivele de pensii conform deciziilor individuale primite arată că ponderea maximă a celor care primesc pensie în baza invalidității ( 50,6% din numărul total de beneficiari de pensii) se regăsește în intervalul 221 lei – 230 lei lunar. Ponderea maximă a celor primesc pensie în calitate de urmaș (65,7%) se află cu 100 de lei mai jos, în intervalul 121 – 130 lei lunar. În schimb, ponderea maximă a pensionarilor pentru limită de vârstă se regăsește în intervalul 2.501 – 3.000 lei lunar. De-abia în apropierea pragului de 1.000 lei lunar se ajunge la o pondere de 90% a pensionarilor în sens clasic, respectiv persoane care au ieșit din activitate din cauza vârstei înaintate ( nu neapărat și care îndeplinesc condiția de vechime și incluzând persoanele cu dizabilități care au trecut peste limita legală de vârstă). Altfel spus, în marea majoritate a cazurilor, pensia este mică pentru cei care primesc pensie și Nu pentru cei care au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Integral in Curs de Guvernare
Câştigul salarial mediu nominal brut în luna martie a anului curent a fost de 2.231 lei, cu 4,1% mai mare decât în luna februarie, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.617 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 64 lei (4,1%). Conform INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (5.645 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (860 lei). Indicele câştigului salarial real pentru luna martie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost 
de 104,1%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 121,6% cu 4,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2013. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 19,3% în fabricarea produselor din tutun, între 10,5% şi 18,5% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, etc. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de nerealizările de producţii ori încasările mai mici (funcţie de contracte), de acordarea primelor ocazionale în luna februarie, în unele activităţi economice. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în alte activităţi extractive (-4,8%) şi în activităţile auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii) (-4,1%). În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în învăţământ cu 2,8% ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice; în sănătate şi asistenţă socială cu 1,2% ca urmare a plăţii drepturilor salariale cuvenite salariaţilor din unele unităţi din domeniul asistenţei sociale care s-au confruntat în lunile anterioare cu dificultăţi financiare şi în administraţia publică cu 0,7%, ca urmare a promovărilor în gradul profesional. BURSA
Cu cât s-au ieftinit materialele de construcţii necesare pentru o casă în ultimii doi ani. După ce, anul trecut, majoritatea producătorilor de materiale de construcţii au fost presaţi să majoreze preţurile de vânzare pe fondul scumpirii utilităţilor şi a materiei prime, anul acesta se observă scăderi la majoritatea produselor utilizate în construcţia unei case. Pentru al patrulea an consecutiv, numărul locuinţelor construite la nivel naţional este în scădere. 
În 2012, românii au construit 42.566 de case, în scădere cu 4,4% faţă de anul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dintre acestea 56,3% au fost ridicate în mediul rural. Această tendinţă se reflectă şi în scăderea consumului de materiale de construcţii. Piaţa s-a redus anul trecut la 2,9 mld. euro, de la circa 3 mld. euro, cât era cu un an mai devreme, conform Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România. Valoarea lucrărilor de construcţii realizate pe parcursul lui 2012 a rămas neschimbată şi se plasează în jurul a 9,33 mld. euro, însă evoluţia din primul trimestru al acestui an îi determină pe constructori să se uite spre o scădere de două cifre în 2013. „Dacă nu se deblochează banii europeni, nu avem nicio şansă, pentru că bugetele sunt construite ca să asigure părţile de cofinanţare la proiectele susţinute din fonduri europene. Investiţiile private nu generează încă proiecte, iar o eventuală definitivare a Legii parteneriatului public-privat va aduce efecte abia din 2014“, susţine Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).Dacă scăderea cererii din ultimii ani nu a reuşit să oprească scumpirea principalelor materiale de construcţii, costul utilităţilor şi al materiilor prime având o presiune mult prea mare, la începutul acestui an se constată ieftiniri la majoritatea produselor folosite în construcţia unei case. Pentru materialele care s-au ieftinit în ultima jumătate de an, media de scădere a fost de 5,4%. „Nu se înregistrează surprize mari. Trendul a fost uşor descrescător, cu mici excepţii. La produsele de carieră constatăm o majorare de preţ din cauza unor taxări pe exploatările de balastiere survenite în anul trecut, iar la termosistem avem creşteri de preţ atât la adezivi, cât şi la polistiren. Era de aşteptat să avem scăderi mai importante de preţuri la toate materialele, dar creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale nu au făcut posibil acest lucru“, a declarat Adriana Iftime, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Integral in Capital
Aberaţie: Când furnizorul nu plăteşte, cetăţeanul rămâne fără curent. Viitorul regulament de furnizare a energiei electrice îl poate lăsa fără curent pe consumator, chiar şi bun platnic, dacă furnizorul său rămâne dator faţă de distribuitori sau producători. Pentru a evita o astfel de situaţie, consumatorul poate doar să apeleze la alţi furnizori. Românii riscă să fie deconectaţi de la reţelele electrice dacă furnizorul lor de energie are datorii 
către transportator, distribuitor sau alţi operatori, inclusiv restanţe pe piaţa angro. Informaţia apare în proiectul de Regulament de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, postat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pe pagina sa de internet. După perioada de dezbateri publice, acest document va deveni literă de lege şi ar trebui implementat întocmai. Potrivit articolului 19 din proiect, clientul final ia notă de faptul că riscă să fie deconectat „dacă primeşte un preaviz de deconectare deoarece furnizorul lui nu şi-a respectat datoriile de plată pe piaţa angro. Pentru a evita această situaţie, în termenul de preaviz clientul final poate rezilia contractul de furnizare cu furnizorul respectiv şi poate schimba furnizorul inclusiv prin trecerea la furnizorul de ultimă instanţă“. Preavizul este de cel puţin 15 zile şi vor fi deconectaţi inclusiv cei fără datorii la furnizor, conform articolului 69. Noua prevedere este văzută ca un drept al consumatorului în cazul în care furnizorul „încasează banii de la clientul final, fără să plătească, mai departe, către alţi operatori (transport, distribuţie, piaţa de echilibrare), profitând de faptul că locul de consum nu putea fi deconectat“, potrivit notei de prezentare care conţine principalele modificări ale documentului. Chiar şi aşa, prevederea este extrem de dură din cauză că utilizatorul trebuie să suporte consecinţele activităţii unui alt agent economic. Spre exemplu, Fiscul nu deconectează abonaţii dacă operatorul de cablu/internet/telecom are restanţe la buget. Punerea măsurii în practică va duce şi ea la situaţii ciudate, în condiţiile în care nu foarte mulţi oameni pot să facă diferenţa între operatorul de reţea şi furnizor, mai ales să găsească altul. Contactat de „Adevărul“, preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ, a declarat că acesta este un document aflat la prima vedere şi că va fi modificat înainte de a fi aprobat. La rându său, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFER), spune că trebuie avut în vedere faptul că nu clientul este de vină, dar şi că unele prevederi sunt legate de funcţionarea sistemului energetic. „Există o serie de îmbunătaţiri, dar şi alte aspecte care mai trebuie clarificate“, a declarat el. Integral in Adevarul
O nouă oportunitate ratată: lumea este din nou inundată de bani ieftini şi nu putem să îi luăm pentru că nu avem ce proiecte să vindem investitorilor. România nu poate trăi numai din vânzarea de titluri de stat. Marile pieţe financiare sunt inundate de bani ieftini care stau degeaba în conturile băncilor sau în conturile marilor administratori de bani. Băncile centrale din Statele Unite, din Europa şi din Japonia au printat atât de mulţi bani în criză pentru a linişti investitorii, a ţine la suprafaţă marile grupuri financiare care au ajuns atât de puternice încât nu au voie să falimenteze şi a
preveni prăbuşirea unor ţări, încât banii au ajuns să înfunde canalele de transmisie către economia reală. Paradoxal, cu toate că sunt foarte mulţi bani pe piaţă, economiile sunt în recesiune şi nu reuşesc să îşi repornească motoarele nici în al cincilea an de criză. Această inundare de bani a prins România din nou nepregătită. În afară de titluri de stat şi acelea prea puţine, nu are ce proiecte economice să ofere pentru investitori pentru a putea să absoarbă câteva miliarde de euro, bani care ar ridica economia substanţial. Marii câştigători ai crizei, începând de la administratorii de bani, o parte din bănci până la multinaţionale şi la mari grupuri industriale, stau pe un munte de cash care nu îşi găseşte o întrebuinţare mai bună decât un cont bancar unde primeşte o dobândă de zero şi ceva pe an. Companiile americane care operează în Europa prin paradisurile fiscale nu vor să îşi repatrieze banii în SUA pentru că ar fi nevoite să plătească un impozit de peste 30%, iar acţionarii „le-ar lua gâtul“ pentru că dau prea mulţi bani la Fisc. Dacă guvernele noastre, începând de la Tăriceanu până la Ponta, ar fi pus pe masă şi ar fi început la timp proiectele din energie, infrastructură, construcţii sau sănătate, banii ar fi venit. Aşa pe masă au pus doar declaraţii, cuvinte, vorbe, promisiuni care nu pot fi însă monetizate. Studiile de fezabilitate nu ţin loc de şantiere. Nici acum Guvernul nu ştie ce să facă în sectorul energetic, bâjbâie între cărbune, reducerea schemei de sprijin pentru energia verde sau gaze. Între timp Turcia, căreia ar fi trebuit ca noi să îi vindem energie, a pus pe masă un proiect de 46 de miliarde de dolari pentru energie nucleară. În sectorul de construcţii, lovit în plin de criză şi care ţine economia jos, Guvernul nu mişcă nimic nici acum. Programul „Prima Casă“ a vândut câteva mii de apartamente, dar mai mult vechi decât noi. Nu ştiu cum ar trebui să arate un plan de relansare a sectorului, ce stimulente şi ce facilităţi ar trebui să se dea, dar ştiu că fără relansarea construcţiilor efective, nu a afacerilor cu terenuri, economia va merge cu frâna de mână trasă. Degeaba vor creşte exporturile, industria sau se vor da bani la bugetari dacă în construcţii nu se va întâmpla nimic şi peste tot vom vedea numai clădiri părăsite ca după bombardament şi afişe „For sale“. Criza economică a măturat şi sectorul privat, care s-a închis în el, a trecut de la investiţii la planuri de supravieţuire şi în final, mulţi au luat calea insolvenţei. Confruntându-se cu o cădere economică rapidă, neanticipată şi plini de datorii, nici antreprenorii nu mai au curajul să se gândească la proiecte noi, ca să pună ceva pe masă şi să ia banii. Întâi banii se absorb cel mai uşor şi cel mai repede de pieţele financiare, de bursă şi de titluri de stat. Integral in Ziarul Financiar
Romania importa legume de 7 ori mai mult decat exporta. Aproape jumatate din importurile de legume sunt reprezentate de rosii. Aducem anual din afara o suta de mii de tone de mere si zeci de mii de tone de ceapa. Importurile de legume si produse din legume au fost mai 
mari de aproape 7 ori decat exporturile, circa 44% din importurile de legume fiind tomate, se arata intr-o cercetare statistica a INS, obtinuta la solicitarea HotNews. In privinta piersicilor, importurile sunt de 3 ori mai mari decat productia. Lucrurile sunt mai echilibrate in privinta altor alimente, importurile de grau de pilda fiind de pilda de circa 10% din productia totala, iar cele de legume – o treime din productie. Aducem din afara Romaniei zeci de mii de tone de ceapa si circa 100.000 de tone de mere anual. Resursele totale de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 4577 mii tone in 2011, fata de anul anterior. Potrivit datelor INS, productia de cereale a crescut cu 4085 mii tone si a contribuit la formarea resurselor totale, intr-o proportie mai mare cu 4,7 puncte procentuale. Importurile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au asigurat 4,6% din resursele totale. In anul 2011 fata de anul precedent, stocul initial de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) a contribuit in proportie mai mica (-4,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale.Cea mai mare pondere in productia totala de cereale a avut-o productia de porumb (56,8%), in crestere, fata de anul precedent, cu 2,1 puncte procentuale. Ponderea productiei de grau si secara, in productia totala de cereale, a scazut fata de nivelul anului 2010 (34,7% in anul 2011 fata de 35,4% in anul 2010).In anul 2011, exporturile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au inregistrat o scadere de 504 mii tone fata de anul 2010 si au reprezentat 22,1% din resurse. Exportul de porumb a reprezentat 50,8% din exportul total de cereale si produse din cereale, iar exportul de grau si secara a reprezentat 32,4%. Integral aduce HotNews.
Bancherii sfideaza criza. Cum si-au crescut castigurile din pix, profitand de apatia BNR. Bancile din Romania au ajuns adevarate muzee, putini fiind cei care mai au curajul sa le treaca pragul. Nu ca n-ar vrea sa imprumute bani, insa au ajuns sa practice cele mai mari dobanzi la credite din UE si, in plus, sa strambe din nas la orice act le duci pentru finantare. Cum de le atat de bine merg afacerile, chiar si in lipsa de clienti noi? E simplu. Mare parte din banci castiga foarte bine din afacerile cu statul, imprumutand Guvernul pe banda rulanta. Niciun risc, profit garantat. In plus, traiesc din dobanzile uriase percepute clientilor care s-au imprumutat in anii de expansiune a creditelor. 
In rest, nu prea se mai complica cu finantarea business-ului, iar de creditele ipotecare sau de retail noi nici nu mai vor sa auda, atata timp cat au probleme uriase cu rau-platnicii. Datele statistice arata ca bancherii au transferat aproape toate efectele crizei pe spatele clientilor. Dincolo de disponibilizarile de ochii lumii, multi angajati fiind de fapt trecuti pe alte firme, si de inchiderea unor unitati de cartier, bancherii au recurs la cea mai simpla metoda “anti-criza” aflata la indemana – au umblat la marja de dobanda. La depozite, bancherii au scazut dobanzile in martie, cu un punct procentual in medie fata de anul trecut, la 5,1%. In luna aprilie, conform Index-ului DAE FinZoom, aceasta ar fi chiar chiar mai mica, de 4,83% cu 0,84 pp sub niveul din urma cu un an (5,67%).La creditele noi, in schimb, au mentinut-o peste pragul de 10%, chiar pana la 16%, in cazul creditelor de nevoi personale fara garantii. Indexul FinZoom situeaza dobanda la creditele de consum in lei la 15,22% cu 1,73 pp mai scazuta comparativ cu luna aprilie 2012 (16,95%). Din marja de dobanda si urmare a externalizarii creditelor cu probleme, bancherii au reusit astfel, in premiera, sa revina cu picioarele pe pamant. Castigul net din primul trimestru al sistemului bancar a crescut de patru ori fata de perioada similara a anului trecut, dupa un an 2012 cu cele mai mari pierderi din istorie. Asta chiar si in conditiile in care provizioanele au atins 41 miliarde lei in primul trimestru, iar ponderea creditelor neperformante a crescut de la 15,88% in martie anul trecut, la 19,08% in martie 2013. Romanii au de platit la banci credite restante de peste 30 de miliarde lei, din care 23 de miliarde finantari catre companii si putin peste 7 miliarde imprumuturi acordate populatiei. Lipsa de scrupule a bancherilor a atras, in sfarsit am spune, si o reactie din partea Bancii Nationale. Am spune in premiera, dupa ce, de ani de zile, BNR a protejat afacerile bancherilor.Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit, zilele trecute, si a tras un semnal de alarma, cerand bancherilor sa reduca dobanzile la credite. Integral la dailybusiness.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare inc-o data (din nou).
“O nouă oportunitate ratată: lumea este din nou inundată de bani ieftini şi nu putem să îi luăm pentru că nu avem ce proiecte să vindem investitorilor.”
Asta e o interpretare in cheie cam mioapa, dupa parerea mea. Romania nu e singura si nici macar cea mai puternic lovita de fenomenul asta. E un fenomen global, cu niste cauze dincolo de mai mult sau mai putin reala lipsa de atractivitate pentru investitii a Romaniei.
“Romania importa legume de 7 ori mai mult decat exporta.”
O problema cu rezolvare (cel putin partiala) destul de simpla, insa complicata in acelasi timp.
salut,
1. Destul de tampita solutia sa te imprumuti mai scump prin emisiuni guvernamentale la termene scurte cand poti primi bani mai ieftini pe perioade mai lungi. Adevarat, trebuie sa si ai ce face cu ei.
2. pe o piata libera nu prea ai ce face. Din nefericire o mare parte din aceste importuri sunt escrocheri. Vezi ultimele anchete.
“1. Destul de tampita solutia sa te imprumuti mai scump prin emisiuni guvernamentale la termene scurte cand poti primi bani mai ieftini pe perioade mai lungi. Adevarat, trebuie sa si ai ce face cu ei.”
Aia nu e o problema unica pt. Romania. Oamenii care momentan detin capitza de bani sunt cei care nu au idee ce e aia investitie. O mana de speculatori financiari ultra-traditionalisti. Vreme de 20 de ani s-au invatat sa traiasca doar din ‘quarterlies‘, cuvantul “multi-year investment” fiindu-le kryptonita, deci nu vad de ce ar fi surprinzator pentru cineva ca respectivii n-au apetenta pentru altceva decat instrumente speculative (caci junk bonds si equities asta sunt, cel putin in momentul actual; a se vedea bula Dow Jones, caci bula e).
Guvernele care le-au dat astora pe mana un purcoi de bani in 2009-2010 au facut tampenia secolului. E drept, lobby-ul financiar a lukrat ca uns.
“2. pe o piata libera nu prea ai ce face. Din nefericire o mare parte din aceste importuri sunt escrocheri. Vezi ultimele anchete.”
Da, producatorii interni au parte de concurenta neloiala atat din partea contrabandistilor, cat si din cea a marilor lanturi de magazine, carora situatia le convine de minune. Opinia mea e ca trebuie lucrat la cei din urma, caci ei sunt mai ‘receptivi’ la ‘sugestii’.
Pe de alta parte, este necesara o mai mare concentrare a puterii de negociere din partea ‘localilor’. Multe federatii agro se complac in ‘tarabagisme’ low-key. O extindere a categoriilor de produse n-ar strica nici ea.
Ziua buna .
1-Oficial , Romania e singura tara din UE (personal cred ca si de pe planeta) in care numarul total de pensionati depaseste numarul de contribuabili la sistemul de pensi .
Nu e o fatalitate divina , un rezultat a fortelor extraterestre .
E exclusv “fructul” decizilor unor politicieni romani si ca urmare e imposibil de crezut ca situatia se va ameliora .
2- Conforma statisticilor oficiale , se ajunge din nou la paradoxul ca salariul mediu a bugetarilor e mai mare decit acelasi salariu mediu din economia privata . Grasul a devenit si mai gras iar slabul care il tine pe spate , mai slab .
3- Cit priveste agricultura , nu e de inventat apa calda .
Destul sa se vada cum occidentul a stimulat acest sector dupa 1945 si cum a fost incurajata activitatea in agricultura .
Slabe sparante cu “experti” ca doamna Andreea Paul si citi or mai toca banii statului degeaba rasfoind doar datele EUROSTAT .
salut,
daca dna Paul este experta in ceva (serios) in economie eu sunt cosmonaut chinez.