Ştiri Externe: 24 Aprilie 2013 / În inima Europei se naşte o dictatură
| 24/04/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Şi-a atins limitele modelul german de creştere economică? Analiştii de la Deutsche Bank spun că da. Privită de la depărtare, economia Germaniei nu are probleme grave. Situaţia financiară este stabilă, şomajul se află la niveluri minime record, iar guvernul mizează pe creşterea salariilor pentru a stimula cererea internă. Dar exporturile, de care depind majorările salariale, încetinesc, perspectivele de creştere sunt slabe, iar săptămâna trecută cea mai mare conomie din Europa a intrat în centrul atenţiei din cauza 
zvonurilor că agenţia Moody’s îşi va retrage ratingul maxim, semn că modelul german şi-a atins limitele. Ideea este redată de economistul Gilles Moec, director de cercetare economică la cea mai mare bancă europeană, Deutsche Bank, într-un interviu publicat de La Tribune. „Problema Germaniei este că piaţa internă ar trebui repornită prin creşteri salariale. Însă aceste creşteri depind de perspectivele exporturilor. Iar efectul temerilor asupra exporturilor şi investiţiilor este puternic. În aceste condiţii, cererea internă nu are destulă forţă pentru a compensa reducerea exporturilor, care depind de cererea externă“, explică Moec. Astfel, adevărata întrebare este dacă Germania poate continua cu acest model de creştere economică, spune economistul. El sibliniază că Germania are ca obiectiv stabilitatea şi competitivitatea economică, explicat prin demografia ţării. „Dar acest model şi-a atins limitele“, a spus Moec. Economistul atrage atenţia asupra dezbaterii privind bogăţia gospodăriilor germane. Astfel, bogăţia mediană (de la mijloc, într-o înşiruire de valori – n.red.) este slabă, dar cea medie este mai mare, ceea ce înseamnă că Germania este o ţară bogată, dar germanii sunt săraci. Însă lipsa de avere a populaţiei este compensată de poziţia financiară foarte confortabilă a companiilor. Reorientarea prin redistribuirea prin intermediul salariilor sau dividendelor sau printr-un efort suplimentar de investiţii fizice este posibilă cu ajutorul beneficiilor unei decade de îmbunătăţire a competitivităţii. În privinţa efectelor pe care le-ar avea reducerea ratingului suveran al Germaniei, Moec atrage atenţia că majoritatea economiilor mari şi-au pierdut acest calificativ. „Lumea începe să se obişnuiască. Cu cât sunt mai numeroase ţările care îşi pierd ratingul AAA, cu atât impactul va fi mai limitat. Aceasta ar însemna că situaţia zonei euro va fi atât de problematică încât Germania va fi considerată mereu un refugiu“, a mai spus economistul de la Deutsche Bank. Ziarul Financiar.
Merkel: Statele din zona euro trebuie să fie pregătite să cedeze din suveranitate. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că membrele zonei euro trebuie să fie pregătite să cedeze controlul asupra unor domenii politice în favoarea instituţiilor europene, ca zona să poată depăşi cu adevărat criza datoriilor şi să recâştige investitorii străini. Prezentă, alături de premierul polonez Donald Tusk, la un eveniment găzduit de Deutsche Bank, în Berlin, Merkel a apărat modul în care a abordat criza, împotriva criticilor care susţin că a pus prea mult accentul pe austeritate, afirmând că Europa trebuie să găsească o cale prin care să obţină atât creştere, cât şi finanţe solide, scrie 
RADOR. Comentariile sale preced cu două luni reuniunea liderilor europeni, la Bruxelles, unde vor discuta despre aşa-numita “uniune fiscală”. Nu se aşteaptă prea multe de la respectivul summit, în parte pentru că atenuarea crizei a redus presiunile asupra liderilor să facă un salt uriaş către integrare, dar şi din cauza divergenţelor dintre Germania şi partenerii săi, în special Franţa, în privinţa următorilor paşi de urmat. “Se pare că găsim soluţii comune atunci când ne aflăm pe marginea prăpastiei”, a spus Merkel. “Dar imediat ce slăbeşte presiunea, fiecare spune că vrea să meargă pe drumul său. Trebuie să fim pregătiţi să acceptăm că Europa are ultimul cuvânt de spus în anumite domenii. Altfel, nu vom putea continua să clădim Europa”, a adăugat ea. Tusk a avertizat că ar fi “periculos” dacă alte ţări din Europa ar simţi că Germania îşi impune în toată Uniunea propriul model economic. Dar Merkel a negat că aşa ar sta lucrurile, subliniind că Europa este formată din culturi şi economii diferite, cu forţă diferită. Dar a insistat că esenţial este ca Europa să se orienteze spre practicile cele mai bune. Aceasta înseamnă ca Germania să accepte o unică piaţă pentru servicii, o piaţă comună a muncii şi sisteme de securitate socială mai compatibile, astfel încât europenii să se poată muta dintr-un stat în altul fără să se teamă pentru pensiile lor. “Nu trebuie să renunţăm întotdeauna la practicile naţionale, dar trebuie să fim compatibili. Acum este un haos. Trebuie să fim pregătiţi să ne rupem de trecut, ca să putem avansa. Eu sunt gata să o fac”, a asigurat ea. Integral aduce Capital.
Atentat Boston: Americanii se gândesc să schimbe legea privind imigrarea. După atentatul de la Boston, americanii se gândesc să schimbe legea privind imigrarea. Oficialii americani apreciaza că o reformă a imigraţiei ar răspunde la necesitatea de “a scoate din umbră aproximativ 11 milioane de oameni care locuiesc ilegal în această ţară”. Intre timp Jokar Ţarnaev a fost pus oficial sub acuzare pentru acte de terorism prin utilizarea unei bombe care 
putea provoca victime multiple şi daune materiale majore. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă pedeapsa cu moartea. Suspectul în atacul din Boston Jokar Ţarnaev le-a declarat investigatorilor că fratele său mai mare, Tamerlan, este cel care a plănuit dublul atentat cu bombă şi că în spatele lor nu se află nicio grupare teroristă, a declarat o sursă guvernamentală americană, citata de CNN. Interogatorii preliminare cu Ţarnaev arată că cei doi fraţi fac parte din categoria jihadiştilor auto-radicalizaţi susține o sursă citată de CNN. Jokar Ţarnaev , rănit şi reţinut la un spital în Boston, a declarat că fratele său, care a fost ucis în noaptea de joi spre vineri într-un schimb de focuri cu forţele de ordine, dorea să apere islamul de atacuri, potrivit aceleiaşi surse. Sursa guvernamentală a subliniat că interogatoriile sunt preliminare şi că este necesar ca versiunea prezentată de către Ţarnaev să fie verificată şi urmărită de către investigatori. RFI
Analiză FT: Franţa priveşte înspre trecutul glorios, în timp ce ţara are nevoie de reforme, se află Franţa la un pas de revoluţie? Ar putea suna ca o întrebare prostească, ceea ce este de fapt, însă în ultima perioadă există surprinzător de multe comentarii furioase şi declaraţii revoluţioniste în ţara celei de-a cincea economii din lume, se arată într-o analiză a cotidianului „The Financial Times”. Ultima ediţie a săptămânalului „Le Point”, una dintre 
publicaţiile de top din Franţa, propune cititorilor o întrebare provocatoare, încă de pe copertă: „Ne aflăm în anul 1789?”. Ilustraţia este sugestivă şi îl arată pe preşedintele în exerciţiu Francois Hollande îmbrăcat asemenea lui Ludovic al XVI-lea, monarhul care a sfârşit executat de revoluţionari. Până şi academicienii se încumetă să facă unele comparaţii asemănătoare. Preşedintelşe Hollande „se aseamănă tot mai mult cu un Ludovic al XVI-lea modern”, după spusele lui Dominique Moisi, profesor în cadrul Universităţii din Londra. În presa franceză s-a răspândit un val de isterie a comentariilor. În aceeaşi săptămână în care ziarului „Le Pont” evoca anul 1789, şi rivalul de centru-stânga „Le Nouvel Observateur” a propus în paginile sale o altă întrebare cititorilor francezi: „Ne întoarcem în anii 1930?”. Atât grupările de dreapta, cât şi cei de stânga au cedat în faţa unei atitudini de negare a prezentului care are o explicaţie mai complexă decât o banală dezamăgire din partea preşedintelui. Însă întrebarea rămâne, de ce starea generală a intelectualilor şi cea a cetăţenilor francezi are nuanţe atât de întunecate? „Este evident că nu trecem printr-o perioadă ideală”, scrie Gideon Rachman de la „The Financial Times”. Economia Franţei a reintrat în recesiune, rata şomajului este ridicată. Datoria naţională creşte şi ea, iar Jerome Cahuzac, ministrul Bugetului, a fost nevoit să demisioneze din cauză că ascundea un cont bancar în Elveţia. Iar preşedintele Hollande, în funcţie de mai puţin de un an, are de partea lui o rată de susţinere de numai 26%. Cut toate acestea, judecând după condiţiile în care se află majoritatea vecinilor săi, situaţia din Franţa nu este una atât de rea. Deficitul bugetului de stat din acest an ar putea atinge 3,7% din PIB, în timp ce cel al Marii Britanii este de 7,4%. Datoria naţională a Franţei depăşeşte 90% din PIB, însă în Italia este mai mare de 125%. Rata şomajului este de 10,6%, dar Spania atinge o valoare dureroasă de peste 26%. Spre deosebire de italieni şi spanioli, francezii încă mai pot lua credite cu rate ale dobânzii extrem de scăzute faţă de celelalte pieţe. Economia franceză este încă a cincea din lume. şi chiar dacă Hollande nu mai este simpatizat de alegătorii lui, cel puţin Franţa are un preşedinte, mai scrie Rachman, făcând referire la faptul că, recent, partidele din Italia au fost nevoite să-i ceară lui Giorgio Napolitano să accepte un nou mandat. Integral aduce Adevarul.
Ameninţare fără precedent: în inima Europei se naşte o dictatură. UE asistă neputincioasă la închegarea unei dictaturi la Budapesta, la derapajele antidemocratice ale guvernului Ponta precum şi la atacurile comise împotriva elitei intelectuale a ţării, Deutsche Welle.
Ceea ce guvernele de la Budapesta şi Bucureşti îşi permit echivalează cu demontarea subversivă a fundamentalelor valori europene. Uniunea este confruntată cu o profundă provocare neavînd un răspuns adecvat la întrebarea cum poate fi readus un stat pe calea virtuţilor democratice atunci cînd guvernul său nu se sinchiseşte nici de procedurile care sancţionează încălcarea acordurilor şi nici de dojenile Bruxelles-ului, scrie comentatorul cotidianului MAIN POST.
Că Viktor Orban îşi manifestă cu cerbicie refuzul de a se „domestici”, de a reveni la regulile democraţiei, se datorează şi faptului că Partidul Popular European, din care formaţiune Fidesz face încă parte, nu se desolidarizează vizibil şi eficient de Budapesta, relevă DIE PRESSE, adăugînd că de fapt Comisia nu dispune de metodele prin care să-l penalizeze pe premierul ungar.
Si astfel este cu putinţă ca în inima Europei să se zămislească o dictatură, la a cărei naştere Bruxelles-ul asistă neputinicios, deduce NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, deplîngînd la rîndul său absenţa mijloacelor coercitive.
Că apriga doamnă Reding, Comisara UE pe Justiţie, s-a referit la utilizarea in extremis a „bombei atomice juridice”, altfel spus a măsurilor care se pot solda cu excluderea de facto a unei ţări din cadrul Uniunii, cum precizează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, nu-l impresionează cîtuşi de puţin.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Mai da si tu ceva informatii confortabile . 🙂
http://www.linkiesta.it/quattro-fallimenti-politica#ixzz2RBa919Zy
Ce scriam eu in incheiere la un alt comentariu legat de Italia , noul presedinte , situatia politica ?
“zarurile au fost aruncate ” 🙁