Ştiri Externe: 23 Aprilie 2013 / Războaiele petrolului din Extremul Orient
| 23/04/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Conflictul China-Japonia: Opt nave chineze au pătruns în apele teritoriale japoneze din jurul arhipelagului Senkaku. Tokyo avertizează că va răspunde “prin forţă” Opt nave guvernamentale chineze au intrat marţi în 
apele teritoriale ale insulelor Senkaku administrate de Tokyo şi revendicate de Beijing, în ziua unei importante vizite a deputaţilor japonezi la sanctuarul controversat Yasukuni din Tokyo, transmite paza de coastă japoneză. În replică, premierul japonez Shinzo Abe a avertizat marţi că ţara sa va respinge “prin forţă” orice debarcare chineză pe Insulele Senkaku. Premierul japonez Shinzo Abe a avertizat marţi că Japonia va respinge “prin forţă” orice debarcare chineză pe Insulele Senkaku, în jurul cărora au fost trimise nave de către Beijing. Întrebat în Parlament în legătură cu ordinul pe care l-ar da în cazul în care chinezii ar debarca pe aceste insule administrate de către Japonia, revendicate de China, Shinzo Abe a răspuns că “ar fi normal să îi respingem prin forţă în cazul în care se aventurează să debarce”. Este prima dată când un asemenea număr de nave oficiale chineze se află în acelaşi timp în zona de 12 mile marine (aproximativ 22 kilometri) din jurul acestor insule din marea Chinei orientale, după ce disputele teritoriale s-au agravat când Japonia a naţionalizat o parte din aceste insule în septembrie.
“Protestăm puternic faţă de China”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Yoshihide Suga, în cadrul unei conferinţe de presă. China revendică sub numele de Diaoyu aceste insule nelocuite administrate de 
Japonia. Aceasta trimite regulat nave, însă şi avioane, în jurul acestui arhipelag, mai ales după ce statul japonez a cumpărat trei dintre cele cinci insule de la proprietarul lor privat japonez. O mişcare naţionalistă japoneză, Ganbare Nippon, a anunţat în paralel că a trimis nouă nave de pescuit cu 150 de persoane la bord în aceeaşi zonă, pentru a susţine suveranitatea japoneză asupra Senkaku. Aproximativ 170 de deputaţi japonezi au vizitat de asemenea în cursul dimineţii sanctuarul şintoist Yasukuni din Tokyo, unde sunt onoraţi cei 2,5 milioane de soldaţi japonezi care au murit pentru patrie, printre care şi cei 14 responsabili găsiţi vinovaţi pentru crime de război de către Aliaţi după cel de-al Doilea Război Mondial.Acest loc este perceput de China, dar şi de Coreea, ca un simbol al trecutului militarist al Japoniei şi vizitele înalţilor responsabili japonezi declanşează de obicei critici anti-nipone puternice la Beijing, Seul şi Phenian.
Coreea de Sud a decis astfel luni să anuleze o deplasare în Japonia a liderului diplomaţiei sale şi China a protestat după vizita a trei miniştri japonezi la acest sanctuar duminică, printre care şi vicepremierul, Taro Aso. Vizita de marţi a deputaţilor, proveniţi din mai multe partide însă mai ales din Partidul Liberal-Democrat (PLD, conservator) aflat la putere, vizează să marcheze festivalul primăverii de la sanctuar, o perioadă de festivităţi punctate cu numeroase omagii. Premierul, Shinzo Abe, nu s-a deplasat personal la Yasukuni, dar a dedicat duminică un obiect din lemn utilizat pentru ritualuri, numit masakaki. Aduce Mediafax.
Atentat cu maşină-capcană împotriva Ambasadei Franţei la Tripoli. Un atentat cu maşină-capcană a fost comis marţi împotriva sediului ambasadei 
Franţei din Tripoli, iar doi paznici au fost răniţi, potrivit unor surse din domeniulsecurităţii, relatează AFP. Un atentat cu maşină-capcană a fost comis marţi împotriva sediului ambasadei Franţei din Tripoli, iar doi gardieni au fost răniţi, dintre care unul grav, fiind produse pagube matriale importante, potrivit unei surse din domeniul securităţii libiene, relatează AFP. Ambasada Franţei a fost lovită de ceea ce se pare a fi o maşină-capcană, în urmă atentatului fiind răniţi doi gardieni din serviciul de securitate al misiunii diplomatice. „A fost un atac asupra ambasadei. Credem că a fost un vehicul-capcană“, a afirmat un oficial pentru Reuters, adăugând că importante pagube materiale au fost provocate clădirii. Potrivit corespondentului AFP în capitala Libiei, clădirea a fost grav avariată şi o parte din zidul imobilului a fost distrus. Două autoturisme parcate alături au fost carbonizate. Aduce Adevarul.
Preşedintele lui Bayern München a driblat fiscul. Bayern München joacă, marţi, semifinala Ligii Campionilor cu Barcelona. Meciul cel mai greu, însă, îl are preşedintele clubului, Uli Hoeneß, anchetat de procuratură după ce s-a autodenunţat pentru evaziune fiscală. Nu e deloc simplu să fii fan al echipei de fotbal Bayern München. Sigur că tabloul cu trofee spune altceva. Dar trebuie 
să suporţi acuzaţiile de aroganţă, trebuie să înţelegi că toţi sunt împotriva ta şi, apoi, neapărat nu în ultimul rând, să accepţi că echipa de suflet vine la pachet cu acest personaj numit Uli Uli Hoeneß… Preşedintele unuia dintre cele mai titrate cluburi de fotbal are probleme. Probleme mari. Cu fiscul. Aproape că nu există, în Germania, delict mai mare decât înşelătoria fiscală. Nu furi statul (gurile rele ar spune că statul nu suportă concurenţa). La sfârşitul săptămânii trecute a explodat ştirea că procuratura din Bavaria îl anchetează pe fostul mare fotbalist Uli Hoeneß, în prezent preşedintele uzinei de făcut campioni şi bani care este Bayern München. Hoeneß s-a autodenunţat în ianuarie fiscului german ca neplătitor de impozite. Nu este vorba despre bani negri depuşi în conturi elveţiene, asigură unele publicaţii germane, ci despre dobânzi 
nedeclarate şi reinvestite în conturi din bănci aflate departe de ochiul perceptorilor germani. În absenţa unor informaţii clare, se speculează că fostul fotbalist ar fi ascuns undeva între trei şi şase milioane de euro, în condiţiile în care aceleaşi speculaţii vorbesc în cazul Hoeneß despre o avere de circa 100 de milioane de euro şi un profit de şase milioane de euro din afacerile pe care le derulează în paralel cu funcţia deţinută la clubul bavarez, mai ales în industria mezelurilor. Se spune că, odată cu autodenunţul, Hoeneß ar fi achitat şi restanţa. Uli Hoeneß este, în fotbalul german, top-managerul prin excelenţă. Clubul pe care îl conduce a reuşit, practicând una dintre cele mai oneste partituri financiare, să se plaseze în elita mondială a sportului. Bayern München şi-a construit singură gloria şi averea, nu a primit cadouri de la regi sau primării sau antreprize de construcţii. Oricât de mult te-ai strădui, când stai în fruntea unui astfel de dispozitiv performant, ai momente în care cauţi corzile în care să-ţi înghesui adversarii. Te mai ia gura pe dinainte, că aşa se întâmplă dacă ai croiala unui atacant de rasă. Dar Hoeneß nu este doar o gură mare, ci şi un suflet la fel de mare. Integral la Deutsche Welle
Cum vor fi sancţionate statele cu derapaje democratice? Patru state membre UE cer sancţiuni eficiente împotriva derapajelor de la valorile democratice . Comisia Europeana va trebui să imagineze o pedeapsă echilibrată şi eficientă, aflată între simpla presiune democratică şi aspră: retragerea dreptului de vot. România şi Ungaria ar putea fi vizate, dar, oricum, nu sunt singurele state aflate în situaţia asta. România vede aici o posibilitate 
de a scăpa de MCV. Cererea Finlandei, a Danemarcei, a Suediei şi a Olandei a fost prezentat miniştrilor afacerilor europene reuniţi luni, 22 aprilie, la Luxemburg. România şi Ungaria, probabil vizate aici, au acceptat bucuroase ideea întrucât, să n-o fi acceptat, aceasta ar fi însemnat că se autodenunţă ca nedemocratice. România are şi un alt motiv pentru a fi de acord cu astfel de idei , atât timp cât ele privesc toate statele UE şi nu singuralizează o ţară sau alta. În cazul în care toate statele membre sint puse sub lupa Bruxelles-ului privind respectul valorilor fundamentale, aceasta reduce incidenţa Mecanismului de Verificare sşi Cooperare (MCV), aplicat doar României şi Bulgariei. În loc de a mai fi pusă deoparte şi marginalizată, România ar intra într-un proces comun de monitorizare sau de observatie din partea Bruxelles-ului. Mecanismul s-ar activa punctual, la nevoie. Acest lucru i-ar da României şi un obiectiv precis, dar şi un alt moral in reforme, se crede la Bucureşti. Mecanismul de sancţiune al derapajelor democratice poate fi ceea ce Germania propunea de fapt de câţiva ani : o suspendare a fondurilor structurale ale ţării respective şi/sau reducerea puterii sale decizionale pe plan UE. În prezent nu există decât două modalităţi de a sancţiona un stat care se face vinovat de a încălca valorile fundamentale ale UE : puterea discretă a presiunii democratice (complet ineficientă, după cum se vede acum în cazul Ungariei ) şi sancţiunea extremă prevăzută prin articolul 7 al Tratatului UE. Acesta din urmă, aplicabil în caz de încălcări grave şi persistente ale drepturilor omului, ar crea mai multe probleme decât ar rezolva. El retrage dreptul de vot al unui stat membru în jurul mesei decizionale a UE, ceea ce, în afară că pedepseşte statul respectiv, complică întregul proces UE de decizie. Comisia Europeană, care cocheta şi ea cu această idee încă de anul trecut, trebuie să imagineze acum acest mecanism. Niciun termen clar nu a fost fixat pentru găsirea unei soluţii, Comisia va face mai întâi o analiză a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în legislaţiile naţionale. Integral la RFI
„Balanţa istoriei este pe cale să revină la bogăţia reală, aceea a uzinelor, a comunităţilor, şi nu spre aceea a produselor financiare derivate“„Am fost şi am rămas un liberal. Capitalismul pe care-l iubesc este acela al bunăstării naţiunilor şi nu acela al bogăţiei care scapă naţiunilor şi care renunţă la legăturile cu teritoriul natural. Nu iubesc republica internaţională a 
banilor fără reguli“, spune Tremonti într-un interviu acordat publicaţiei franceze Les Echos. Ca şi actualul premier italian Mario Monti, Tremonti este profesor la universitate, dar el nu împărtăşeşte niciuna din ideile politice ale celui care are greaua misiune de a reforma economia Italiei, una dintre cele mai mari din zona euro. Ministru al economiei în era Berlusconi, între 2008 şi 2011, Tremonti s-a distanţat de „Cavaler“ înfiinţându-şi chiar propria formaţiune politică, „Muncă şi Libertate“. Sub această etichetă liberală fostul ministru s-a aliat cu Liga Nordului, prezentă la cele mai recente alegeri generale. Proaspăt ales senator, el militează pentru o Europă unită şi federală şi critică „tehnocratismul“ abordat la nivelul UE şi în Italia ca răspuns la criză şi la nevoia de reforme. „Balanţa istoriei este pe cale să revină la bogăţia reală, aceea a uzinelor, a comunităţilor, nu spre aceea a produselor financiare derivate“, spune Tremonti.
Întrebat despre mijloacele prin care economia europeană poate fi revigorată, el a propus, în primul rând, euroobligaţiunile, prin care să fie finanţate mai ales marile proiecte de infrastructură, idee vehiculată şi de preşedintele francez François Hollande. „Europa este singura capabilă să-şi asume responsabilitatea relansării economiei. De unele singure, statele nu-şi pot permite acest risc“, a menţionat fostul ministru. La nivel naţional, urmând exemplul băncii germane 
KfW, statele ar trebui să înfiinţeze bănci care să faciliteze finanţarea companiilor. Apoi, tot la nivel naţional, guvernele ar trebui să defiscalizeze masiv companiile care exportă, investesc şi angajează, propune Tremonti. Totodată, subliniază el, pentru a consolida încredrea plătitorilor de taxe trebuie interzisă confiscarea de către fisc a locuinţei principale şi a mijloacelor de producţie ale companiilor.În privinţa evaziunii fiscale, Tremonti pledează pentru acţiuni comune europene bazate pe principiul schimbului automat de informaţii contra unor ţări precum Elveţia.
Italianul nominalizează 2010, anul primului bailout pentru Grecia, drept anul în care visul european a fost distrus. „Europa de astăzi se reduce la o comunitate de interese unde domneşte unicitatea gândirii economice. Dar, după cum a spus Albert Camus, în discursul din 1955 de la Atena, Europa este înainte de toate un vis. Prin natura şi istoria sa, Europa este pluralistă şi adeptă a libertăţii, cu totul opus viziunii care predomină din mai 2010, de la primul program de ajutor pentru Grecia“, a spus Tremonti, explicând că economia şi mai precis finanţele au distrus visul european. Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Domnul Tremonti e avid sa se prezinte ca mare intelectual . In realitate e doar un contabil si care prin firma proprie de contabilitate a “rezolvat” multe probleme de bilant a principalului client , domnul Silvio Berlusconi .
Suficient un exemplu :
Admistia fiscala care legaliza banii detinuti in strainate de cetateni , firme italiene (cu garantarea anonimatului) si la o taxa ridicola de 5 % a avut semnatura ministrului de finante de atunci , domnul Tremonti .
Eu personal nu dau 2 bani pe declaratile unui expert dar doar in paradisuri fiscale , evaziune legalizata si gropar a conturilor unei natiuni .