Europa: 13 Aprilie 2013 / “Lista Magniţki”
| 13/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Statele Unite au publicat “Lista Magniţki”. Statele Unite au publicat, vineri, numele a 18 persoane născute în Rusia, Ucraina, Azerbaijan şi Uzbekistan ale căror active de pe teritoriul american vor fi blocate din cauza implicării în moartea juristului Serghei Magniţki. Lista a fost publicată de Departamentul american al Trezoreriei. Rusia a avertizat vineri că publicarea “listei Magniţki” riscă să afecteze relaţiile cu Statele Unite. Mediafax.
“Lista Magniţki” declanşează războiul cărnii. Iritată de criticile americane privind drepturile omului în Rusia, Moscova a anunţat o reglementare ce ameninţă blocarea importurilor de carne provenite din SUA, reprezentând o jumătate de miliard de dolari anual. Decizia a intervenit după 
votarea în Congresul american a „Magniţki Act”, o măsură vizând oficialii ruşi implicaţi în moartea scandaloasă a unui avocat într-o închisoare din Moscova. Importul de carne (porcină şi bovină) din Statele Unite este blocat după ce vineri Parlamentul rus a adoptat rapid o nouă reglementare prin care se cere fiecărei firme exportatoare să dovedească absenţa sau prezenţa unui aditiv alimentar utilizat de crescători. Substanţa, ractopamină, destinată obţinerii cărnii mai slabe şi cu mai multe proteine, este ilegală în Europa, în timp ce autoritatea americană de resort consideră că nu este periculoasă. Autorităţile sanitare ruse, care până acum nu au văzut nici un inconvenient ca cetăţenii ruşi să absoarbă ractopamină, au schimbat brusc registrul la câteva ore după ce Congresul american a votat „Magniţki Act”, după numele avocatului decedat într-o închisoare din Rusia, o sancţiune în numele drepturilor omului, contra Moscovei. Aşa-numita „listă Magniţki” prevede interdicţia călătoriilor şi îngheţarea averilor din SUA ale circa 60 de persoane implicate în moartea în detenţie a lui Serghei Magniţki, închis pentru că dezvăluise uriaşe deturnări de fonduri de către funcţionari ruşi din Ministerul de Interne. Decedat la 37 de ani, după un an de închisoare unde a fost supus violenţelor şi privat de îngrijiri medicale, el a devenit pentru Occident un simbol al atingerii drepturilor omului în Rusia. Legea urmează a fi promulgată de preşedintele Obama, dar diplomaţia rusă a ameninţat imediat Washingtonul cu riposte. Serghei Lavrov, ministrul de Externe, a precizat că Moscova va interzice intrarea pe teritoriul rus a „americanilor care au violat drepturile omului”. In Dumă, Alexei Puşkov a declarat că „în Rusia credem că este o lege antirusă”. Integral in Romania Libera.
Comisia Europeană exprimă “grave preocupări” privind modificările aduse Constituţiei Ungariei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a scris vineri premierului Ungariei, Viktor Orban, exprimând “grave preocupări” în legătură cu amendamentele aduse Constituţiei ungare şi cerându-i să răspundă fără ambiguitate, relatează AFP. “Conform concluziilor analizelor noastre, Comisia Europeană are grave preocupări privind 
compatibilitatea celei de-a patra modificări a Constituţiei Ungariei cu reglementările Uniunii Europene şi cu principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat al Executivului UE. Premierul Viktor Orban a respins toate criticile privind modificările constituţionale. “Comisia Europeană ia notă de asigurările date de premierul Victor Orban, dar va trebui să ia măsurile necesare pentru declanşarea procedurii de infringement dacă va fi necesar”, a spus Barroso. Ungaria riscă sesizarea Curţii Europene de Justiţie dacă raportul final al CE va constata încălcări ale principiilor dreptului comunitar. Viktor Orban a respins vehement, în mod repetat, criticile internaţionale privind modificările aduse Constituţiei Ungariei, afirmând că amendamentele respectă “valorile europene”. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a criticat modificările aduse Constituţiei Ungariei. “Preocupările partenerilor europeni şi prietenilor Ungariei, în special cele privind limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, trebuie luate în serios”, a declarat Merkel în martie.Integral in Adevarul
Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus. Oligarhul rus Dmitri Rîbolovlev, proprietarul clubului de fotbal AS Monaco, a cumpărat pentru 100 de milioane de euro insula grecească Skorpios de la Athina Onassis, nepoata şi moştenitoarea magnatului grec Aristotel Onassis. Despre Rîbolovlev, care are o avere estimată la 10 miliarde de euro, se spune că ar deţine aproximativ 10% din acţiunile Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, participaţie care va 
scădea însă în urma programului de restructurare a sectorului bancar cipriot, impus de zona euro. Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Aristotel Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari. Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini. Pe Insula Skorpios sunt înmormântaţi Aristotel Onassis, precum şi mama şi unchiul Athinei. Insula, cumpărată de Onassis în 1962, a intrat în atenţia internaţională după ce a găzduit nunta acestuia cu fosta primă doamnă a SUA Jacqueline Kennedy în octombrie 1968. În urma atenţiei mediatice intense, deţinerea unei insule private a devenit rapid unul dintre cele mai semnificative simboluri ale bogăţiei şi statutului social. După moartea lui Aristotel, insula a fost moştenită de fiica acestuia, Christina, şi ulterior către fiica acesteia, Athina Roussel – Onassis. Aristotel, fiul acestuia Alexander şi fiica Christina sunt înmormântaţi pe insulă. Potrivit portalului Greek Reporter, există puţine informaţii, dar se consideră că Athina Onassis petrecea foarte puţin timp pe Skorpios. Printre celebrităţile care s-au arătat în trecut interesate de cumpărarea insulei se numără Madonna şi Bill Gates. În martie, presa internaţională a scris că emirul Qatarului, şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a cumpărat şase insule greceşti din Marea Ionică de la proprietari privaţi, unde vrea să construiască palate pentru cei 24 de copii şi cele trei soţii. Insulele au costat 8,5 milioane de euro, iar tranzacţia a fost perfectată după 18 luni din cauza birocraţiei din Grecia. Emirul a încercat anterior să cumepere Insula Skorpios. Tranzacţia a picat deoarece Athina Onassis a refuzat să lase din preţ. Integral in Ziarul Financiar.
Cameron, disidentul Uniunii Europene. Vizita de două zile a premierul conservator bitanic, David Cameron în Germania. Pe agenda convorbirilor cu şefa guvernului federal, Angela Merkel se află probleme „bilaterele europene şi internaţionale”. Anunţul vizitei premierului britanic David Cameron în Germania, postat pe pagina oficială a guvernului federal, sună sec şi nu dezvăluie mare lucru despre ceea ce se va discuta, de fapt, vineri şi sîmbătă. Pe site-ul guvernului german se precizează doar că pe agenda convorbirilor Merkel-Cameron se află probleme „bilaterale, europene şi internaţionale”. Ceva mai puţin vagi sunt agenţiile de presă care anunţă că Merkel îl va primi vineri seara pe omologul ei britanic în casa de oaspeţi ai guvernului, în castelul Meseberg, din apropierea Berlinului. Acolo, cei doi politicieni vor discuta, între altele, despre probleme politice europene, despre situaţia din Iran şi 
Siria. Totodată, şefii celor două guverne vor aborda şi tema reuniunii la vîrf G-8 care se va desfăşura în iunie şi care va fi prezidată de Marea Britanie. Se precizează că sîmbătă, după încheierea vizitei, nu va mai avea loc o conferinţă de presă comună. Ceea ce i-ar fi interesat pe ziarişti şi, bineînţeles, opinia publică, la o conferinţă de presă a celor doi, ar fi fost cu siguranţă chestiunea schimbării cursului Angliei din cadrul Uniunii Europene care a provocat iritări, mai ales în Franţa şi Germania. La începutul anului, Cameron a anunţat că pînă în 2017 se va organiza un referendum în cursul căruia britanicii să decidă dacă Anglia va rămînă membră a Uniunii Europene. Turneul european al premierului britanic, început săptămîna aceasta la Madrid, dar întrerupt din cauza morţii lui Margaret Thatcher, vizează proiectul de reforme structurale ale Uniunii Europene pe care le-a propus. Înaintea începerii turneului, Cameron a cerut modificarea unor tratate europene. “Sunt absolut convins că va fi necesar să rediscutăm tratatele europene”, a declarat el cotidianului “Süddeutsche Zeitung” şi altor patru ziare europene. Uniunea Europeană este pregătită pentru reforme. „Sunt convins că Europa se va trezi”, a mai adăugat el în interviul citat. Deşi a mai spus că locul Angliei este în Uniunea Europeană, el a subliniat că cea mai bună soluţie pentru a ocupa şi-n viitor „acest loc” trebuie să fie o „Uniune Europeană reformată”. Nu se ştie exact ce anume urmăreşte Marea Britanie, nota zilele trecute cotidianul „Wall Street Journal”. Ce competenţe ar vrea să redobîndească Anglia nu se ştie cu exactitate. În principiu, Marea Britanie vrea să consolideze economia europeană faţă de concurenţi. Pentru realizarea acestui obiectiv doreşte să reformeze piaţa europeană internă. Cameron a vorbit doar aluziv despre proiectul său de reforme care vizează flexibilizarea economiei europene, pronunţîndu-se pentru o mai mare putere decizională a firmelor, supuse directivelor de la Bruxelles. Integral La RFI.
Neputinţa politicii de a veni de hac eurocrizei. Pactul Fiscal, Mecanismul European de Stabilitate, Uniunea Bancară – încercări ale politicii de a chitui fisurile majore ivite în edificiul uniunii monetare. Economiştii pun la îndoială eficienţa acestor soluţii. De ce? Dacă ar fi să i se dea ascultare legendarului speculant şi investitor american, miliardarul George Soros, criza uniunii monetare ar putea fi depăşită dacă Germania ar accepta introducerea euro bond-urilor. Iar dacă nu, atunci ea este cea care ar trebui să părăsească uniunea monetară. Reţeta propusă de Soros în recenta sa prelegere din Aula Magna a Universităţii din Frankfurt pe Main, deşi tentantă, este radicală şi tocmai de aceea, discutabilă, mai ales din perspectiva politicii. Un stat supraîndatorat poate recurge la instrumentul inflaţiei. Dar dacă acelaşi stat este membru al unei uniuni monetare, politica sa fiscală nu mai poate recurge la acest colac de salvare spre a-şi achita datoriile. Într-o atare situaţie, dacă acelaşi stat este îndatorat peste măsură, riscul unui faliment sperie investitorii. Ei pot solicita fie dobînzi mai mari, fie, pur şi simplu, se retrag ori întorc spatele respectivei pieţe. Cu această neplăcută situaţie, ţările grav afectate de criza datoriilor din zona monetară Euro sunt de vreo trei ani confruntate fără intermitenţă. Analiştii economici, de talia lui Jürgen von Hagen, directorul Institutului Internaţional de Politică Economică, disting în cazul dat o eroare de construcţie a edificiului monetar euro. Spre a o corecta a fost creat Mecanismul European de Stabilitate, pe care von Hagen îl întrevede mai 
degrabă în postura unui fond comun de datorii, creat în ideea că o criză a datoriilor nu va afecta decît un singur stat şi dacă da, atunci, mă rog, unul mic. De îndată ce economia unui stat mai mare, precum Spania ori Italia, se prăbuşeşte, sumele aflate la dispoziţie spre a achita datoriile devin insuficiente. Deşi teoretic ele pot fi suplimentate, se produce ceea ce economiştii denumesc problema Allmende. Ea se iveşte atunci, explică von Hagen pentru Deutsche Welle, cînd comunitatea se serveşte de resurse ce-i stau la dispoziţie dar care sunt limitate. În situaţia dată, este vorba de sumele provenite din prelevarea impozitelor. Guvernul unei ţări îndatorate nu va sta mult pe gînduri înainte de a întinde mîna spre bugetul unei alte ţări, partenere, fiindcă ea va beneficia astfel de sume pe care nu este obligată să le justifice democratic, în faţa propriei sale naţiuni. Şi, astfel, în Europa muntele datoriilor va tot creşte, conchide specialistul german. Optimiştii cred că nu se va ajunge la o astfel de situaţie fiindcă menirea aşa numitului Pact Fiscal, intrat în vigoare la începutul acestui an, este tocmai aceea de a opri spirala datoriilor. Douăzeci şi cinci de ţări europene şi-au asumat răspunderea de a respecta criteriile de la Maastricht, care impun limite datoriilor şi obligaţia de a le frîna. Pentru von Hagen, acest Pact Fiscal este doar o simplă iluzie, întemeiată pe impresia că el ar putea supraveghea tot mai strict politica bugetară a statelor membre. În realitate, de observat nu este modul în care este practicată această politică ci doar felul în care a fost ea concepută. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Lui Soros ii curg balele la gandul c-ar putea sa dea un nou tun stil lira sterlina. Orice posesor de cerebel isi da seama ca daca Germania ar parasi zona euro, la vreo cateva luni dupa toata economia ei s-ar prabusi. Restul statelor ramase ar devaloriza euro in draci fata de noua marca (in plus, marca s-ar umfla ca brotacul din cauza tuturor celor ce ar navali sa cumpere instrumente fianciare germane), facand exporturile germane imens de scumpe. Ori cum Germania nu si-ar putea acoperi deficitul de exporturi cu zona euro prin cresteri in alte piete, mediul financiar german ar emite un ‘bum’ rasunator, lasand o gramada de oameni (in special pensionari germani) la kuku gol. Evident, si statele ramase in zona euro s-ar resimti; cam toate marfurile de import (inclusiv chestii marunte, gen legume/fructe) ar deveni prohibitiv de scumpe. Desi asta nu ar fi neaparat un lucru extrem de rau, caci ar putea genera (re)deschiderea unor industrii pe plan local (asta s-a intamplat intr-o oarecare masura in SUA, cu fenomenul ‘revenirii’).
Edit: Salutare tuturor.