Europa: 11 Aprilie 2013 / “Anticorupția lui Hollande”
| 11/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Târgul de la Hanovra, speranţa firmelor lovite de criză. Cine ar fi crezut că în doar câţiva ani, criza financiară va îngenunchea ţări cu economii considerate, până nu demult, solide şi performante? Cel mai mult de suferit are mai ales sudul Europei. Pe de altă parte, nici nucile tari ale economiei europene, precum Germania sau Franţa, nu se simt foarte bine. În acest context de nesiguranţă economică a început Târgul de la Hanovra, unde sunt prezente şi companii provenind din ţări lovite grav de criza economică. Printre expozanţii de la Hanovra se numără firma Agakos, o topitorie de bronz din Thessaloniki. Nikolaos Angelidis, unul dintre reprezentanţii acesteia spune, 
într-un interviu acordat DW, că de la începerea crizei economice, topitoria a avut de două ori de suferit. “Pe de-o parte, costurile au explodat, iar pe de altă parte, profitul s-a prăbuşit cu aproximativ 50 la sută”, spune întreprinzătorul grec. Produsele care ies pe poarta topitoriei merg în mare parte la export – aproximativ 50 la sută din producţie. Angelidis spune însă că din ce în ce mai mulţi parteneri străini tind să renunţe la importuri. “Toţi au devenit din ce în ce mai precauţi şi, în pofida faptului că îi tentează să facă afaceri cu noi, se gândesc de două ori înainte. În această criză, nimeni nu ştie ce aduce ziua de mâine”, declară Angelidis. Neîncrederea care se face simţită în mediul de afaceri european nu îi este deloc străină nici lui Matthias Hackersmidt, care coordonează vânzările şi finanţele turnătoriei Vioral din Grecia. El spune că mulţi clienţi din industria auto şi electronică s-ar teme ca nu cumva firmele greceşti cu care fac afaceri să nu mai poată onora comenzile, perturbând astfel lanţul de distribuitori. Cu toate acestea, Hackersmidt este mulţumit de faptul că, în plină criză economică şi de încredere, a reuşit să îi convingă pe partenerii de afaceri străini că firma pe care o reprezintă este de încredere. “Le-am arătat cifrele noastre de afaceri, bilanţul contabil, am pus cărţile pe masă. Acesta este în opinia mea motivul pentru care ne-am regăsit locul pe piaţă”, este de părere germanul. Într-o situaţie mult mai dificilă se află în schimb firmele dependente de piaţa naţională. Ca urmare a crizei, Alju, o firmă spaniolă care produce maşini de curăţare a suprafeţelor metalice, aproape că n-a mai exportat nimic. José Moya, directorul companiei cu 42 de angajaţi, spune că înainte de criză, cifra de afaceri era de 6-8 milioane de euro. “Acest profit se situează acum la valoarea de 3,5 milioane de euro, deci putem vorbi de o scădere cu 50 la sută a lui. Acesta este şi motivul pentru care mergem peste tot în lume, încercând să identificăm pieţe noi şi să câştigăm clienţi”, spune Moya. Integral aduce Deutsche Welle
Eurostat: Şomajul în zona euro atinge un nivel record în februarie, de 12%. Rata şomajului în zona monedei unice a ajuns la un nivel record, atingând 12% în luna februarie, potrivit datelor furnizate marţi de Eurostat, 
informează BBC News Online. Numărul şomerilor din cele 17 state membre ale zonei euro a crescut cu 33.000 în timpul lunii februarie, ajungând astfel la 19,07 milioane. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Grecia – 26,4% -, în timp ce în Spania, în februarie rata a fost de 26,3%. În Portugalia, rata şomajului a rămas constantă, la nivelul de 17,5%, în timp ce în Franţa a crescut uşor, la 10,8%. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Austria (4,8%) şi Germania (5,4%). Rata şomajului pe întreaga zonă euro a săltat de la 11,9% în ianuarie la 12% în februarie. La nivelul celor 27 de state membre UE, de asemenea s-a înregistrat o uşoară creştere, de la 10,8% la 10,9%. Cel mai afectat sector este cel al producţiei, înregistrând scăderi pentru cea de-a treia luna consecutivă. Atât Germania, cât şi Irlanda au înregistrat o scădere a producţiei, mai scrie BBC.Aduce Adevarul.
Gospodăriile celui mai încăpăţânat susţinător al austerităţii, Germania, sunt cele mai sărace din zona euro. Familiile cipriote sunt printre cele mai bogate. Cu toate că au printre cele mai mari PIB-uri per capita din zona euro şi chiar din lume, Germania, Finlanda şi Austria au printre cele mai sarace gospodării din zona euro, printre cele mai bogate fiind cele din 
Cipru, Spania şi Italia, potrivit unui studiu al BCE, primul de acest gen al instituţiei. Chiar BCE atenţionează că analiza bazată pe date din 2009-2010, adică din perioada de început a crizei datoriei din zona euro, nu dă o imagine completă a standardelor de viaţă din zona euro, dar dă o posibilă explicaţie asupra motivelor pentru care Germania, Finlanda şi Austria sunt cei mai încăpăţânaţi susţinători ai austerităţii şi foarte reticenţi în a ajuta cu banii contribuabililor economiile cu probleme. Averea netă a unei gospodării germane este de doar 51.000 de euro, comparativ cu 267.000 de euro în Cipru şi 183.000 euro în Spania. Diferenţa reflectă faptul că în Germania mai puţin de jumătate din gospodării au propria locuinţă. Spre diferenţă, în Spania şi Cipru ponderea este de 80%, respectiv 77%, notează Financial Times. La nivelul zonei euro, ponderea este de 60%. Diferenţa poate fi pusă, de asemenea, pe seama mărimii locuinţei, a preţului locuinţei, a numărului de persoane care locuiesc în aceasta şi a numărului de gospodării care deţin propria afacere. În cazul Spaniei, datele se limitează la 2008, an în care bula imobiliară a umflat artificial preţul locuinţelor. De altfel, BCE notează că mai multe probleme pot distorsiona rezultatele. „Datele referitoare la Cipru par să nu fie comparabile cu cele ale altor ţări din zona euro în anumite privinţe şi ar trebui interpretate cu prudenţă“, se arată în studiul băncii. Acesta menţionează că diferenţele dintre Cipru şi alte state din zona euro „provin în mare măsură din factori istorici, culturali şi instituţionali“. Averea netă medie a celor care sunt proprietarii locuinţei este de 241.200 de euro. Pentru cei cu locuinţa ipotecată suma este de 171.100 de euro, iar pentru cei care plătesc chirie averea se ridică la 9.100 de euro. În sudul Europei, tendinţa este ca locatarul să fie şi proprietarul locuinţei şi să deţină o afacere proprie, spre deosebire de Germania, unde predomină contractele de muncă part-time şi chiriile. De asemenea, gospodăriile cu mai mulţi adulţi precum în Cipru, Malta şi Slovacia tind să acumuleze mai multă avere. Integral aduce Ziarul Financiar.
Bulgaria devine centrul european al companiei Coca-Cola. Coca-Cola a decis să mute întreg biroul administrativ (back-office) pentru Europa la Sofia, 
în Bulgaria, anunţă agenţia de presă Novinite. Anunţul a fost facut miercuri dimineaţă de ministrul interimar pentru economie şi Energie al Bulgariei, Asen Vasilev, pentru Nova TV. “Este vorba de contabilii lor, consilierii juridici, majoritatea aparatului administrativ, nu doar pentru Balcani sau din regiune, ci pentru toată Europa”, a explicat ministrul. La noul centru pe care Coca Cola îl va deschide până la începutul verii în Bulgaria vor lucra 150 de persoane. Potrivit acestuia, au existat două motive pentru decizie – personalul specializat și una dintre cele mai bune politici fiscale în Europa, pe care o are Bulgaria (aici, impozitul pe profit este de 10%, faţă de 16%, cât este în România, de pildă). Structura Sistemului Coca-Cola în România rămâne neschimbată “Structura Sistemului Coca-Cola în România rămâne neschimbată, astfel încât sediile Coca-Cola România şi Coca-Cola Hellenic vor rămâne în Bucureşti, se arată într-o poziţie oficială a companiei. Capital.
Revista Presei de la RFI.
Le Monde. Câteva întrebări pentru anticorupția lui Hollande. Șeful statului francez a anunțat crearea unor parchete pentru combaterea corupției și pentru asigurarea transparenței mediului politic. Dacă aceste instituții sunt răspândite în Europa, în Franța ele nu au tradiție și ridică anumite semne de întrebare. Care sunt mijloacele puse la dispoziția echivalentului francez al DNA? Ar fi un parchet financiar pentru centralizarea dosarelor de corupție și evaziune fiscală. E o formulă care amintește de parchetul francez pentru combaterea terorismului. Președintele Francois Hollande a mai anunțat și crearea Înaltei Autorități pentru Transparență formată din șase membri aleși 
de la Curtea de Casație, Curtea de Conturi și Consiliul de Stat. Franța are 577 de deputați și 348 de senatori. Șase oameni e greu de crezut că vor putea face față unui asemenea volum de muncă. Deci care sunt mijloacele umane și materiale inerente succesului unui asemenea demers? Ce va deveni comisia pentru transparența vieții politice care există deja din 1988? Aceasta din urmă ar trebui să facă același lucru precum Înalta Autoritate, dar rezultatele ei nu sunt demne de luat în seamă până acum. Și când va ancheta pe cine? Pe miniștri la început de mandat, la final, înainte de nominalizare? Nu e clar deocamdată. Și nu e riscantă publicarea detaliată a averilor? Franța nu are o tradiție în acest sens, așa că cei care nu au avere ar putea fi suspectați că, de fapt, nu ar fi fost sinceri până la capăt. Mai e un anunț șoc pentru cultura franceză: demnitarii nu vor mai avea voie să aibă și alte profesii în afara celor exceptate de lege. Dar care sunt excepțiile și până unde vor merge ele? În lupta împotriva paradisurilor fiscale, Hollande a anunțat măsuri care dublează acte normative deja în vigoare. Sigur, ne amintim că președintele a declarat război sectorului financiar, așa că nu e de mirare că atribuții ale Diviziei Naționale de Investigații Financiare vor fi vărsate într-un oficiu centralizat de luptă împotriva evaziunii financiare. Iar băncile vor trebui să-și declare toate filialele din străinătate. Dar această obligație există deja în legea bancară. În fine, trebuie să ne întrebăm dacă planurile lui Hollande ar putea împiedica repetarea unei afaceri Cahuzac? E vorba despre conflictele de interese ale demnitarilor francezi. O declarație de interese e semnată deja de toți miniștrii, dar iarăși rezultatele nu sunt cele așteptate.
Der Spiegel. Planul lui Kim. Toată lumea se întreabă ce vrea Kim Jong Un de fapt? Un posibil răspuns se găsește într-un discurs, culmea, rațional al liderului nordcoreean. Rațional prin comparație cu acțiunile sale din ultmele zile care au generat titluri de primă pagină în lumea întreagă. E vorba despre 
un discurs al tânărului dictator susținut în fața Comitetului Central al Partidului Comunist de la Phenian din care cotidianul local Muncitorul a publicat recent extrase. Sigur, tonul este revoluționar în stilul cu care ne-am obișnuit deja, dar comparându-l cu declarațiile iraționale de război dă imaginea unui lider aproape normal, păstrând proporțiile. Cel mai important mesaj este că Phenianul nu va renunța la bomba atomică pentru că ea ar reprezenta o garanție a supraviețuirii statului nordcoreean. Nicio putere nucleară nu a trăit vreodată o agresiune militară împotriva sa. E un fapt de necontestat. Kim dă exemplul unor state din Orientul Mijlociu și Balcani care și-ar fi pus speranța în protecția oferită de puteri străine și care au fost dezamăgite. Deci, Coreea de Nord va construi și mai multe rachete capabile să transporte ogive nucleare. Această strategie ar oferi regimului un spațiu de securitate care i-ar permite să se concentreze pe dezvoltarea economiei și pe reducerea de fonduri cheltuite pe forțe convenționale. A doua prioritate a nepotului lui Kim Ir-Sen este dezvoltarea economiei naționale și îmbunătățirea condițiilor de viață. Kim Jong Un vorbește despre mantia socialistă, dar și despre inovație și tehnologie care ar permite modernizarea fabricilor. Întreprinderile ar trebui chiar să fie mai libere să-și pună în aplicare potențialul creativ. Evident, totul e posibil datorită conducerii sale vizionare…
BBC News. Doi senatori și armele americanilor. Doi senatori americani – unul democrat, unul republican – au înaintat Camerei Superioare un proiect de lege care ar spori controlul asupra armelor vândute populației americane. Cresc astfel speranțele Casei Albe pentru împlinirea unei promisiuni făcute 
după masacrul din Newtown în care și-au pierdut viața zeci de copii. Prevederile documentului nu diferă esențial de cele propuse de administrația Obama. Singura deosebire este că din legea celor doi senatori lipsesc referirile la arme de asalt și muniție, dar multe state americane au decis unilateral să le impună pe acestea. Senatul american e controlat de democrați care susțin inițiativa în majoritate. Așa că e de așteptat ca proiectul să treacă de această Cameră dacă va ajunge la vot. În Camera Reprezentanților, în schimb, republicanii au anunțat că se vor opune demersului. Conservatorii au majoritate în această cameră. Controlul mai strict al armelor și al persoanelor care le achiziționează este susținut și de o coaliție bipartizană de primari americani. 900 la număr. RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
