3 zile de la plecarea in ceruri a lui Theophyle
| 06/05/2014 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale, Stiri / Revista Presei |
Redactat de @Cetatean
Dragi membri ai Comunitatii Politeia,
Multumim din inima pentru mesajele voastre scrise din preaplinul sufletesc al unei tristeti pe care o putem vedea la toti cei care au comentat. Suntem toti cu inima zdrobita, dar si cu nadejdea ca Theophyle va afla rasplata de la Mantuitorul pentru ceea ce a realizat in viata lui.
Multumim atat comentatorilor obisnuiti sa scrie zilnic pe Politeia, celor care scriu ocazional, cat si celor multi care doar citeau fara a comenta si care au scris pentru prima data pe acest blog.
Am dat drumul de la moderare tuturor mesajelor de condoleate si de incurajare care au sosit pentru prima data pe blog. Desi eu sunt pe acest blog inca din 2009, m-am mirat sa vad atat de multi prieteni “tacuti” care au decis sa scrie pentru prima data. Le suntem adanc recunoscatori si ii purtam in suflet.
Toate mesajele dovedesc cu prisosinta cat de iubit (nu doar citit!) a fost Theophyle si cat de adanc au putut rezona cuvintele si activitatea sa in mintile si inimile romanilor din tara si din diaspora.
Un blog obisnuit cauta trafic cat mai mare, Theophyle nu a cautat decat sa spuna adevarul si sa scrie din iubire sincera de tara. Cei care ati citit sau comentat postarile scrise de el sunteti dovada vie ca stradania lui a fost placuta inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Un blog pornit cu ganduri meschine nu rezista atat de mult, unul pornit cu inima curata ne-a atras pe toti si a devenit necesar ca aerul curat.
Desi nu se posteaza nici o postare noua, blogul este citit. Sunteti multi cei care aveti pagina Politeia deschisa. Va multumesc cu recunostinta pentru ca va vad si va simt aproape. Va rog sa ramaneti la fel de statornici cat ati fost pana acum, intrucat acest blog are nevoie de toti. Inca nu a fost luata o decizie definitiva cu privire la forma in care va continua, insa atunci cand va fi luata, veti fi cu totii implicati si veti putea contribui cu totii ca si pana acum sau chiar mai mult.
Azi se implinesc 3 zile de la plecarea lui Theo in lumea celor drepti. Multumesc inca o data celor care o ajuta pe Despina asa cum pot (material, sufleteste sau simbolic). Crucea pe care o are de dus zilele asta e foarte grea si orice ajutor care inca soseste este mai mult decat binecuvantat si primit cu recunostinta.
Pomeniti-l la rugaciune si dati un acatist pentru adormitul in buna credinta robul lui Dumnezeu Ioan si ramaneti la fel de statornici pe blog ca si cum el ar fi alaturi de noi, caci este, intr-adevar, dupa cuvantul Apostolului Pavel pe care el il pretuia atat de mult, “dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii. Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură a învierii celor adormiţi“.
Hristos a inviat si tuturor ne-a daruit viata vesnica!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Sincere condoleante , de abia astazi am aflat de cumplita veste .
A plecat dintre noi un om deosebit ,
Dumnezeu sa il odihneasca .
GI – Glasgow UK
@City, eu voi fi intotdeauna cu voi…
@Diana, suntem aici unul pentru celalalt si toti pentru tara aceasta, asa cum ne-a invatat Theophyle!
THERE IS NOTHING STRONGER THAN A BODY OF WATER THAT REFUSES TO BE TAMED.
There will always be a moment in your life in which you feel obsolete, as if no matter how hard you work or how much you try you are merely one individual among millions („one drop in a limitless ocean”), and will have little impact on the world around you. Well in this moment, do yourself a favor, realize that you are so very wrong. After all, history shows us that it only takes one person with an idea worth fighting for to change the world as we know it. A man with a vision of change and the spirit to make sure it happens… a drop living among us who is sick of the ways in which a multitude of human beings were forced to live their lives.
„What is any ocean, but a multitude of drops?” ― David Mitchell, Cloud Atlas
I must say that this is my belief as well, almost a religion for me. I can only add that we followed a drop (a very big one) but we owe Theophyle not to be tamed. By nothing and nobody.
Mr Liiceanu said in an article that is nothing more fulfilling than seeing your pupil overtaking you. You owe Theophyle to try, at least! All of you!
Vreau sa impart cu voi ultimul e-mail primit de la Theophyle :
About Read
18 apr.
către mine
Multumesc drag prieten!
Sper sa avem impreuna succes si sa schimbam ceva in tara asta. Multa sanatate si bunastare tie si familiei tale 🙂
T
Asa era Theophyle , mereu cu gandul la Romania si la prieteni .
Patriot , altruist , prieten devotat , intelept si cu un suflet nobil. Iubitor al dreptatii si adevarului .
Dumnezeu sa te aiba in grija Theophyle !
Citi, cand am vazut scrisul rosu mi-au dat lacrimile.
Dumnezeu sa il odihneasca!
Noi, cititorii obisnuiti ii vom simti lipsa, suntem indatorati pentru multele articole interesante pe care le-a scris pentru noi si prin care multi dintre noi am adaugat ceva in plus la bagajul culturii generale. Imi place sa cred ca am devenit putin mai frumosi datorita lui Theophyle.
Mie imi spui?! Am o jale si un nod gat cand intru ca administrator pe platforma, de abia ma stapanesc, si nu stiu cum sa fac sa nu ma vada cei de prin preajma. Nu am vrut niciodata sa fiu eu cel care scrie cu rosu, Dumnezeu mi-e martor!
Dumnezeu sa-l ierte si sa deschida portile Cerului sa-l aseze la dreapta Sa!
Ganduri luminoase ale inimilor noastre pentru tine Theophyle si multumiri pentru toata munca depusa.
Dumnezeu sa il ierte.
Dumnezeu sa-l odihneasca in randul celor drepti.
Important este sa ramanem uniti in tot si in toate asa cum ne-a invatat si ne-a unit Theophyle: in Dreptate, Lumina si Adevar! Sa urmam si sa fim asemeni lui. A fost desarvasit intr-o lume nedesavarsita.
A plecat dintre noi, pentru ca si-a implinit misiunea aici, in calitate de inger, desavarsit. A venit, desavarsit si desavarsit a plecat. In taina sufletului si-a cunoscut menirea si lucrarea in care a venit aici printre noi, de la divin. Theophyle, cum l-am cunoscut noi toti sub forma de pseudonim si sub numele virtual, a fost, este si va fi, un mesager si un excelent instrument de lucru, daruit noua de catre bunul Dumnezeu, botezat sub frumusetea si protectia numelui de Ioan.
Dumnezeu sa il odihneasca in randul celor drepti. Sincere condoleante.
In lumea noastra este adormit, in lumea lui dumnezeu este viu si ne vegheaza de acolo din vesnicie.
Pentru ca, Hristos a omorat moartea si Hristos este si invierea noastra a tuturor.
Hristos a inviat!
Theophyle a fost un refugiu, un necunoscut care fara sa ma agreseze in vreun fel, (eu ii cautam opiniile ), a devenit in timp foarte important pentru echilibrul intim al gandurilor mele politice. Nu accept usor ce sa intamplat cu dansul si de aceea, nu cred dle Citi ( cum va spunea Theophyle), ca as dori sa citesc aici stereotipuri de genul “asa cum ne-a invatat Theophyle!”. Generatia mea a fost invatata de Ceausescu, Iliescu,…Theophyle mai degraba m-a dezvatat, si pentru acest lucru, imi va lipsi foarte tare. Dumnezeu l-a luat mult, mult prea repede. Din nou, condoleante doamnei !
Stefan, nu e stereotip, e o realitate. Theophyle ne-a invatat normalitatea sub multele ei forme: de la normalitatea patriotismului si a activismului civic, la normalitatea sustinerii cu decenta a opiniilor, chiar cand ele sunt contradictorii. Pe multi ne-a dezvatat de relele obisnuinte, pe toti ne-a invatat insa sa avem obiceiuri bune!
Respect. A fost din cauza ca ma doare si deocamdata imi este greu sa accept.
Hristos a inviat!
Cred ca este datoria mea sa dau un citat din ultimul e-mail primit de la Theophyle, in 15 aprilie, in care isi prezinta singur crezul care ii calauzea actiunile:
” cred ca avem atata ura in tara asta, nu trebuie sa mai punem si noi niste venin. Asa mi-a fost felul de o viata intreaga. Nu uita ca sunt si medic si profesor, compasiunea este parte din meserille practicate”.
Este exact ce am simtit cu totii:pe langa toate calitatile sau poate peste toate calitatile, a fost un OM BUN!
Mi-e dor de Theophyle si stiu ca asa imi va fi mereu.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Cedric, cuvintele lui arata ca a trait si a lucrat cu vocatie in tot ce a facut! Si-a respectat chemarea si acum Dumnezeu l-a chemat la El pentru a-i rasplati. Ne va fi mereu dor de el, asa cum ne va fi mereu dor de toti ai nostri plecati la odihna in Domnul.
Nu pot decat sa multumesc pentru oaza de normalitate ce ne-a fost oferita zi de zi. Un medic de suflete care si-a continuat meseria incercand sa aduca lumina si sa netezeasca calea spre o lume mai buna, o societate mai curata si mai echilibrata, o tara normala. Un om mare, cu un suflet imens care a trait pentru tara si pentru semnii lui. Zilele astea s-a vazut ca munca lui nu a fost in zadar, ca semintele sadite au germinat. Dumnezeu sa-l odihneasca si pe Despina sa o intareasca.
Imi este inca greu sa scriu, citesc Politeia aprope zilnic din octombrie 2009 … multumesc Theophyle.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, prieten drag.
40 de zile pomenit intr-o bisericuta de lemn din munte, cu multi brazi in jur. Sa il odihneasca Dumnezeu.
Multumim din suflet, arrletty, Dumnezeu sa iti raplateasca fapta crestineasca pentru Theo!
Nu ma pot opri din plans. Cand am vazut si comentariul in rosu a lui @cetatean, a trebuit sa parasesc biroul, sa nu ma vada colegii mei. Este o stare atat de greu de definit. Ma bucur sa-l vad pe @City preluand rolul de moderator, dar in acelasi timp am un nod in gat si lacrimi in ochi, cand, numele lui Theophyle, nu mai este cel ce apare in culoarea rosie.
La revedere , Theophyle! O sa ne fie atat de dor de tine, prietene drag! Dumnezeu sa se bucure de sufletul tau generos, asa cum, ne-am bucurat noi toti.
Maya, crede-ma, si oricat ma voi repeta, nu imi e frica sa o fac: nu mi-am dorit niciodata rolul de moderator, nu am vrut niciodata sa scriu cu rosu pe blog si sa stiu ca in spate nu mai este Theophyle, care sa ne raspunda tuturor. Ma simt mic, lasat sa pazeasca o mostenire pe care nu o merita si de care nu e vrednic. Eu voi incerca, impreuna cu toti cei de aici, sa ducem mai departe Politeia, pastrand cu cinste amintirea lui Theophyle, care ne-a “crescut” pe toti din 2009 si pana in ultima zi.
Te cred @city. Te rog sa nu ma intelegi gresit, nu era, sub nici o forma, o acuzare; Doamne fereste! era doar o constatare a durerii din suflet si a neobisnuitului situatiei. Sunt convinsa ca nu-ti este usor, cum nici noua nu ne este.
Hristos a inviat! Ca doar d-aia credem noi cu tarie acum ca Theophyle e in ceruri, nu? Si vad ca imi ia si o sa-mi mai ia inca ceva vreme pana o sa-nteleaga mintea-mi chestia asta…
Aparent in alta ordine de idei, daca imi permiteti o sugestie si daca nu va supara: puteti schimba culoarea/nuanta scrisului administratorului; dispare orice confuzie si se delimiteaza, cumva, etapele acestei platforme. La un moment dat o sa conteze, mai ales daca blogul isi va vedea, one way or the other, de drum. Sa ma scuzati daca vi se pare o idee ne-buna.
Cam asa. Nu mai scriu acum nimic.
@Corvus, si eu m-am gandit la acelasi lucru, dar nu am indraznit sa-l scriu. Nu stiu daca-i o idee buna dar poate nici rea nu-i.
Adevarat a inviat! Corvus, asa ceva nu se intelege cu mintea, caci violeaza regulile intelectului nostru limitat, ci se crede.
Incerc sa schimb culoarea scrisului administratorului, dupa cum bine a ti zis si tu si maya. Trebuie sa ma obisnuiesc cu modului de administrare.
Si chiar va rog sa nu fiti niciiodata tacuti, ca tacerea de acest tip aduce intristare si deznadejde. Nici limbutia nu e buna, insa nu orice tacere e folositoare.
@city, ti-am trimis un e-mail, pe adresa postata de tine acum doua zile.
sper ca aceasta culoare e mai potrivita, sunteti obisnuiti deja cu ea de la postarile semnate de mine cu @Cetatean.
este ok
sunt un cititor tacut al blogului,si il voi citi in continuare. nici acum nu imi vine sa cred ca Theophyle ne priveste de sus acum,ca Theophyle nu mai posteaza pe blog.după cum au spus si altii inaintea mea,a fost o faclie care a impartit lumina si intelepciune si a aprins mii de luminite.Cum a fost un iubitor de Dumnezeu si Adevar,sunt sigur ca si Dumnezeu il iubeste. Iti multumim inca odata Theophyle si fie ca lumina ta sa straluceasca vesnic!
@boomer, multumim pentru gandurile frumoase si speram sa nu fii doar un cititor tacut, ci unul activ, al blogului.
Lumina lui Theophyle o sa fie vesnic aprinsa pe acest blog, iar noi, cu totii, o vom duce mai departe spre mandria mentorului nostru.
multumesc maya, am sa incerc sa fiu mai activ.ii datoram multe lui Theophyle,si suntem obligati sa ducem mai departe ce a inceput.
este perfecta!
inca un cititor tacut al blogului; fiecare dimineata are micul sau ritual, iar Politeia si gandurile D-lui Theophyle au dat invariabil tonul, oriunde m-as fi aflat. si pagina era mereu deschisa pentru toate comentariile si reactiile la evenimentele zilelor, pentru informatiile aduse, pentru tot mixul frumos de luciditate, umor, cuvant percutant, bun simt, adevar, si – in ciuda amaraciunii ocazionale – pentru speranta transmisa tuturor de domnia sa.
a daruit mult…
de 3 zile imi este greu sa accept si ma intreb care e sensul, unde si care a fost voia / pedagogia cerului, stiind ca nimic nu se intampla fara voia Lui. amar zis, e o mandrie infantila de muritor, de parca am putea intelege noi “de ce”..
multumiri, D-le Herescu!
rog si sper ca dl. Cetatean si ceilalti seniori ai blogului sa ramana aici; diminetile si rasariturile vor incepe ca si pana acum, cu Politeia.
@un amic, a daruit mult, si nadajduim ca si Dumnezeu sa ii rasplateasca pentru daruirea lui! Caile Domnului nu sunt ca ale noastre, desi ne vine greu sa le acceptam, caci suntem oameni limitati.
Nu sunt dl. Cetatean, ci Cetatean. Voi ramane aici atata timp cat nu ma voi simti singur. Politeia trebuie sa ramana o Comunitate!
buna seara;
greu si dureros sa accept ca nu mai este theo;sunt sigur ca de acolo ,din lumea dreptilor ,ne vegheaza si ne va indruma sa incercam sa fim si sa ramanem oameni normali care gandesc ei insisi;
asta cred ca a incercat theo sa ne invete:sa fim noi,drepti , curajosi si sa credem ca oricat de mult ar incerca altii,dreptatea ,normalitatea si bunul simt vor continua sa existe si sa cuprinda cat mai multi oameni aflati vremelnic in lumea asta
draga @intimplator, greu si dureros, asa este…
insa speram ca el si-a aflat odihna binemeritata si ca noi vom ramane la fel cum eram cand Theophyle modera acest blog. La fel de doritori de normalitate, de dreptate si de bun simt!
S-a stins un mare patriot: Teofil, pe numele său lumesc Ion (John) Herescu.
Spirit enciclopedic, savant, autor, profesor universitar cu două doctorate, blogger recunoscut ca fiind extrem de valoros de foarte mulţi oameni de cultură.
De trei zile încoace, am fost plecat.
Unde? În lumea tristeţii fără de margini şi o să mai rămîn o vreme acolo.
Teofil a fost nu doar un prieten virtual extraordinar, a fost un mentor şi un îndrumător cultural şi spiritual pentru mulţi; pentru mine a fost un om deosebit în mod special şi nu voi spune de ce, acum.
Va mai trece un timp pînă să-mi treacă nodul din gît şi va trebui să treacă un timp şi mai lung pînă cînd voi reuşi să-mi stăpînesc lacrimile.
Bunul Dumnezeu să fie alături de tine dragă Demeter, în aceste momente cumplite.
Bunul Dumnezeu să te odihnească, prieten drag.
Un gînd bun pentru toţi politeienii.
Şi nu în ultimul rînd, toată admiraţia pentru omul care se autodefineşte simplu, CETĂŢEAN!
Draga Tibi, tu au fost primul cititor al lui Theo, daca imi amintesc bine, si vei ramane mereu primul care a scris pe Politeia. Meriti respectul nostru pentru statornicie si pentru sinceritate, atunci cand exprimi ceea ce simtim cu totii: “Va mai trece un timp pînă să-mi treacă nodul din gît şi va trebui să treacă un timp şi mai lung pînă cînd voi reuşi să-mi stăpînesc lacrimile”. Ti-o spune cineva care acum are o sarcina pentru care se considera nedemn, insa pe care va trebui sa o asume.
Toti suntem “cetateni” ai Politeiei!
Mulţumesc, dragă Cetăţean!
Sînt laconic pentru că plîng şi nu mai nimeresc tastele 🙁
Mai vorbim.
voi fi aici, tibi, poate nu atat de prompt ca Theo, insa voi fi aici!
cu scuze ca intervin, cred ca a fost decizia cea mai buna. Da, este o sarcina grea dar de fiecare data relatia ta cu Theo am vazut-o ca pe una “mentor – continuator”.
si inca un cititor tacut al blogului,desi s-a schimbat culoarea (e un soc totusi pentru mine,derulez pagina in sus si-n jos si “ceva” lipseste ) sper sa nu se schimbe si profilul dar mai ales Calitatea acestui blog ce poarta semnatura unui om caruia abia acum am reusit sa-i aflu numele si pentru care, o zic cu tot respectul : Chapeau bas D-le Herescu. Politeia a fost si este , datorita dvs , un reper in aceasta lume intoarsa oarecum pe dos.
Inca o data, mii de multumiri !
@DP, culoarea blogului s-a schimbat, insa inca nu e definitiva. Inca nu e rezolvat tehnic satisfacator.
Sper ca Politeia sa ramana reperul in aceasta lume intoarsa pe dos, in care cei care merg in cap si gandesc cu picioarele tad de cei care isi folosesc picioarele doar pentru a merge si gandesc sanatos cu capul.
Multumiri tuturor cititorilor tacuti care au decis sa scrie, prezenta Dvs inseamna enorm pentru ceilalti care comenteaza de regula si care observa acum ca nu sunt atat de singuri pe cat credeau!
Nu (cred că) am comentat niciodată pe acest blog deși am citit din scoarță în scoarță tot ce am găsit scris de Theophile, și-n română și-n engleză.
Condoleanțe sincere familiei, reale și virtuale.
Eu am pierdut un prieten.
Toma
Portugalia
buna dimineata,
azi fiind 7 mai, inteleg ca Teofil a fost deja inmormintat, desi eu personal voiam sa-l insotesc la ultimul drum al lui…….. Puteti sa-mi comunicati unde a fost inmormintat? Pentru ca acest om merita sa-i fie vizitat mormintul de catre cei care doresc s-o faca si ulterior…..
multumesc ……..
@lastnightmusic
Se astepta pina se aduna lumea “din lume” sau apelul pt sprijin este mai necesar decit am crezut noi…
P.S. Ai o adresa de mail?
Tio nu am ce comenta. sau discuta despre asta.
Nu sunt foarte religios, dar Theophyle era.
TDS, nu tine de religie, ci de birocratie. Despina iti va explica, daca ii vei da un telefon. Numai ea stie cat alearga si ce simte acum.
@Catre toata lumea: formalitatile birocratice pentru Theo sunt mai complicate decat de regula si abia azi Despina ar putea face rost de acte oficiale (desi nu este garantat). Daca va dori ea sa va spuna mai multe, va va spune.
Am vorbit cu Despina. Se pare ca sunt probleme mai mari decat se putea anticipa. Sa speram ca se vor rezolva. @Citi poti scoate ce am scris la 9.26
Imi pare rau.
s-a rezolvat!
Blogul lui Theophyle n-a fost niciodata “gazda” de barfe si meschinarii. Daca l-am iubit cu adevarat, trebuie sa-l pastram asa cum a fost.
Si mai trebuie sa-i respectam pe cei apropiati lui, acum cand el nu mai exista.
Postare noua!
http://politeia.org.ro/editoriale/theophyle-in-memoriam/27537/