Diplomaţie antică: Scrisorile de la Amarna
| 27/11/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Scrisorile de la Amarna sunt o arhiva de 382 tăbliţe de argila arsa, care contin corespondenta diplomatica a unor faraoni din dinastia Egipteana a XVIII-a si regii vasali sau partenerii aliantelor militare diferite pe care le intretinea Egiptul. Tutankhamun, fiul lui Akhenaten, a inchis arhiva in cel de al doilea an al domniei sale si a mutat capitala inapoi de la Amrana la Teba.
***
In 1887 au fost descoperite in ruinele orasului Amarna aproximativ 350 de tablete. Intr-o perioada urmatoare de aproximativ 2o de ani au fost descoperite inca 32 de tablite, numarul total de documente in aceasta arhiva numara astazi 382. Tablitele au fost scrise in marea lor majoritate in limba Acadiana (Akkadiana) limba diplomatica al acelor 
timpuri. Perioada cuprinsa in aceste documente este de 20-30 (depinde de interpretare) si sunt aderesate lui Amenhotep III tatal lui Akhenaten, lui Akhenaten (Amenhotep IV), in majoritatea lor si Tutankhamun fiul lui Akhenaten, care a inchis arhiva in cel de al doilea an al domniei sale si a mutat capitala inapoi de la Amrana la Teba. Exista o speculatie ca tableta cu numarul EA-16 ar fi datata in timpul domniei lui Ay, urmasul lui Tutankhamun. Majoritatea Tablitelor provin de la vasali faraonului din regiune, 58 din aceste tablite cer ajutor militar sau economic. 5 tablite contin nume cunoscute in istoria regiuni, Tushratta regele din Mitanni socrul lui Amenhotep III si Akhenaten, alte cinci provin de la regele Babilonian de origine Kasaita, Kadashman-Enlil si doua de la Burnaburiash, regele Anatolian al regatului Arzawa. Aveti mai jos harta care cuprinde tarile din aceasta corespondenta si pozitia lor geografica.
Scrisorile au fost inventariate in cateva grupe:
001-014 Babylonia
015-016 Assyria
017-030 Mittani
031-032 Arzawa
033-040 Alasia
041-044 Hatti
045-380+ Syria/Lebanon/Canaan
045-067 Syria
068-227 Lebanon (where 68-140 are from Gubla aka Byblos)
227-380 Canaan
Abdi-Hiba din Ierusalim regelui Egiptean (Akhenaten) Scrisoarea No. 1
Versiunea Rezumat – Scrisoarea EA#285 vd(31): Cine este Abdi-Hiba? Repere: el se refera la el însuşi intr-o maniera umila (sau supusa) amintind ca este servitorul regelui (sau supusul sau). El spune ca nu este regent ci numai un ofiter al regelui. Aceasta traducere pote fi insa interpretabila, pentru ca se poate la fel de corect traduce, ca el, Abdi-Hiba este nu numai regent, dar si ofiter al regelui. Acest Regent(?)/ofiter se plange ca nu are arcaşi pentru a se apara(proteja) in fata acestor Habiru/Apiru. Aici el aminteste un nume Eenhamu, care poate fi un nume/porecla sau un epitet. In traducere libera din acest dialect Acadian (Akkadian) Eenhamu inseamna “Nemilos” sau “Crud/Violent.” Tot in aceasta scrisoare, Abdi-Hiba aminteste faraonului ca el si-a castigat postul (prin merite?) si nu l-a primit prin mostenire de la parinti. El sustine ca nu poate sa-si viziteze suveranul din cauza lui Addaia, arcas, reprezentant. Adica din cauza arcasilor lui Addaia, omul inamicului lui Eenhamu.
Particularitati: se pare ca sunt doua feluri de Habiru/Apiru (1) Soldati mercenari sau servitori, si (2) Clanuri de oameni cu un statut social neclar.
Abdi-Hiba din Ierusalim regelui Egiptean (Akhenaten) Scrisoarea No. 2
Versiunea Rezumat – Scrisoarea EA#286 fc(64): Scrisoarea incepe cu patru randuri de protest la adresa regelui: “Ce am facut rau suveranului meu? Ei ma calomniaza in fata domnului meu”. Abdi-Heba devine pesimist si neincrezator: “Iata, nu tatal meu si nici mama mea nu m-au asezat in acest palat, mainile marelui rege m-au condus in aceasta casa a stramosilor mei”. “De ce eu (Abdi-Heba) l-as pagubi pe regele meu?” ; sunt mentionati un adjutant, un scrib, Habiru, arcasi, garnizoana, inca odata Eenhamu, Ilimilku, si ostilitatea impotriva lui.
Particularitati: textul subliniat (bold ) arata ca mostenirea tronului era intodeauna in mana regelui (faronului) care hotara cine dintre mostenitorii potentiali va fi guvernatorul posesiunii regale. Un alt subiect important in aceasta scrisoare sunt relatiile amicale intre Habiru/Apiru si faraon (vezi traducerea Gottwald, p.403), in care Abdi-Heba se plangea despre favorurile pe care le primesc Habiru/Apiru in dauna dinastiilor locale. Acest lucru este extrem de important pentru ca poate lega acesti Habiru/Apiru de naratiunea biblica, care vorbeste despre Iosef si perioada lui in Egipt.
Bibliografie:
Moran, William L. (1992). The Amarna Letters. Baltimore: Johns Hopkins University Press. pp. p.xiv. ISBN 0-8018-4251-4.
Goren, Y., Finkelstein, I. & Na’aman, N., Inscribed in Clay – Provenance Study of the Amarna Tablets and Other Ancient Near Eastern Texts, Tel Aviv: Sonia and Marco Nadler Institute of Archaeology, Tel Aviv University, 2004. ISBN 965-266-020-5
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
