Cum sunt românii altfel ? Sedentari şi migratori!
| 26/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Am inceput acest periplu istoric cu multe lucruri mai cunoscute sau mai inedite, majoritatea lor destul de acceptate, ajungand la momentul cheie in care vor fi discutate unele subiecte care au fost si sunt in continuare controversate si sensibile pentru societatea romaneasca postdecembrista.
Dupa o perioada destul de indelungata in care aproape ca se cautau (sau fabricau) dovezile care sa ateste ca tov. Burebista ar fi fost primul comunist roman, stramosul direct al tovarasului sau al tovarasei si ca Decebal ar fi fost primul rege proletar cu o origine sanatoasa in istoria lumii, e destul de complicat sa readucem lucrurile la proportiile rationalului, bunului-simt si ale dovezilor existente.
Fiind un invatacel al istoriei antice pot sustine un singur lucru: poporul roman, la fel ca majoritatea popoarelor europene, este o sincrezie intre cei care au trait pe acest pamant – sedentarii, si cei care au trecut peste aceste meleaguri – migratorii.
Poate la sfarsitul celor trei articole urmatoare vom putea raspunde si la intrebarea din titlu care nu s-a dorit nici un moment sa ramana teoretica. Pana a ajunge la o analiza pertinenta legata de etnogeneza poporului roman preferand una din cele doua teze existente – prima, care sustine o etnogeneza pur daco-romana si o a doua, care genereaza o etnogeneza minoritara a daco-romanilor in nasterea poporului roman. Ambele pot fi plauzibile, numai una insa poate fi adevarata.
Inainte de a analiza (extrem de sintetic) teza unei etnogeneze a poporului roman, ar fi necesar sa raspundem, atat cat putem, la cateva intrebari legate de timp si spatiu. Timpul ar trebui sa ne desfasoare ceea ce stim din punct de vedere arheologic, traversand perioadele anistorice spre perioadele istorice. In istoria fiecarui popor, sau a unei suprafete geografice atribuita unui popor, exista pete albe neidentificate in timp si spatiu, aceste perioade desi fara multe date sunt denumite “perioade intunecate” (dark ages), desi de multe ori inexistenta unor date nu inseamna neaparat tragedii sau catastrofe. Cand vorbim de spatiul romanesc ne referim de fapt la doua perioade de acest gen. Prima perioda ar fi intre punctul terminus al culturii “Cucuteni-Tripolie” – cam prin anii 2750 î.Hr, declansarea migratiei indo-europene conform ipotezei acceptate de mine – ipoteza kurgană si aparitia dacilor cam prin anii 500 – 600 î.Hr . Prima mentiune a lui Herodot la 440 î.Hr. Deci avem o “perioada intunecata” de 23 de secole, care ne desparte de timpurile noastre si de apogeul dacilor.
Cucuteni-Tripolie si Ipoteza kurgană
Cultura Cucuteni-Tripolie se întindea pe o suprafată de 35 000 kilometri pătrati, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova si Ucrainei. Cultura Cucuteni-Tripolie este o cultură arheologică (neolitic-eneolitic), care a existat de la aproximativ 4800 la 3000 î.Hr. Unul dintre aspectele cele mai notabile ale acestei culturi a fost distrugerea periodică a asezărilor, cu fiecare singur site-locuit cu o durată de viată de aproximativ 60 – 80 ani. Astăzi majoritatea savantilor sunt de acord asupra unei diviziuni în trei faze a culturii Cucuteni-Tripolie în perioadele de începuturi (4800 – 4000 î.Hr), apogeu (4000 – 3500 î.Hr), si declin si dezintegrare (3500 – 2750 î.Hr), cu diferite diviziuni sub-diviziuni marcate de schimbările în cultura materială si noi migratii sau influente exterioare.
Locuitorii acestor localitati s-au implicat in cresterea animalelor, agricultura si pescuit. Cereale ca grâul si secara au fost cultivate si legume ca mazărea si lintea au fost la fel folosite, in special pentru valoarea lor alimentara si pentru faptul ca puteau fi uscate si folosite iarna. Instrumentele folosite au inclus pluguri din coarne de cerb, piatră si oase. Recolta a fost colectata cu coase din silex-ascutite ca lame. Cerealele au fost măcinate în făină cu ajutorul unor roti de piatră. Femeile au fost implicate în ceramică, textile si confectia de îmbrăcăminte. De mentionat un lucru extrem de important, probabil aceste comunitati au fost matriarhale – conduse de femeia cea mai batrana a tribului. Bărbatii vânau cu arme realizate din os si piatră. Altii pastoreau animale, bovinele fiind cele mai importante, dar si cu porcine, ovine si caprine cu roluri mai minore.
Disparitia bruscă a giganticei culturi Cucuteni-Tripolie, cu sutele de asezari incluse, este văzută ca o trecere de la economia agricolă extensivă si mixtă la una care pune accent pe pastorit si cresterea turmelor de animale, în special bovine. Acest moment a coincis perfect cu teoria Gimbutas “a unei cuceriri culturale complete” de catre cultura Kurgan , care a fost pastorală, in fata culturii Cucuteni, care a fost agricolă. Probabil ca au existat si schimbari serioase de mediu si ale climei spre sfârsitul existentei culturii Cucuteni- Tripolie.
Ipoteza kurgană este una dintre teoriile privind originile indo-europene, potrivit căreia oamenii apartinând unei culturi arheologice numite “cultura kurganelor” localizată în stepa nord-pontică au fost, cel mai probabil, 
vorbitorii limbii proto-indo-europene. Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar kurgan (курган) si corespunde cuvântelor românesti gorgan sau tumul (lat. tumulus), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană Marija Gimbutas (en) (Marija Gimbutiene), care a definit această cultură ca fiind caracterizată de patru perioade succesive, cea mai precoce (Kurgan I) incluzând culturile Samara si Seroglazovo dintr-o regiune situată între fluviile Nipru si Volga din epoca calcoliticului (începutul mileniului 4 î.Hr.).
Contributia Mariei Gimbutas la stabilirea originii indo-europeenilor, propusă pentru prima dată în 1956 în lucrarea The Prehistory of Eastern Europe, part 1 (Preistoria Europei răsăritene), a reprezentat o sinteză interdisciplinară de pionierat în arheologie si lingvistică. Teoria gorganelor propune ca patrie primordială (Urheimat) a vorbitorilor de limbi indo-europene stepele nord-pontice si de la Marea Caspică si pleacă de la premisa că în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spatiul stepelor nord-pontice si de la Caspica, cultura Kurgan IV fiind identificată cu cultura Iamna (en) (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau put), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.
Ce s-a intamplat intre aceasta perioada si pana la aparitia geto-dacilor in articolul urmator, cand vom dezbate ipoteza hitită-tracă.
Bibliografie, note si citate:
Chapman, John. Fragmentation in archaeology: People, places, and broken objects in the prehistory of south eastern Europe. London: Routledge, 2000.
Ellis, Linda. The Cucuteni-Tripolye culture: study in technology and the origins of complex society. Volume 217 of the BAR international series; British Archaeological Reports (B.A.R): Oxford, 1984
Renfrew, Colin. Problems in European prehistory: a collection of 18 papers, each with a new introduction and bibliography, and an original introductory essay. Edinburgh: Edinburgh University Press, 1979.
Gimbutas, Marija. „Proto-Indo-European Culture: The Kurgan Culture during the Fifth, Fourth, and Third Millennia B.C.” Presented at the Third Indo-European Conference at the University of Pennsylvania, Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 1970.
Gimbutas, Marija. „Old Europe in the Fifth Millenium B.C.: The European Situation on the Arrival of Indo-Europeans”, in Polomé, Edgar C., The Indo-Europeans in the Fourth and Third Millennia, Ann Arbor: Karoma Publishers. 1982.
Wekicommons
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
excelent articolul. excelent. astept nerabdator continuarea!
Multumesc,
Mergem mai dep[arte. Avem de povestit 🙂
binevenit articol!
salut intamplator. Inainte de a ne scrie astia istoria mai bine o povestim noi 🙂
Salut prieteni
A inceput Reichul de 1000 de ani http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13886460-ministrul-apararii-mircea-dusa-avut-cel-mai-linistit-craciun-din-ultimii-cinci-ani.htm?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+hotnews%2Fyvoq+%28Hotnews.ro%29
E liniste, e ordine, nici macar evrei sau dizidenti (Cartarescu a zis sa nu contam pe el 🙂 ) nu avem pentru lagare de concentrare. Poporul vrea liniste… Daca nu va fi mancare… de vina sunt masurile aberante ale lui Boc, si masinatiunile lui Basescu care vor fi atenuate doar dupa al doilea mandat de 4 ani USL … poporul va fi intelegator ….. dar in final va fi liniste… si ii vom vota din nou pe USL cu doar 40-50% – pt ca guvernarea erodeaza – si vor fi obligati sa ii aduca pe UDMristi sau PPDDisti din nou in paine.
Salut TDS,
nu fac astia multi purici, crede-ma – mare om Dusa asta!
as vrea sa te cred Theophyle….. dar bolsevicii isi cunosc meseria…. noi suntem amatori pe langa ei.
banii TDS, dar banii de unde ii aduc?!
Bani pentru ce Theophyle ? Pai banii nu vor fi deoarece Udrea si-a cumparat Vuittoane de ei. Si daca nu se vor da pensii este pentru ca guvernul PDL a contractat imprumuturi uriase .
In rest am vazut romanii flaminzi cum se inghesuiau la Auchan, Cora si cumparau in bezmeticie. i-am vazut pe sosele arzind benzina. Ori cele 7 luni de guvernare Ponta au fost benefice pentru roman si sarbatorile de iarna,
ori asa erau si inainte dar erau ipocriti.
Baietii stiu ce este Consumer Confidence. Inainte nu o ducea romanul prea rau dar A3 a indus ideea ca o duce ingrozitor de rau. De acum romanul o va duce ceva mai greu dar A3 ii va arata negrii care dorm pe banca cu ziar la NYork sau flaminzii din BoisdeBoulogne si ne vom simti mai bine, cu pastilele placebo
Mai TDS-ule,
ma lasi cu Udrea, aud numele asta mi se urca tensiunea. Lasa bre ca oameni stiiu exact cat au castigat acum un an si cat vor castiga anul viitor. Multi tembeli, dar chiar si tembelii stiu sa faca 4 operatii aritmetice. Da, adevarat Basescu “exista” si ei inca pot arunca zoiele pe el, asta este! Omul nu a vrut sa cada pe sabie, dand batalia finala!.
@tibi
am facut o mare greseala azi dimineata cu vinurile:
cuvee alexandru este NUMAI cabernet sauvignon-dealu mare,2007
tocmai am desfacut o sticla unor ” conaisseurs” si l-au catalogat ” superb”
@tibi @intimplator
nu am raspuns la intrebarea lui tibi ce parere am eu despre Cramposie.
Definitia e data de Pastorel:
„Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri // Am dat de crâmpoşie-ntr-o sticluţă // Ce-i crâpoşia? E-o ţărăncuţă // Dar, care place, foarte, la boieri //”
Tata o cunostea …. dar o bause pina in 1950 la Dragasani – Ai mei sunt din zona aia + Samburesti + Dobroteasa – Valea dulce :
Culesul viilor e-n toi la Drăgăşani // De vorbe dezmirdate-i plină-i via // N-auzi decât: Gordana, Crâmpoşia // De Dealul Oltului, Călina, Mitrofani //”…
Acum eu ma indoiesc ca dupa o pauza de zeci de ani Cramposia iese din nou la iveala. E posibil sa iasa doar eticheta, iar vinul sa fie definitiv pierdut. As putea sa ii dau unchiului meu din partea mamei Nicu,- e nascut in 1922- sa guste din Cramposia asta … si poate sa isi aminteasca daca are acelasi gust cu Crimposia lui Pastorel…. desi posibilitatea sa se insele e destul de mare. Spun asta cu o cupa de feteasca regala Samburesti olt dupa o ciulama….
De Steininger-ul de pe undeva din zona Bistritei (BN) mai stie cineva ?
Salut arrletty 🙂
Singurul Steininger pe care il cunosc este asta 🙂
http://www.thegoodwineguru.com/steininger-gruner-veltliner-grand-cru-kamptal-reserve-2009/
multumesc
ma pocnise asa, o nostalgie, multumesc pt solutie
arletty , am raspuns din greseala mai jos
nici-o problemă. 🙂
M-am îndrăgostit de vinul rose în Franţa dar, am descoperit şi în Ro vinuri bune de acest soi.
Salut tibi,
Eu acum ma duc sa trec de la teorie la practica 😆
O seara placuta tuturor!
tinere,
te asigur că Isărescu ţine la calitatea vinului şi nu doar atît: ţine şi la preţul practicat de retailerii săi. Unul dintre aceştia, este “cafegiul” Gheorghe Florescu care-a scris o carte excentă publicată la Humanitas: Amintirile unui cafegiu. 🙂
amindoi, militieni de bine 🙂
usl&guvernarea
in traditia poporului roman ” orice minune tine 3 zile”;
teama mea este ca usl sa nu se ” sparga”in urmatorii 3 -4 ani;timp suficient pentru a disparea liberalii si asocierea lor cu dreapta
p.s ” aglomeratie ” mare ,oprea e sef,dusa e sef..nu mai ai loc de sefi care au grija de noi de Craciun
intamplator,
se simt bine astia la sefie 🙂
Salutare !
Cum sunt romanii ?
Sunt cam petrecareti, nu rateaza nici o ocazie.
Ministrii lu` Ponta bat campii pe la cele teveuri.
Si nu vad pe nimeni din opozitie care sa-i traga de maneca.
Specialistii opozitiei dorm pe ei (sau sunt la schi ?).
Iesiti, domnilor, la bataie, daca nu vreti sa va eternizati in opozitie !
Salut timi 🙂
Cine naiba se uita la tv de Craciun? nu au familii?
Salut !
Sunt destui gugustiuci care casca gura la tv si “combat” politicale.
Iar politicienii ar trebui sa petreaca mai scurt, mai ales dupa catastrofe electorale.
Timi, care politicieni? Blaga, Cezar Preda, Oltean, Udrea? Ma faci sa rad. Mai bine stau acasa!
E nevoie de un guvern din umbra al opozitiei.
Specialisti care sa analizeze si sa combata aberatiile guvernantilor.
Daca sunt lasati, astia fac clabuci cu “maretele lor realizari”.
Am fost intr-o vizita…gazda casca gura la Nicolaescu (pe o “antena”) si se entuziasma la gogosile graseiate ale idiotului…
Semne rele. 🙁
Se face timi, chiar se face! Parol 🙂
Sigur, nu cu penibili gen Udrea, care se pozeaza la acelasi ceaun cu doua tinute diferite. 😆
http://www.click.ro/vedete/romanesti/elena_udrea_vacanta-elena_undrea_munte-elena_udrean_la_ceaun-elena_udrea_craciun_0_1530446943.html
Presupunind ca ar exista opinii articulate din partea opozitiei, care ar fi tembeliziunile care sa sara pe ele si sa le difuzeze ? Poate unele care inca nu exista pe esichier, or ceva de genul Nasul, ameliorat cu emisiuni de stiri ? Si cu alta prezenta pe cabluri ?
Sau sa zic un ha ha, eu despre mine ?
(ca netul e mai ales pe FB si alte alea, poze, bla bla-uri, etc)
@tds
eu sunt ” fan dealu mare”
dupa carnatii facuti cu mana proprie si personala cu gogonele ” eco” crescute de mine si doua pahare de cuvee alezandru si in final cozonac facut in casa ,viata chiar ca merita traita;
singura chestie ” de import” cafeaua si tutunul de pipa
nici eu nu cred ca vinurile descrise de teodoreanu le mai gasim azi;dar,se zice ca anumite soluri romanesti au potential,nu au ” facatorii de vin” ca a face vin e o combinatie de stiinta&arta;
dupa ce mi-a explicat unul rotarescu ,la ceptura-inginer vinificator-cum se face vinul,am renuntat la ideea de a cumpara vie;e pur si simplu pasiune,stiinta& arta
Arletty nu cred …. e tot o feteasca regala -demisec – rara intr-o regiune BN de vin foarte sec cum e cel de Lechinta, BN – si el pierdut dupa 90. Aici pe blog cam acum un an, intr-o noapte am avut o discutie lunga cu cineva din zona Lechinta – a participat si intimplator – care avea date complete despre vinul din zona- helas , pierdut – pe care eu mi-l aduc aminte ca fiind unul din vinurile seci cele mai fabuloase pe care le-am gustat vreodata. Nu cred ca stiu sa gasesc conversatia de atunci care imi lipseste 🙂
Adevarat, era demisec, imi amintesc un buchet cu totul special.. Totusi, vinul ala venea din BN, dintr-o productie restrinsa. Nu sunt cu vinurile, dar am avut ocazia unor experiente speciale (datorita tatalui meu, care era un vrai connaissuer) si multe veneau din zona BN, dar la mare cinste erau si Tarnavele. Oricum, multumesc.
@arletty pai chestia era cam asa: Vinul de Lechinta era extrem de sec, incredibil de sec. Pentru export, el era dus si cupajat cu vinurile de Tarnave de care spui, care erau mai soft si mai parfumate. Apoi erau exportate. Imi pare rau de discutia avuta pe acest blog acum un an parca intr-o noapte, cu un membru Politeia din BN si care a lucrat in domeniul vinului in Ungaria, a carui experienta teoretica era f, mare. (Eu avind experienta practica a acestui vin extraordinar, disparut dupa revolutie 🙂 )
Seara bună! 🙂
Teofil, am o problemă: care-ar putea fi explicaţia pentru omogenitatea limbii vorbite de românii din toate provinciile româneşti şi nu numai?
Despre originea geto-dacică-romană a poporului român nu mai am de multă vreme convingerile căpătate în şcoală; tocmai de aceea, mulţumesc pentru acest articol şi pentru cele care vor urma.
Cu placere tibi,
probabil ca ceea ce pote veni mai departe multi nu ar dori sa auda si nici sa citeasca 🙂
Buna seara,
o analiza obiectiva, dupa parerea mea, a alegerilor parlamentare, a sondajelor fabricate si a non-combatului ARD , de fapt PDL:
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/sociolog-traian-basescu-ar-putea-recastiga-increderea-romanilor-interviu-ziare-com-1208940
Mi se pare ca trebuie sa dea de gandit urmatoarele (despre care eu nu stiam)
“Cel mai elocvent exemplu este cel de la sectorul 2 din Bucuresti. La alegerile locale PDL luase 15,5% (mult sub media pe tara de 22%), dar la alegerile parlamentare a luat 26% – o crestere de 60%. Aceasta crestere a avut la baza o strategie orientata clar spre castigarea unui numar cat mai mare de voturi, elaborata pe baza unor masuratori frecvente.
Organizatia PDL sector 2 a devenit astfel cea mai puternica organizatie PDL din tara (avand in Parlament un senator si trei deputati). Daca toate organizatiile ar fi lucrat la fel ca cea din sectorul 2, PDL ar fi avut un scor de peste 28%. “
In 2 a lucrat profesionist Anca Boagiu. Pe mine m-au fascinat brosurile, si toate cadourile de campanie extrem de simple dar extrem de bine alese. La mai avut acolo (desi nu s-a miscat prea tare) pe T Paleologu cu un discurs destul de trendy si smeker pentru tinerii corporatisit de fitze care in general merg pe mana PNL. Anca a invatat din esecul din 2004 impotriva lui Ontanu, si nu a mers contra curentului, ba dimpotriva a folosit metoda trestiei din Ju-Jitzu
abia aştept continuarea
vag ţin minte de la lecţiile noastre din liceu că erau unii care se ocupau cu agricultura şi trăiau în matriarhat, iar peste ei au picat indoeuropenii (dacii) care erau cu păstoritul şi cu patriarhatul
nu ţin minte să ni se fi pomenit de cele douăş’trei de secole pauză 🙂
părea că s-a întâmplat brusc
cred că-i imbosibil de aflat cât din genele noastre sunt din cultura matriarhală şi cât din cea indoeuropeană
adică poate că s-ar găsi câteva schelete cu ADN intact, dar mă îndoiesc că o ţară care-i de mirare că nu intră în colaps ar scoate bani penru asemenea curiozităţi
@tibi amice,
ma omori cu rose-ul frantuzesc 🙂 Uite iti trimit acum drept dar de craciun pe emailul tau o enciclopedie a vinului destul de impunatoare in pdf , foarte buna in smekerii de degustat si apreciat vinul, plus o radiografie foarte exacta a vinurilor frantzozesti.
Mulţumesc, amice veşnic tînăr şi ferice. 🙂
Pînă să citesc mailul, te întreb: despre vinurile din Rep. sud Africană, ce părere ai?
Şi apropo de mail: linckul este nefuncţional iar mister goagăl mi-a spus că n-are nici-un rezultat. 🙂
Linkul este de la transfer.ro unde l-am pus eu , de unde sa downloadezi pt ca aceasta carte are mai mult de 25 M iar emailul nu poate duce atit. Verific si iti retrimit link de download
Am verificat . Functioneaza . Ia-l cu copy/paste din mail , pune-l in browser, downoladeaza-l are 65 M – 650 pagini, si apoi dezarhiveaza-l caci e zipuit. Daca ai probleme, desi nu cred , scrie-mi pe email.
Specialistul de frunte in vinurile din Africa de Sud este de departe Stefan Macici care a revigorat Murfatlarul. (cauta-l pe Google ) Gasesti despre Africa de Sud multe in Enciclopedia pe care ti-am trimis-o.
Mulţumesc. 🙂
Îl ştiu pe Macici dar nu despre el este vorba. Pînă la urmă, regula de bază este de gustibus şi bineînţeles, de punga personală. 🙂
Seară plăcută în continuare, tuturor!
salut tibi si Craciun fericit. Ai incercat vreodata Lambrusco? vin de masa de obicei din Emilia-ROmagna. Exista si alb si rosu in varianta amabile (dulce) si secco. E usor frizant. Se gaseste in Metro ROmania, ba chiar si la Lidl. Au italienii si vinuri seci (zona Asti sau Alba) excelente, dar nu ajung pe piata noastra fiind deasupra buzunarului mediu (asa cum a fost definit de marile magazine). Incearca Barolo (se mai gaseste), Nebiolo etc. Vinurile sarde sunt dure, iar cele siciliene destul de grele (zaharoase).
Eu beau vin liturgic de Cahors din Republica Moldova.http://vesminte-mithra.ro/catalog-vesminte-bisericesti/vin-liturgic.html
Buna Dimineata,
Postare noua – Revista Presei 27 decembrie / Apocalipsa pensiilor ?<
theophyle, nu vreau sa fiu partizanul comunistilor, nici pe departe, dar gandeste-te ca esti in anii ’60 si rusii incearca sa te slavizeze mai cu forta, mai cu minciuna, ce faci? Dai tare cu geto-dacii, romanizarea, latinitatea, orice altceva decat Asia. Pe urma istoria comunista se adresa in masa unui popor care nici acum nu stie, in mare parte, sa-si scrie numele corect si complet, idiotizat de bautura si abrutizat de munca pe santier si in alte zone cu conditii asemanatoare, un fel de brute, dezlipite de la sanul ultimei surse de cultura veche si religioasa, satul natal, si aduse cu turma la fabrica in oras, turma care locuia prin apartamente de 30 de mp sau cu chirie in conditii considerate insalubre astazi. Ce le spui ca sa le dai curaj si sa-i atragi de partea ta: ca se trag din cumani si pecenegi, din avari si gepizi? ma indoiesc! Acum da! sunt de acord, multi au mai citit cate ceva, dar nici astia nu prea mult, asa ca istoria si poporul roman sunt cam paralele, dupa parerea mea, de unde si repetarea ei la nesfarsit fara a invata nmic. Un prea mic procent sunt culti si avizi de istorie, marea lor majoritate locuiesc in alta parte decat in Romania, deja.
Laur,
cunosterea si educatia maselor sunt procese care pot dura generatii. Eu nu fac decat un rol de ante-mergator si povestesc istoria asa cum o cunosc eu. Articolele mele nu sunt academice, daca le-as formula in format de acest gen, absolut nimeni nu le-ar fi citit. In orice caz sunt bazte pe adevaruri istorice trecute prin filtrul opiniilor mele.