Geopolitică: Mama Rusia şi Emiratul Caucazului
| 10/03/2013 | Autor theophyle Categorii: GeoPolitica, International |
In procesul de transformare din Rodina-mat’ (mama sovietelor) in Rosiya-Matuşca(mama Rusiei) s-a varsat mult sange. De la Marea Nordului la Marea 
Neagra si de la Marea Neagra la cea Caspica, nimic insa asemanator cu ceea ce s-a intamplat si ceea ce a continuat sa se intample pana in zilele noastre in regiunea care separa Rusia de Orientul Mijlociu, teritoriul dintre cele doua mari, cea Caspica in Asia si cea Neagra la granitele de est ale Europei.
Regiunea respectiva este compusa din Cecenia, Inguşetia si Osetia de Nord, Cerchezia, Daghestan, Cabardino-Balcaria, Karaciai-Cerchezia, Nogai si in sfarsit Ţinutul Stavropol (Stavropol Karai).
Toata regiunea mentionata a cunoscut dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice o renastere religioasa de proportii, intalnita numai in Bosnia post-Iugoslava. Patronii islamului Shiit (Iranul) si celui Sunit (Arabia Saudita) si-au disputat influentele in regiune de la ajutoare umanitare, trimiterea de clerici misionari si pana la sustinerea masiva cu arme si “voluntari” a miscarilor iredentiste din aceasta regiune.
Istoria apropiata a relatiilor dintre rusi si populatia din aceste regiuni este una dintre cele mai sangeroase din istoria comunismului sovietic si dupa disolutia sovietelor a ramas la acelasi nivel de violenta, poate si mai intensa. Luptele pentru influnta dintre turci, rusi si persani dateaza de pe timpul lui Ivan al-IV-lea (“cel Groaznic”) si sunt memorate de istoria regiunii inca din secolul al XV-lea si al XVI-lea. In cel de al II-lea Razboi Mondial, Germania nazista a organizat trupe de voluntari care au actionat impotriva Rusiei Sovietice conduse de Khasan Israilov si Mairbek Sheripov, care au produs pagube insemnate in spatele frontului Germano-Sovietic. La 13 octombrie 1943 rusii au reactionat cu o violenta deosebita, poate mult mai mare decat a fost cunoscuta in anii ‘20 si ‘30 in Ucraina. In operatinea “Lentila” au fost transferati 120 de mii de rusi in teritoriul cecen si multe zeci de mii de ceceni au fost trimisi in Siberia sau pur si simplu lichidati fizic de nefastul general NKVD, Gveshiani, care a operat dupa 1944 si in Basarabia. Statistica oficiala vorbeste de un numar de 400 de mii de exilati si 40 de mii de morti. Surse academice din occident vorbesc de 700 de mii de exilati si 144 de mii de victime, ucise de trupele NKVD sub comanda lui Beria intre anii 1944 – 1948. In 2004, Parlamentul European a “luat cunostiinta” (was acknowledged) de actul de genocid comis de rusi in aceste teritorii, fara a avea insa o pozitie clara in acest sens.
Dupa perioada sovietica, Cecenia a cunoscut doua conflicte majore – primul intre anii 1994 –1996, cunoscut ca Primul Razboi Cecen, care s-a terminat cu 5.700 de soldati rusi morti (oficial) si cu 17.300 insurgenti ceceni omorati. Statisticile oficiale vorbesc despre 38 de mii de civili omorati. Tratatul de la Moscova a amnistiat pe rusii si pe cecenii care au comis crime de razboi si a acordat Ceceniei o autonomie completa.
In august 1999, liderul iredentist Shamil Basayev, impreuna cu teroristul islamist de origine saudita Ibn Al-Khattab (Afganistan, Bosnia, Tajikistan) intra in fruntea unei grupari armate in Dagestan si declanseaza cel de al Doilea Razboi Cecen, mai crunt decat primul si cu victime mai numeroase (8 mii de morti la rusi si 14 mii la insurgenti). Represiunea crancena a revoltei cecene de catre Primul Ministru de atunci Vladimir Putin il vor transforma pe acesta in Presedintele Rusiei si “tatucul” ei pana in zilele noastre. Razboiul se termina formal pe 16 Aprilie 2009. De facto continua pana in zilele noastre.
La data de 31 octombrie 2007, noul lider iredentist al cecenilor Dokka (Dokku) Umarov, urmasul lui Shamil Basayev, ucis de fortele FSB in iulie 2006, dupa ce teroristul saudit Ibn Al-Khattab fusese omorat in aprilie 2002 in Georgia de un comando rusesec, proclama noul Emirat Islamic din Caucaz (Imarat Kavkaz). Emiratul trebuie sa includa teritoriile mentionate la inceputul articolului si este dusman de moarte al Rusiei, Statelor Unite, NATO si Israelului. Cam multi dusmani si cam puternici. Deocamdata lupta este data impotriva Rusiei.
Lista actiunilor teroriste duse impotriva Rusiei de la inceputul deceniului de Dokka (Dokku) Umarov: 1999 – 13 septembrie: 118 persoane au murit într-un atac cu bombă, care a vizat o clădire din sud-estul Moscovei. Cinci atentate comise în perioada 31 august – 16 septembrie s-au soldat cu 293 de morţi. 2002 – 23-26 octombrie: un comando cecen înarmat a luat 800 de ostatici în teatrul Dubrovka. Intervenţia forţelor de ordine s-a soldat cu 130 de morţi. 2003 – Un dublu atentat sinucigaş comis la Moscova în timpul unui concert rock s-a soldat cu 15 morţi şi 50 de răniţi. 5 decembrie: Un atentat sinucigaş revendicat de liderul cecen Şamil Basaiev, de fapt comis de Umarov si soldat cu 46 de morţi, într-un tren. 2004 – 6 februarie: Un atentat s-a soldat cu moartea a 41 de persoane la metroul din Moscova. 24 august: Două femei-kamikaze s-au aruncat în aer la bordul a două avioane de pasageri, provocând moartea a 90 de persoane. 1 – 3 septembrie: Peste 1.000 de persoane au fost luate ostatice într-o şcoală din Beslan, în Osetia de Nord, de un comando procecen. Peste 330 de persoane au murit după intervenţia forţelor de ordine. 2009 – Un atentat a provocat deraierea unui tren de călători care circula pe ruta Moscova – Sankt-Petersburg, bilanţul atacului fiind de 28 de morţi. 2010 – 29 martie – Un dublu atentat comis de femei-kamikaze la metroul din Moscova s-a soldat cu 40 de morţi. 9 septembrie – Un atac cu maşină-capcană s-a soldat cu 17 morţi la Vladikavkaz, în Osetia de Nord.
La data de 07 februarie 2011 Umarov a revendicat într-un videoclip postat on-line un atentat sinucigas la Aeroportul International Domodedovo, cel mai aglomerat aeroport din Rusia. Atentatul cu bomba a ucis 36 de persoane si a fost descris de Umarov ca o “operatiune specială”, vizând atât poporul rus cat si personal pe Vladimir Putin.
Greu de concluzionat aceste fapte si mai greu de inteles ca acest conflict nu are inca rezolvari militare sau politice. Probabil sangele va curge si ca de obicei nevinovatii vor plati politica celor puternici si nebunia indoctrinarilor religioase si ale fanatismului islamic.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua 🙂
interesant subiect si mai ales exploziv. Greu de controlat zona, multa ura si patima este la mijloc, care depaseste orice ratiune. Fanatismul religios nu are si nu cred ca va avea o logica sau o explicatie rationala, pierderile de vieti omenesti si economice au fost si sunt incomensurabile.
Sa nu uitam niciodata ca in Kiev domina satuia “Mama rodina”, o lucrare placata cu aur (sau ceva care este precum aurul) si care dimineta este scaldata de razele soarelui. Asa ca se pune fireasca intrebare: “cum sa renunte rusii la mama lor?”