Criza din Ucraina: 6 martie 2014 / „The Putin show”, festivalul de intimidare militară !
| 06/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Ucraina/Crimeea: Serghei Aksionov promite ‘solde europene’ în schimbul jurământului. Noul șef al executivului local din Crimeea, Serghei Aksionov, le-a promis miercuri ‘solde europene’ militarilor care vor jura 
credință poporului acestei republici autonome, care nu recunoaște legitimitatea noului guvern de la Kiev, potrivit RIA Novosti. Serghei Aksionov a spus că acești militari vor primi până la 30 aprilie aceeași soldă pe care au avut-o în armata ucraineană. ‘Cu începere de la 1 mai, remunerația lor va crește la nivelul celei din armatele europene’, a spus acesta. El a garantat, de asemenea, ‘menținerea întregului pachet social’.Agerpres. Ucraina: Premierul și președintele parlamentului Crimeii, anchetați pentru separatism. Justiția ucraineană a deschis miercuri anchete pentru separatism împotriva mai multor responsabili proruși, între care noul prim-ministru al Crimeii și liderul manifestanților care au luat cu asalt sediul Administrației Donețkului, oraș 
situat în estul fostei republici sovietice, informează AFP. Aceste anchete pentru ‘crimă împotriva statului, atingând integritatea teritorială’ îi vizează în special pe primul ministru al Republicii autonome Crimeea, Serghei Aksionov, precum și pe președintele parlamentului local, Volodymyr Konstantinov, a precizat Parchetul general într-un comunicat, Ancheta îi are în urmărire și pe comandantul șef al Marinei militare ucrainene, amiralul Denis Berezovski, care a trecut de partea rușilor duminică, și pe Pavel Gubarev, lider al manifestanților din Donețk care au preluat controlul miercuri asupra administrației regionale, din care fuseseră alungați în cursul zilei. Parlamentul Crimeii a votat organizarea unui referendum cu privire la extinderea autonomiei republicii, prevăzut să aibă loc în 30 martie 2014. Agerpres
Forţele ruse controlează parţial două baze de lansare a rachetelor din Crimeea. Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare. Forţele ruse au preluat controlul parţial asupra a două baze de lansare a rachetelor din Crimeea, a anunţat Kievul. Ucraina a decis să consolideze măsurile de securitate la instalaţiile nucleare, din cauza ameninţări forţelor ruse pe teritoriul ţării, a anunţat ambasadorul ucrainean la Viena într-o scrisoare adresată Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare “Acţiunile ilegale ale forţelor armate ruse pe teritoriul ucrainean (…) reprezintă o gravă ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, cu consecinţe potenţiale asupra infrastructurilor nucleare”, scrie Igor Prokopciuk într-o scrisoare la care AFP a avut acces. “În aceste circumstanţe, autorităţile competente 
ucrainene depun toate eforturile posibile pentru a garanta securitatea fizică” a instalaţiilor nucleare ucrainene, “inclusiv printr-o consolidare a protecţiei fizice a celor 15 unităţi aflate în serviciu în patru instalaţii”, se arată în această scrisoare adresată directorului AIEA Yukiya Amano. Potrivit ambasadorului, “consecinţele unei utilizări a forţei de către Federaţia Rusiei” împotriva fostei republici sovietice “sunt imprevizibile”. “O serie de eforturi ale Guvernului ucrainean în vederea stabilirii de contacte bilaterale cu Guvernul rus nu au fost, până în prezent, luate în considerare”, afirmă Prokopciuk . “Nu vom permite o baie de sânge în Ucraina. Nu vom permite niciun atentat la viaţa şi sănătatea cetăţenilor din Ucraina, nici împotriva ruşilor din Ucraina”, a declarat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă cu omologul său spaniol Jose Manuel Garcia-Margallo. Ministrul rus a reafirmat că Moscova nu are “nicio autoritate” asupra “forţelor de autoapărare” mobilizate în Crimeea. “Sunt forţe de autoapărare formate de locuitorii din Crimeea şi nu avem nicio autoritate asupra lor. Nu primesc niciun ordin din partea noastră”, a declarat Lavrov, întrebat dacă Rusia îşi va retrage forţele din Crimeea. El i-a cerut lui Yukiya Amano să “ridice de urgenţă problema securităţii nucleare pe lângă autorităţile ruse”. Forţele ruse controlează parţial două baze de lansare a rachetelor din Crimeea, anunţă Kievul În cele două cazuri, de la Fiolent, în apropiere de Sevastopol, şi Eupatoria, în vestul peninsulei Crimeea, operaţiunea a avut loc fără focuri de armă, dar reprezintă o amplificare a tensiunilor în confruntarea dintre forţele ruse şi ucrainene din regiune. Până acum, soldaţii ruşi încercuiau bazele ucrainene, dar fără a intra în aceste locuri. La Fiolent, membri forţelor ruse şi manifestanţii proruşi au intrat în baza aflată în apropiere de portul Sevastopol, care găzduieşte Flota Mării Negre, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Crimeea, Volodimir Bova. “Soldaţii ruşi se află în interiorul unităţii, dar nu au făcut altceva decât să blocheze accesul la partea în care se află rachetele”, a explicat el. “Sunt rachete în această bază, dar soldaţii sunt dezarmaţi”, a adăugat el. Integral puteti citi pe Mediafax
Europenii, reuniti intr-un summit extraordinar, cauta solutii, dar nu iau in calcul deocamdata sanctiuni impotriva Rusiei. Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles intr-un summit extraordinar consacrat mijloacelor de a ajuta Ucraina si de a raspunde la “agresiunea” ruseasca din Crimeea, scrie AFP. Convocat de urgenta luni, acest summit de criza va incepe la ora 11,30 (10,30 GMT) cu o intanire cu noul premier ucrainean, Arseni Iatseniuk. Angela Merkel, Francois Hollande, David Cameron si ceilalti 25 de lideri ai UE se vor reuni apoi pentru a “dezbate situatia din Ucraina si reactia UE”, a precizat Consiliul European. Romania este reprezentata de presedintele Traian Basescu. Reuniunea, care ar urma sa se incheie la mijlocul dupa-amiezii, a fost decisa in 
conditiile in care criza ucraineana, dupa o baie de sange si fuga presedintelui demis Viktor Ianukovici, s-a transformat intr-o confruntare inedita ca amploare, de la sfarsitul Razboiului Rece, intre Rusia si Occidentali. Crimeea, peninsula rusofona din sudul fostei republici sovietice, este controlata de facto din 28 februarie de soldati inarmati care poarta uniforme fara insemne distincte, dar care au fost identificati de populatie si de ziaristi ca apartinand fortelor rusesti. Moscova dezminte implicarea sa si vorbeste despre grupuri de “autoaparare” organizate de o populatie majoritar rusa care s-ar simti amenintata de noile autoritati pro-europene de la Kiev. Miercuri seara, Barack Obama si David Cameron au denuntat o situatie “inacceptabila”. Presedintele american si premierul britanic si-au exprimat “grava preocupare fata de violarea evidenta de catre Rusia a suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei”. La summitul de la Bruxelles, “logica este cea a unei iesiri din criza, si nu sanctiuni”, au declarat surse din anturajul presedintelui francez Hollande. “Nicio decizie privind sanctiuni impotriva Rusiei nu este prevazuta”, au precizat aceste surse. Dar “amenintarea ramane” si ea “trebuie sa fie credibila”. “Problema este gasirea unui dozaj intre eforturile de mediere si sanctiuni”, au explicat aceste surse. In cadrul UE, exista un mare numar de sensibilitati. Astfel, Germania si Italia au manifestat mult mai multe reticente in boicotarea pregatirilor G8 de la Soci, in iunie. Cancelarul german Angela Merkel a discutat miercuri cu Vladimir Putin “scenarii” care sa permita o “normalizare” a situatiei, potrivit Kremlinului. La Paris, o tentativa de a organiza o intalnire intre sefii diplomatiilor rusa si ucraineana, Serghei Lavrov si Andrii Descitsa, nu a ajuns la niciun rezultat miercuri seara. Dupa mai multe zile de afirmatii inversunate de partea rusa si americana, Lavrov s-a intalnit insa cu secretarul american de Stat John Kerry iar cei doi au convenit sa continue dialogul. Integral aduce Hotnews
„The Putin show”, festivalul de intimidare militară şi bravada liderului de la Kremlin. În conferinţa de presă organizată după invazia din Crimeea, liderul de la Kremlin a încercat să convingă o lume întreagă că albul e negru şi negrul e alb. A fost nevoie de doar 12 ore pentru a asista la metamorfoza preşedintelui rus. Luni seara, Vladimir Putin a participat la exerciţiile militare majore din regiunea Sankt Petersburg . Cu două zile înainte, el a 
impus în Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) aprobarea unei intervenţii militare în Ucraina. Marţi dimineaţă, l-am văzut pe liderul rus liniştit, la o întâlnire cu presa, la reşedinţa sa din Novo – Ogariovo de unde şi-a prezentat propria variantă despre evenimentele din Ucraina. Conferinţă de presă cu jurnalişti aserviţi Grav este faptul că preşedintele Vladimir Putin a încercat să prostească o lume întreagă. „Falsitatea acestei conferinţe s-a putut simţi în fiecare secundă“, notează jurnaliştii din presa internaţională specializaţi pe spaţiul rus. „Un grup de jurnalişti aserviţi puterii de la Moscova s-a aşezat în faţa preşedintelui, iar acesta şi-a trădat atât furia, cât mai ales nesiguranţa. Propaganda rusească din aceste zile e evidentă, dar şeful de la Kremlin a dus-o totuşi la un cu totul alt nivel“, notează publicaţia „Die Welt“. „De vină sunt fasciştii şi antisemiţii“ „Demonstraţiile de la Kiev au fost organizate de fascişti şi antisemiţi antrenaţi în Polonia şi Lituania. Totul este comandat din umbră de America unde se fac experimente pe europeni. Trăgătorii de elită care au împuşcat protestatari nu au tras la ordinul lui Ianukovici – pentru că aşa i-a spus preşedintele ucrainean demis lui Putin –, ci erau provocatori plătiţi de opoziţie. Misiunea Moscovei este să îşi apere conaţionalii din Ucraina şi, a ţinut să precizeze liderul de la Kremlin, deocamdată nu e nevoie de intervenţie militară“.„În Crimeea nu sunt militari ruşi“ Fără să-i tremure glasul şi fără să i se mişte nici un muşchi pe faţă, Vladimir Putin a declarat că militarii mascaţi şi fără însemne din Crimeea nu sunt ruşi, ci trupe de autoapărare din peninsulă. Totuşi, el îşi rezervă dreptul de a acţiona în estul Ucrainei dacă va considera necesar. Şi orice ar decide e legitim. „Partea bună a acestei conferinţe este că se vede de la o poştă faptul că poziţia Vestului îl afectează pe şeful statului rus. Nu mai este Putin cel rece şi calculat, ci unul nervos, aflat sub presiune. Partea proastă este că lumea a putut vedea un conducător de superputere mondială care chiar pare rupt de realitate şi care are puterea să decidă dacă în lume e pace sau război. Vladimir Putin a început să creadă cu sinceritate propriile minciuni. Şi asta e extrem de periculos“, concluzionează „Die Welt“. Integral aduce Adevarul
Revista Presei de la Deutsche Welle. Crimeea: invazia continuă. „Rusia îşi continuă invazia în Crimeea”, anunţă, alarmat, Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München îl citează pe şeful diplomaţiei germane, Steinmeier, potrivit căruia asistăm la cea mai gravă criză de la căderea Zidului Berlinului. „Războiul nervilor în Crimeea”, titrează marţi şi Neue Zürcher Zeitung, care se opreşte asupra mobilizării armate ucrainene şi a ameninţării americane cu sancţiuni. Durează uneori mult, dar analiştii occidentali sfârşesc de obicei prin a desţeleni hăţişul de informaţii neimportante, spre a pătrunde către zona care adăposteşte esenţa unui conflict. Nu face defel excepţie cel ruso-ucrainean, care a devenit demult un litigiu global, cel mai dur contencios est-vest de multe, poate chiar de foarte mult decenii. Un ilustrativ exemplu ne oferă editorialiştii şi comentatorii ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ei scoteau luni în evidenţă iluziile occidentale şi erorile funeste ale Apusului, de pildă cu privire la cronic subestimatul profil „autocratic” al unui Vladimir Putin, creditat multă vreme, în vest, ca frecventabil şi capabil de „raporturi constructive”. Cotidianul conservator din Frankfurt regretă aceste erori de apreciere, comise inclusiv de fostul 
preşedinte american George W. Bush. Cotidianul admite că menţinerea intactă a canalalelor de comunicare cu Moscova (poziţie susţinută de Germania) ar putea fi utilă. Dar „numai dacă dispar iluziile despre domnitorul de la Kremlin” şi despre ultranaţionalismul politicii sale de mare putere”. Acelaşi ziar se arată îngrijorat de clivajul apărut între Washington şi Berlin pe tema atitudinii optime de adoptat faţă de Putin şi a tentaţiei împăciuitorismului, căreia i s-ar putea ceda în Germania. „Limitele împăciuitorismului” se intitulează un articol pe această temă. În plus, Frankfurter Allgmeine Zeitung se ocupă marţi, in extenso, şi de latura moldo-românească a problemei ruso-ucrainene. O abordează sub titlul interogativ „Următorul conflict?” chiar expertul pe probleme româneşti al ziarului conservator din Frankfurt, Karl-Peter Schwarz. „Republica Moldova aminteşte, pe fundalul crizei ucrainene, de Transnistria”, se subintitulează articolul său, care începe prin a evoca declaraţia premierului Leancă, de la Vilnius. În noiembrie trecut, pe când Viktor Ianukovici mai era preşedinte la Kiev, şeful guvernului de la Chişinău declarase că Republica Moldova nu vrea să fie „un ostatec al Ucrainei”. Tot atunci, Republica Moldova a parafat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, în timp ce, sub presiunea Moscovei, Ianukovici a refuzat acest demers şi a reorientat subit ţara spre Rusia, demarând un proces care a declanşat proteste ce au dus la debarcarea lui şi la intervenţia Rusiei în Crimeea. Pornind de aici, ziaristul german aminteşte de războiul civil moldo-transnistrean de la începutul anilor 90, izbucnit după disoluţia Uniunii Sovietice, şi de secesiunea provinciei transnistrene susţinute de ruşi. Integral aduce Deutsche Welle
Le Monde: Diplomații lucrează ture suplimentare în criza ucraineană. Miniștrii de externe din statele membre ale UE, șefa diplomației europene, secretarul de stat american, ministrul rus și cel ucrainean de externe – acesta este line-up-ul unei reuniuni de urgență ce a avut loc aseară la Paris. Scopul era ca Moscova să decidă măcar dacă e dispusă la un compromis. Rezultatul concret: ZERO. Negocierile s-au încheiat cu promisiunea ca ele să continue sub forma unor „discuții intense”. Șefii diplomațiilor europene vor merge astăzi la Bruxelles, unde va avea loc altă ședință de criză, de data aceasta va fi prezent și premierul interimar al Ucrainei, Arsenyi Yatseniuk. Iar 
înainte de runda completă, miniștrii din țările europene parte din G8 vor avea separat încă o discuție. Conform unor surse de la Paris, încă nu era vorba despre anunțarea unor sancțiuni împotriva Rusiei. Ședința s-a dorit a fi o modalitate de a transmite avertismente serioase Moscovei. S-a încercat și o discuție directă între miniștrii rus și ucrainean, dar ea nu a fost posibilă din cauza refuzului lui Serghei Lavrov. Acesta, de altfel, se va vedea separat cu omologul său american, John Kerry, astăzi la Roma, în cadrul unui summit consacrat problemei libiene. Iar la New York va fi organizată o altă horă de diplomați – e vorba despre reprezentanții naționali din Consiliul de Securitate. Der Spiegel: Misiunea ONU, fugărită prin Crimeea. Emisarul special al organizației mondiale, John Serry, este un diplomat scos din cărți: politicos, extrem de atent la limbaj și alegerea cuvintelor și o figură ce nu atrage atenția în mod inutil. Misiunea sa era să se informeze în Crimeea și să raporteze la ONU înainte de următoarea reuniune a Consiliului de Securitate. Serry tocmai vizitase sediul pazei de coastă ucrainene din Simferopol și primise un set de dovezi care ar demonstra că trupele care controlează Crimeea ar fi într-adevăr soldați ruși, nu miliții locale așa cum susține Vladimir Putin. Convoiul ONU a fost oprit pe drum către următoarea întâlnire a emisarului de bărbați înarmați care nu au mai permis circulația mașinilor. Serry a vrut să își continue drumul pe jos și a trecut de automatele Kalașnikov până când a fost întâmpinat de o mulțime furioasă care i-a cerut să plece de unde a venit pentru că „inamicul nu trece de ei”. În final, diplomatul olandez a fost ținut captiv într-o cafenea până când a anunțat că își va întrerupe misiunea. Gloata a format un coridor până la mașinile ONU care s-au îndreptat direct către aeroport. John Serry ar fi vrut să audă ambele părți, dar asta nu a fost posibil. În urma sa, mulțimea flutura steagul Federației Ruse. Emisarul ONU a zburat la Istanbul, dar va reveni în scurt timp în Ucraina, la Kiev. Integral aduce RFI
Estonia confirma autenticitatea unei interceptari telefonice in care seful diplomatiei afirma ca nu Ianukovici s-a aflat in spatele lunetistilor, ci cineva din noua coalitie. Sursa ucraineana a informatiei declara ca ministrul estonian a inteles gresit. Estonia a negat miercuri ca o convorbire telefonica interceptata si difuzata publicului ar arata ca ministrul sau de Externe i-a acuzat pe opozantii din Ucraina ca au fost cei care au angajat lunetisti in cadrul confruntarilor violente din Maidan, care au precedat demiterea presedintelui Viktor Ianukovici, asa cum a sugerat presa rusa, scrie Reuters. Sursa informatiei, medicul ucrainean Olga Bogomolets, a declarat pentru The Telegraph ca estonianul ar fi inteles gresit. Statul baltic a admis autenticitatea inregistrarii audio a unei convorbiri dintre ministrul de Externe Urmas Paet si seful diplomatiei 
europene, Catherine Ashton, dar a respins maniera in care a fost interpretata de o parte a presei. Inregistrarea, publicata pe YouTube, a fost difuzata pe larg de televiziunile rusesti de stat si de agentia de stiri RIA-Novosti. Televiziunea de stat Rossyia-24 a sugerat ca UE detine dovezi ca lunetistii au tras atat in politie cat si in politisti. Cel putin 88 de oameni au fost ucisi in confruntarile violente din ultima parte a lunii februarie intre politie si manifestantii anti-guvern, fiecare parte aruncand vina asupra celeilalte. In aceasta inregistrare audio, Paet, care vorbeste o engleza imperfecta, afirma ca un doctor identificat ca “Olga” i-a spus, in cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Kiev, ca lunetistii provin din randurile opozitiei si ca acestia au tras atat asupra politistilor, cat si a manifestanilor. “Este un sentiment tot mai puternic ca in spatele lunetistilor nu s-a aflat Ianukovici, ci cineva din noua coalitie” spune acesta. Intr-o declaratie, guvernul estonian neaga ca Paet ar considera ca opozitia este implicata in actiunile lunetistilor. “Ministrul de externe Paet prezenta o imagine a ceea ce a auzit in ziua precedenta in Kiev si isi exprima ingrijorarea legata de situatia de pe teren”, arata acest comunicat. Un purtator de cuvant al lui Ashton a refuzat sa faca comentarii pe marginea acestei conversatii. Integral aduce Hotnews
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Interesant mi se pare ca fortele “de autoaparare” sunt dotate cu uniforme/armament absolut identice.
La care se adauga TAB-uri, autoamfibii, tancuri.
Nu pare o oaste de stransura, cum vrea sa ne convinga Putin.
dupa casti iti dai seama daca este sau nu armata regulata. Grede-m ca aia SUNT armata regulata!
Buna dimineata,
mult curaj trebuie sa ai ca sa faci un astfel de gest, tot respectul pentru astfel de oameni.
http://www.hotnews.ro/stiri-international-16741462-video-ziarist-americana-liz-wahl-demisioneaza-direct-russia-today-semn-protest-fata-spalarea-imaginii-lui-vladimir-putin.htm
Buna mar,
sunt si jurnalisti adevarati si oameni curajosi, ciudat si in cazurile de fata sunt femei!
😆
Sa nu uitam ca toti barbatii cresc la “umbra” femeilor… 🙂
Asa e!
buna ziua si aici
Theophyle, credeti ca sunt posibile dpdv politic masuri din partea SUA care sa blocheze sau sa descurajeze avansul Rusiei spre Transnistria ?
Ma gandesc la:
– cooperarea cu UA ptr blocarea spatiului aerian ucrainean pentru zboruri (militare) rusesti spre Transnistria sau taierea aprovizionarii terestre de orice fel (citisem undeva ca nu mai primesc marfuri prin Odessa dar nu stiu daca e adevarat).
– pozitionarea unor avioane la Kogalniceanu !?
– de ce nu, relocarea unor avioane chiar in R.Moldova ? ar fi asa de neinchipuit !?
– poate cam exagerat dar…. niste cratere in pista de la Tiraspol !?
e clar ca nu e problema de tehnica sau de costuri dar nu sunt in masura sa apreciez daca astfel de miscari ar fi posibile in contextul international
Salut val,
Transnistria e pierdula pentru Moldova si poate e mai bine ca este asa. Am sa explic in curand de ce!
si eu sunt de parere ca nu are nevoie R.M. de Transnistria (spun R.M., nu Ro, ca sa nu sune ca i-ash uni cu forta), dar sa fie acolo o exclava rusa, gen Kaliningrad ar fi un vesnic focar de infectie pentru Ro, pentru increderea investitorilor, pentru securitatea teritoriala..etc
ca sa nu mai spunem cate provocari vor face, câta criminalitate din cea mai rea (trafic de arme, de carne vie, chiar combustibil nuclear)
daca s-ar ajunge la un compromis in care sa fie cedata Ucrainei (eventual schimb cu alte terenuri) ar fi ideal, dar nici asta nu mai pare realizabil, cand orice rus spalat pe creier spune ca in UA sunt “fashîshtîi”
A inceput sezonul croazierelor 🙂
http://www.hotnews.ro/stiri-international-16744245-nava-militara-americana-distrugatorul-uss-truxtun-ajunge-constanta-urmatoarele-zile.htm
Distrugator ca la mama lui! Nou, lansat in 2009 (a avut un accident) dar e super distrugator:
http://www.truxtun.navy.mil/
Buna ziua 🙂
In timpul invaziei din Cehoslovacia, un praghez se trezeste dimineata si vede un tanc avand pe turela simbolul american (staua alba in cerc) 😉
Se freaca la ochi, se uita iar : doua tancuri americane…
Se duce, bea o cafea, se intoarce iar la fereastra: trei tancuri americane..
Fericit deschide fereastra si striga: “Freedoom”
Se deschide turela unui tank si un soldat ii raspunde:
– Niet freedom. Eta karnaval..
Asa se pare ca e acum si in (deocamdata) Crimeea
Spun “deocamdata” deoarece dar am asteptari mari de la “Red Army”. Doar n-o fi putin mai prejos decat Brejnev.
Oricum, s-a dat startul la karnaval 👿
Romania, prin postura sa de stat membru al NATO si al Uniunii Europene,trebuie sa aiba un profil mai pronuntat in aceste zile, sa fie mai activa din punct de vedere diplomatic, astfel incat situatia din Ucraina sa nu escaladeze.Evenimentele de la granita Romaniei reprezinta o amenintare la stabilitatea regiunii,iar o continuare a conflictului nu face alceva decat sa duca la aparitia unor tensiuni care pot duce la conflicte armate.
Evenimentele de la granite Romaniei reprezinta o amenintare la stabilitatea regiunii, iar o continuare a conflictului nu ar face altceva decat sa duca la aparitia unor tensiuni care pot conduce la conflicte armate. „În momentul de faţă noi considerăm că Ucraina este agresată de forţele Federaţiei Ruse“ şi „România cere Federaţiei Ruse sistarea oricărei operaţiuni militare care vizează Ucraina şi revenirea în limitele acordurilor de la Kiev şi Harkov“