Theophyle. In memoriam.
| 07/05/2014 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Redactat de @Cetatean
Atunci cand un om drag inceteaza sa vietuiasca in aceasta lume, pentru cei ramasi dupa el se deschide o perioada de doliu si de framantari sufletesti care zguduie temeliile fiintei. Gesturile cotidiene devin dintr-o data lipsite de sens, plinatatea lucrurilor placute devine vacuitate, imensitatea timpului ipotetic disponibil pana la propria moarte se arata brusc evanescenta, iar amintirile devin singurul refugiu. De cele mai multe ori, acestea incarca sufletul mai degraba cu intristare decat de bucurie, iar intristarea sfredeleste ca un vierme in constiinta pana mai ieri linistita si ne poate duce incet-incet spre deznadejde.
Insa, vorba Apostolului, nu trebuie sa ne intristam ca si cei care nu au nadejde. Putem da cu toti marturie de faptele altora, numai de ale noastre nu.
Pentru Theophyle, dau marturie sutele de comentarii postate cu inima stransa de membrii blogului. Le multumim tuturor. Ele raman in arhiva blogului (salvata pentru viitor), accesibila si de acum incolo.
Dintre sutele de comentarii postate, am ales unul singur pentru a-l pune in postarea de azi. Nu pentru ca ar fi mai frumos ca altele, caci toate exprima aceeasi durere, ci pentru ca in cele de mai jos se condenseaza cel mai bine tot ce am scris noi toti:
Theophyle sau arbiter elegantiarum al spatiului virtual romanesc
Disparitia lui Theophyle este o pierdere unica pentru comunitatea intelectuala de la noi. In peisajul uneori atat de crud si visceral al publicisticii si spatiului virtual romanesc , acesta parea o aparitie aproape extraterestra, un fel de Nicolas Bourbaki sau pseudonim colectiv al comunitatii Politeia.
Prin comportamentul sau aparte si modestia sa exemplara (este unicul caz un care o personalitate de asemenea valoare a preferat sa ramana in umbra si nu in lumina reflectoarelor !) a demonstrat ca inteligenta adevarata nu poate fi niciodata desprinsa de morala, bunul simt , educatie, cultura, si respectul semenilor . A crezut in forta si valorile democratiei si civilizatiei europene , in forta ideilor si in virtutile dialogului public , a fost seniorul elegantei civice de la noi influentand in cel mai inalt grad calitatea dezbaterilor din polis-ul romanesc fiind unul din acele spirite foarte rare caruia nimeni nu a putut si nu poate sa-i reproseze nimic.
Dupa aparitia lui Theophyle in spatiul nostru public , nimic nu a mai fost la fel in agora romaneasca pentru ca modelul de discurs public pe care l-a promovat a invalidat orice recurs la “spiritul primar agresiv” .
Acest ” arbiter elegantiarium” al discursului civic de la noi , este unul din putinii intelectualii adevarati si cu constiinta morala care au contribuit poate cel mai mult la refacerea spatiului moral al societatii romanesti distrus de comunism si de 25 de ani de tranzitie dementa.
Prin scoala pe care a creat-o si prin modestia sa incredibila – semnul marilor personalitati – a reusit sa valideze in mod tacit si in dezbaterile publice de la noi , un sistem de valori care se opune constructelor utilizate in manipularile si dezinformarile din mass-media.
Aceasta personalitate unica nu a vrut sa fie cunoscuta in spatiul real pentru ca a dorit sa actioneze acolo unde actiunea este incontestabila si irevocabila, respectiv in lumea platonica a ideilor care poate oricand influenta lumea reala , dar nu poate fi cucerita de nici o armata din lume.
Rezultatul a fost acela ca un singur om, si numai prin forta ideilor si eruditiei sale , a invins de fapt sistemul reusind sa ofere in numai cativa ani ceea ce statul roman, societatea civila de la noi si universitatile noastre , nu au reusit in 25 de ani , respectiv un sistem de valori coerent pentru o normalitate democratica , civica , sociala si europeana. Dintre sutele de autori de pe Contributors.ro este singurul care a avut o asemenea acceptare , recunoastere si validare de asemenea anvergura .
Comunitatea Politeia ar avea si dreptul , si datoria morala sa fondeze o asociatie legala si sa instituie un premiu care sa duca mai departe acest spirit unic in societatea civila romaneasca.
Pentru comunitatea intelectuala si spatiul civic romanesc , seniorul Theophyle a fost , este, si va ramane un arbiter elegantiarum si unul din cei mai importanti fondatori ai adevaratei societati civile de la noi (Sergiu Simion)
***
Pentru a nu crea confuzie printre membrii blogului, va reamintesc postarea doamnei Despina, prin care am fost anuntati pe 3 mai 2014 trista vestea plecarii lui Theophyle:
Imi pare rau, dar Theophyle a zburat catre alte cai mai bune noaptea trecuta. Starea generala cu care a intrat in operatie a fost de septicemie generalizata, plus alte cateva diagnostice. Nu am dorit sa va spun mai devreme deoarece am sperat, ca voi toti dragi prieteni, ca va depasi aceasta stare. Ieri dupa amiaza cand l-am vazut mai comunica cu ochii.
Numele lui a fost si va ramane ION HERESCU, pentru noi toti, Theophyle, cel care a avut o minte luminata, o enciclopedie, un om bun si un prieten adevarat.
Acest blog, cartile si lucrarile lui vor ramane sper macar pentru prieteni o dovada a unui om luminat, un om al renasterii, care a fost alaturi de noi.
Pentru prima data in viata voi apela la un ajutor din partea cui poate. In loc de flori puteti trimite un ajutor pe adresa mea:
MUNTEANU DESPINA
Cont RON : UniCredit Tiriac Bank RO74BACX0000003096675000
Cont EUR: RO63BACX 0000003096675004
Saptamana viitoare vom stabili impreuna cine va prelua aceasta minunata idee a lui.
Va multumesc din suflet pentru toate gandurile bune. Avea numai 57 de ani”.
**
Morile birocratiei omenesti macina mai incet ca ale Domnului. Va rog mult, respectati memoria lui Theophyle si nu o sunati pe doamna Despina decat pentru a-i aduce alinare sau un sprijin, dupa putinta fiecaruia. Multumiri sincere din suflet celor care pana acum au contribuit financiar dupa puterile lor, darul Dvs face enorm si Dumnezeu sa va daruiasca insutit.
Cei care au intrebat de cont Paypal: nu se poate. Este prea complicat in aceasta faza. Un transfer bancar sau printr-un serviciu de transfer (WesternUnion sau MoneyGram) e mai nimerit.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua la toata lumea vazuta si nevazuta!
Va multumesc tuturor pentru ganduri, suport moral si material, telefoane, SMS-uri, mail-uri.
M-am intors de la ambasada. Formalitatile mai dureaza si nimic nu depinde de mine. Va rog sa fiti alaturi de mine si de Theophyle – sunt sigura ca sufletul sau inca este alaturi de noi.
Repet – inmormantarea – cand va fi – va fi in stricta intimitate. Aveti telefonul meu si mail-ul meu. Aceasta a fost dorinta barbatului meu dintotdeauna.
Putem sa ne intalnim apoi cu cei care veti fi prin preajma.
City, Moldo, multumesc pentru tinerea in viata a ceea ce a reprezentat viata de zi cu zi alaturi de prieteni a lui Theophyle.
Suntem aici doamna Despina! Chiar daca nu postam suntem prezenti si tacuti.
Repet inca o data adresa mea de mail: desy.demeter@gmail.com
Multumesc mult pentru aceasta postare.
Si eu indraznesc (si nu cred ca cer prea mult) cu o rugaminte:sa avem grija de sufletul Doamnei Despina Munteanu!Protejati-o pentru ca acum, acolo, este si Theophyle! Si trebuie sa ii ocrotim sufleteste pe amandoi !
Suntem alaturi de dumneavoastra, doamna Munteanu,si de Theophyle.Va purtam in gindurile si rugaciunile noastre. Multa putere in aceste momente grele.
Nu cred și nu-mi aduc aminte să fi comentat vreodată pe PoliteiaWorld. Pur și simplu am citit, am citit, am admirat și am fost invidios (pe bune!! că bine le mai zicea…) în sensul cel bun. Acum nu pot decât să spun – Tati îmi e dor de Revista presei cea de toate zilele, știți voi – chestia aceea ce țopăia în Inbox (pentru cei mai norocoși subscriberi!) și vreau ca ideea să continue pentru a nu stinge flacăra și spiritul dăruit de Teophyle!
Hoodini, ti-am mutat comentariul la postarea aceasta.
Te asigur ca va exista Revista presei in continuare si comentarii de fond dupa amiaza.
Bun gasit tuturor! Nu am gasit inca o alta formula de introducere mai potrivita. Observ ca nu sunt singurul descumpanit de p-aici.Si lipsesc mai multi/mai toti. Imi zic c-or avea treaba. Ai lui Theophyle sigur au si numai ei stiu cum e. Iar eu acuma scriu, ca poate asa nu mi se mai pare totul si mai trist. Si ma tot gandesc la blogul asta cu tot cu oamenii care scriu aici, la Theophyle si la ai lui din nou… Ascult Ruga (youtube.com/watch?v=X28otiOdbos) pe repeat si ma tot gandesc iar si iar, dar parca in gol; cam stranie senzatie asta de gandire in gol. Mai revin cand oi simti o imbunatatire de randament.
PS: il rog pe @Cetatean sa stearga paranteza cu linkul, dimpreuna cu acest PS, daca simte d-sa (sau altcineva) ca e ceva nelalocul lui.
@Corvus draga, nu esti singur si nu cred ca treaba ii retine sa scrie pe politeieni. Durerea si respectul pentru Theophyle si pentru familia lui, ne fac sa ne abtinem de la comentarii.
Sunt convins ca nu sunt singurul care deschide blogul de multe ori pe zi, la fel de multe ca inainte de 3 mai. S-a format o dependenta, un obicei cotidian sa vad ce parere are Theophyle despre evenimentele care vin imperturbabil.
Vom strange randurile si vom continua ,dupa puterile noastre, ceea ce a inceput el.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe dragul nostru!
@Corvus, nu sterg nimic. Fiecare dintre noi are felul sau de a jeli si de a se consola.
nu e absenta . e liniste si durere : https://www.youtube.com/watch?v=WjLJN4XFoWE
Am reusit sa ard doua lumanari. Mai am una. Sper ca maine pasarile care si-ai facut cuib aici la mine sa ma ajute.
Suntem aici! Indurerati si tacuti, dar prezenti.
Suntem toti aici. Sutem tacuti in rugaciunea tainica a inimii, asa cum simte fiecare dintre noi, uniti printr-o rugaciune comuna pentru a fi alaturi de durerea familiei si comunitatii create de Theophyl si de a proteja in continuare aceste suflete nobile. Suntem toti aici in respectul comun al rugaciunii, pe care-l purtam celui care ne-a adus schimbare si unitate in gandire. Suntem … si asa sa ne ajute bunul Dumnezeu sa ramanem si in continuare …
Suntem toti aci @corvus. Suntem aici induerarati si fara cuvinte. Nu esti singur.
tacerea poate fi uneori mai apasatoare decat zgomotul, mai ales cand e comuna…
Dragii mei, vom incerca sa revenim la vechile obiceiuri (Revista presei, postarea de fond de dupa amiaza, comentarii) de saptamana viitoare incolo. Deocamdata vechile obisnuinte, desi atat de necesare, inca imi par imposibil de asumat atat de repede. Ma uit pe scena politica, ma uit imprejur la tot ce se intimpla si ma gandesc: “se agita si alearga toti de parca ar fi nemuritori”. Abia cand pui totul in balanta cu ultima si cea mai dificila masura, cea a mortii (unui prieten drag sau a ta, care va veni candva) iti dai seama de adevarata consistenta a fiecarui lucru.
adevarat, omul este trecator si vulnerabil ca un ou. Alearga, se agita si intr-o fractiune de secunda echilibrul se strica, totul se neraiue si vine momentul scadentei.
Buna dimineata.
Cu riscul sa par nesimtitor am sa spun cateva cuvinte.
In afara de puterea de munca extraordinara, puterea de sinteza si eruditia, Theophyle ne-a mai oferit ceva. Ne-a invatat cum trebuie sa fim si ce trebuie sa facem.
Probabil ca va fi foarte greu ca cineva sa il inlocuiasca. Chiar daca exista cineva, responsabilitatea este imensa.
Cu foarte mult curaj, Cetatean este aici pentru noi.
Probabil va fi foarte greu ca cineva, o singura persoana, sa il inlocuiasca pe Theophyle. Dar suntem multi care am invatat de la Theo. Ca atare, cred ca putem reconstrui Politeia din bucati de ” tu si eu”.
Sunt convins ca printre cititori sunt specialisti si experti in diferite domenii.
Oferiti o bucatica din voi Politeei!!
Desi nu am cerut parerea nimanui (scuze citi), propun sa trimiteti “bucatica” voastra pe adresa lui Cetatean, fara sa aveti (avem) pretentia ca acesta va fi drumul ales de Politeia.
Doi sunt mai puternici decat unul de trei ori.
Zece sunt mai puternici decat unul de 100 de ori.
Poate 50 de “noi” ne apropiem de puterea lui Theophyle si continuam Politeia.
adevarat, om normal! Numai imprreuna putem tine vie Politeia, numai “noi”, nu doar unul singur. Nu pot si nu am vrut niciodata sa il inlocuiesc, insa daca fiecare dintre noi ofera ceva Politeiei, cum frumos spui, proiectul inceput de Theo poate continua. Cat de mult vom putea!
cat despre “bucatica” pe care fiecare o poate trimite, discutam de luni incolo.
http://www.youtube.com/watch?v=NguIpRFLM4M 🙁
buna dimineata
nu cred ca vreun cititor sau cititor/comentator al politei doreste altceva decat continuarea;
de regula se spune ca “de neinlocuit”sunt numai cei din familia ta;eu unul cred ca theo a facut o familie
nu ne cunoastem decat virtual insa sunt sigur ca mentorul familiei politeii-THEO-doreste ca aceasta sa ramana vie
ar fi cel mai bun omagiu pe care putem sa i-l aducem lui JOHN HERESCU
nu ne cunoastem personal, insa ne stim parca uneori mai bine opinile, aspiratiile si credintele decat le stim celor pe care ii cunoastem in carne si oase.
Hristos a inviat!
Am rasfoit cateva articole scrise de Theophyle si am observat ca s-a schimbat si culoarea numelui moderatorului, cea din gama culorii „rosu”, ramanand culoarea doar la continutul comentariului. Retin ca ati optat pentru schimbarea culorii, folosite de acum de dv, in urma unei discutii aparute la postarea anterioara „3 zile de la plecarea in ceruri a lui Theophyle”. In general, optiunile site-ului nu permit delimitari si pe linie cronologica pentru utilizarea culorii pentru numele moderatorului, pana la data…./si dupa data…. ? Personal, nu am resimtit dureros sa vad si sa stiu ca sub marca acelei culori, un foarte bun prieten ii continua munca.
In urma cu niste ani, bunica mea, chiar cu cateva luni inainte de mutarea ei la Domnul, mi-a spus ca opinca si traistutul agatate la streasina patulului cu porumb erau puse de ea acolo pentru a-i aminti de „bunelul” ei. Ori de cate ori trecea pe acolo, si asta o facea zilnic, ridica privirea si isi amintea de dumnealui. Le pusese acolo, tocmai pentru a nu-l uita si a o ajuta sa si-l aminteasca.
Asadar, in opinia mea, si pastrarea culorii de la moderare, ar putea fi vazut ca un semn al aducerii aminte pentru cel ce poate fi numit „facator de om”. Este un cuvant filocalic la Sfantul Antonie cel Mare care ne spune: Cel ce poate imblanzi pe cei neinvatati, ca sa iubeasca invatatura si indreptarea, facator de om trebuie sa se numeasca. Asemenea si aceia care indreapta pe cei desfranati catre petrecerea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu, ca unii ce schimba alcatuirea oamenilor. Caci blandetea si infranarea este fericire si nadejde buna pentru sufletul oamenilor.
Adevarat a inviat!
“In general, optiunile site-ului nu permit delimitari si pe linie cronologica pentru utilizarea culorii pentru numele moderatorului, pana la data…./si dupa data…. ?”
Pana acum nu s-a reusit, vom mai incerca! Inca avem dificultati tehnice…
cat despre cuvantul din Pateric, adanca pilda ati adus. eu am schimbat-o pentru ca jalea la vederea rosului cu care comenta Theo era prea mare si lucra deznadejde, insa, daca membrii o vor dori, revin la rosu.
https://www.youtube.com/watch?v=PEzuXJ0rOJM 🙁
Buna ziua! Multumesc @Cetatean pentru cuvintele din introducerea postarii. Multumim pentru exprimarea sperantei autentice!
Multumirile sunt ale Despinei si ale mele, pentru ca sunteti cu totii aproape de ea si unii de altii.
Suntem multi aici,tacuti dar solidari …suntem aici sa ramanem si sa construim mai departe pe fundatia pusa de Theophyle…
https://www.youtube.com/watch?v=5-MT5zeY6CU
Va multumesc la toti pentru toate gandurile si sprijinul sufletesc si material. Astazi am vorbit cu ambasada – inca nici o stire. Va voi tine la curent eu sau City.
Am fost si la spital si totul este in ordine, asteapta clarificarea documentelor.
Maieutike
– Pentru Theophyle –
Si daca totul este umbra
Si daca totul este fum
Si daca sunt atat de lamurit acum
Si daca stiu eu cine, unde, ce si cum
De ce mai zabovesc nitel in drum
Si ma intreb: ce-i umbra unui fum?
08 Mai 2014
Seara buna .
Theophyle a lasat un blog care e astazi recunoscut ca printre cele mai bune din Romania .
@ Cetatean , va fi foarte , foarte greu de continuat ( in memoria si spiritul fondatorului ) acest blog .
Noi toti , (vazuti si nevazuti) avem obligatia morala sa mentinem aceasta oaza virtuala de cunoastere si discutii la standardele impuse de Ion Herescu .
Cred ca doar asa EL va fi bucuros de ce a semanat . Privind catre noi din campia odihnei vesnice .
Servus, dragi politeieni!
Acest blog trebuie să continue şi sînt sigur că va continua.
În afară de contribuţia excepţională a lui Cetatean şi desigur, contribuţia substanţiala lui DanSu, vor mai fi contribuţii valoroase.
Sînt sigur că vom avea şi excelentele analize ale doamnei Clemy.
salutare Theophyle ,tuturor 🙂
grele zile trecem,dar trebuie sa existe puterea ca ochii sa se ridice si orizontul sa fie scrutat din nou cu speranta si indarjire.
@HB in comentariul de mai sus a exprimat un punct de vedere cu o eleganta si delicatete asceta as zice,ca o scurta incursiune in atat de profunda spiritualitate a satului stramosesc., a tariei de a accepta vointa Divinitatii izvorata din chiar invataturile Ei,a vesmantul lumesc care ne aminteste cat de trecatori suntem,a celor ce ne-au fost date ca sa ne bucuram.,toate atat de indragite de Theo.
Nu se poate sa se nutreasca ganduri nelalocul lor daca literele moderarii ar fi tot rosii,City 🙂 Doar e blogul lui Theophyle,iar eu imi voi pastra salutul cu care era obisnuit cititorul si imi incepeam majoritatea comentariilor,chiar asa mai rare cum au fost mai ales in ultima vreme.In orice caz sper ca o voi putea face(ma refer la mine)
Pt. mine e ok oricum.
Ma uitam la pirat in seara asta si incercam sa-mi imaginez torentul de comentarii ce-l putea provoca,asa cum s-a intamplat de atatea ori,interventiile fiecaruia ,ale lui Theo,polemicile iscate sau,dimpotriva,sustinerile,hohotele de ras sau ingrijorarea.Poate ca una din dorintele sale se va indeplini la sfarsitul anului.I-o doresc din toata inima 🙂
Acum,cativa ani buni,cand bunul D-zeu l-a chemat pe tatal meu,mare pescar si el 🙂 ,i-am vizat si lui permisul de pescuit.Cativa mai carcotasi mi-au spus ca-s dus cu pluta,altii,aha,vrei ca sa te folosesti de mai multe lansete decat e voie,dar cu prietenii si apropiatii care m-au inteles,am ras.De atunci i l-am vizat intr-una,si cand nu voi mai putea ,va sta in continuare lipit de permisul meu..
Vom continua.
Revista presei, 9 mai 2014
http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-9-mai-ponta-si-acuzatiile-absurde-de-fascism-mazare-asteapta-in-port/27549/