Author: theophyle

Redactat de @DanSu

Motto:  

 “First they came for the Socialists, and I did not speak out- Because I was not a Socialist.
Then they came for the Trade Unionists, and I did not speak out-Because I was not a Trade Unionist.
Then they came for the Jews, and I did not speak out– Because I was not a Jew.
Then they came for me–and there was no one left to speak for me.”

***

Vezi prima parte a eseului

Daca nu reusim sa intelegem acest apel, atunci vom fi nevoiti sa apelam la el. Daca nu reusim sa intelegem asta, atunci suntem condamnati sa retraim asta.

Comunismul s-a prezentat mereu ca o utopie a egalitatii, a comunului…Trebuie rupta pisica: este un fals monumental.

Comunismul este o utopie a stupului, a musuroiului, nicidecum a egalitatii. De unde ideea asta de egalitate? Doar pentru ca asa au prezentat-o? Ce egalitate era intre activistul ce-si facea aprovizionarea la cantina partidului si muncitorul ce statea la coada la butelie?

In stup nu exista egalitate. In stup exista  regina, trantori, dadace, luptatoare. Unde e egalitatea?

Oamenii nu sunt egali, pana nu intelegem asta, nu o sa reusim sa creem o societate mai buna. Pentru ca “mai bun” nu insemna “egal”.

Uneori, pe vremuri, pierdeam noptile cu un prieten, mare admirator al lui Stalin. Nu era indroctrinat, ci doar realist. Il admira sincer pe Stalin.

– Emil, Stalin a fost un criminal…
– Crimele erau doar o unealta, el cauta egalitatea suprema….

Emil a plecat de mult dintre noi, spre egalitatea suprema visata, Stalin a ramas.

 Au trecut ani si incep sa-i dau dreptate lui “Emil”. Si simt oroare. Pentru ca egalitatea suprema este doar in moarte. “Cu-o moarte toti suntem datori”. “Cand mori nu duci nimic cu tine”.”Am vazut… oase goale/Imparatul/ sau saracul/ dreptul/ sau pacatosul”…

Asta e moartea, indiferent cum traim, murim la fel. Moartea e comunista, egalitarista. Viata e diversa, inegala.

 “A intinat idealurile comuniste” este reprosul facut “la cald” bestiei de Ceausescu. Este reprosul altei bestii “cu fata umana”. Pentru ca egalitatea suprema este doar in moarte, bestia mineristica ne voia pe toti morti. Minerii nu au fost chemati pentru a imparti egalitatea. Ci moartea.

 Moartea e limita, e patul procustian care reteaza tot ce trece peste.

 Dezordinea e nesfarsita, nu exista egalitate in infinit. Infinitul numerelor intregi este diferit de infinitul numerelor reale, diferit de infinitul numerelor rationale. Infinitul punctelor de pe un segment de dreapta este altul decat infinitul punctelor de pe un segment mai mare. Dar e tot infinit. Nu exista egalitate in nemarginire. Singura egalitate este in punct, adica in 0.

 Singura egalitate posibil de introdus in social este egalitatea in nimicnicie, egalitatea in saracie, in amoralitate, in ticalosie.

 Imaginati-va un concurs de alergare.

Democratic: arbitrul trage cu pistolul in sus si toti pornesc de pe aceeasi linie.

Socialist: toti atletii trebuie sa ajunga in acelasi timp la finis. Pistolul arbitrului este atintit pe cel ce a iesit din pluton.

 Ambele sisteme, democratie (refuz cuvantul “capitalist”) si socialism se prezinta ca egalitariste. Diferenta este de timp… Egalitatea in sanse sau in rezultate?

 Omeneste este firesc sa dai din prea-plinul tau saracului, refuzatului, ghinionistului. Daca insa institutionalizezi asta si faci din “generozitate” “obligatie“, automat recunostinta devine impertinenta.

 Cand exista un echilibru (si in social, ca si in fizica, echilibrul este regula) o actiune naste reactiune.

Orice incercare de echilibrare intr-un loc duce la dezechilibre in altul. Cand incerci sa echilibrezi sansele, dezechilibrezi rezultatele. Reciproca e valabila. Un echilibru in rezultate inseamna un dezechilibru in sanse.

 Proverbul cu “sa moara capra vecinului” este un proverb socialist, pentru ca e singura egalitate valida intre mine si vecin. Nu “sa am si eu o capra ca a vecinului“, pentru ca ce am eu ar putea sa nu dea atata lapte, sau, reluand o veche poveste, sa nu aduca tot ce vor iezii. Dimpotriva, ar fi posibil sa aduca iezilor ei mai mult decat aduce propria capra. Intre capra vecinului si capra mea, singura egalitate este lupul.

 Orice socialism pacatuieste prin asta. Prin introducerea egalitatii caprelor. Asa ca statul socialist trebuie sa fie LUPUL. Dar omorand ambele capre, lupul va introduce egalitatea visata dintre mine si vecin.

 Dar e frumos sa vorbesti despre egalitate in zero absolut.

 Poate fi chiar de o nominalizare la un Nobel sau macar o nominalizare la emisiunea lui Gadea, sau macar un rasarit de soare cand apari tu (Iliescu apare/Soarele rasare)

 Sau poate consideri esecul unei organizatii, o actiune politica din partea unui “politician de mare viitor”.  In fond, de ce nu? Viitorul caprei mancate de lup. Egalitatea e nesfarsita … doar in moarte.

 Asa ca, daca revedem Motto, trebuie sa intelegem. Macar din trecut daca nu si din ce am trait (sau traim) noi.

 LUPUL e aici. Nu se mai multumeste cu caprele. Nici a vecinului, nici a noastra, nici a Ukrainienilor, nici a Moldovenilor. LUPUL s-a dedulcit la carne de OM. Lupul a devenit paznic la oi

La 10 septembrie 1721 este semnată pacea de la Nystadt. Rusia primeşte Livonia, Estonia, Ingria, o parte din Karelia ; Suedia primeşte în schimb restul Finlandei. Senatul, prin cancelarul Golovkin rosteşte o “cuvântare mişcătoare” la adresa lui Petru:

 “Duma găseşte de cuviinţă s-o roage pe Majestatea Voastră, cu cea mai adâncă umilinţă, să primească numele de Petru cel Mare, părinte al patriei, împărat a toate Rusiile…Trăiasca Petru cel Mare, părinte al patriei, împărat a toate Rusiile!“.

 Petru se preface uimit, apoi stânjenit, dar sfârşeşte prin a primi. Petru nu simte nici un fel de schimbare de când a fost investit cu titlul imperial.

 Acesta a fost inceputul modului de guverna Rusia indiferent de oranduirea sociala, indiferent de epoca si fara nici o legatura cu ceea ce conducatorii Rusiei au declarat. Acest mod de a guverna s-a pastrat din  feudalismul tarziu si pana astazi, inclusiv perioada comunista. Rusul de rand este educat  sa fie loial Rusiei-mat (Mama Rusia)  sau pe timpul Uniunii Sovietice – Rodina-mat (Mama-Sovietelor) si bineinteles “consortului” povidential al acestei “mame,” tatucul care le stie pe toate si chiar trebuie sa le faca. Taticii slabi nu au rezistat niciodata, Rusia are nevoie de tatici puternici.

O ţara cu doi Ţari si o singura stăpâna

 Petru se naşte in luna mai 1672, este fiul ţarului Alexei I al Rusiei (Alexsei Mihailovici) şi a celei de-a doua soţii, Nataliei Kirilovna Narîşkina. Alexei, tatal lui Petru, a dovedit un profund interes față de învățătura și cultura occidentală. Printre consilierii săi principali se număra și boierul Feodor Rtișcev care a înfăptuit opere caritabile însemnate, ca de exemplu construirea de aziluri pentru săraci și un plan de recuperare a bețivilor Moscovei din canale. Rtișcev a înființat o mănăstire cu o școală gratuită la care a invitat călugări din Kiev să predea latina, greaca, retorica și filosofia. Alexei a angajat un latinist, Simeon Poloțki, ca poet al curții și profesor pentru copii săi și a devenit patron al teatrului, deși biserica ortodoxă condamna arta dramatică numind-o “o iluzie periculoasă”. Țarul era fascinat de astronomie și frescele care înfățișau stelele și planetele au împodobit tavanele atât la Kremlin cât și la Kolomenskoe. Alexei a angajat medici străini, printre care și englezul Samuel Collins. Viitorul ţar, Petru (cel Mare), il va mosteni intr-u totul.

  În 1676, tatăl său moare, lăsându-l urmaş la tron pe fiul său, Fiodor, care abia împlinise 15 ani. La 27 aprilie 1682, ţarul Fiodor al III-lea moare fără să-şi aleagă urmaşul intre Ivan, fratele său de 16 ani slab la minte sau Petru, fratele vitreg.

Ţarevna Sofia, sora bună al lui Ivan şi sora vitregă al lui Petru incearca sa-l elimne pe Petru, profitand de faptul că trupele de streliţi (trupe create de Ivan ce Groaznic, singurii purtatori de arme de foc, arhebuze) se răscoală şi după multă violenţă, jafuri, omoruri obţine ca din 29 mai să fie doi ţari : Ivan şi Petru, iar ea, ţarevna Sofia este numită regentă, din cauza sănătăţii şubrede a lui Ivan. Boierii Dumei se supun. La 25 iunie 1682, în Catedrala Adormirii Maicii Domnului, are loc în prezenţa patriarhului, a opt mitrolpoliţi, patru arhiepiscopi, doi episcopi şi opt arhimandriţi, ciudata încoronare a celor doi ţari ai Rusiei, dintre care unul bolnav şi fără minte, iar celălalt un copil îngrozit de ceea ce a vazut, aproape sigur ca o sa fie ucis.

 Ţarevna Sofia ia o hotărâre, care pana la urma îi va fi fatala, Ivan va rămâne alături de ea la palat, în vreme ce Petru şi mama lui vor fi trimişi în satul Preobrajenskoe, în apropiere de Moscova. La sfarsitul lui ianuarie 1689 în vârstă de 17 ani se căsătoreşte cu Evdokia Lopuhina, o fată de 20 de ani, de rang mijlociu. In octombrie aceluiasi an pleacă la Moscova, preia puterea si ţarevna Sofia este trimisă la mânăstirea Novodevicie. În ciuda multelor şi feluritelor îndeletniciri –manevre pe uscat şi pe apă, petreceri şi iubiri- Petru ştie că lucrurile merg în ţară din ce în ce mai rău. Boierii şi oamenii de rând sunt vădiţi nemulţumiţi de ţar, pe care-l socotesc uşuratic, prea legat de sfetnicii străini, prins în jocuri militare fără noimă şi ocări neruşinate împotriva Bisericii. La 19 februarie 1690 se naşte fiul său, ţareviciul Aleksei, pe care-l îl va executa mai tarziu pentru inalta tradare.

Un singur ţar şi o mare ambasadă

 La 20 ianuarie 1695, în toiul iernii, dă porunca de mobilizare la luptă împotriva Imperiului Otoman. În plin război, la 29 ianuarie 1696 primeşte vestea că fratele său vitreg, şubredul Ivan, a murit subit la Moscova, el devine singurul conducator al Rusiei de facto si de iure. Realizează repede că Rusia are nevoie urgentă de o flotă. O creează şi prima bătălie navală ia sfârşit în avantajul ruşilor. După ce împrăştie navele turceşti ancorate în dreptul Azovului, flota ţarului blochează estuarul spre a împiedica aprovizionarea. Ofiţerii şi inginerii austrieci calculează cu atâta precizie unghiul de tragere al tunurilor încât turcii sunt decimati.

 Pe 18 iulie 1696 cetatea Azovului se predă. Ţarul intelege ca a construit flota folosindu-se de tehnologii occidentale si ca a castigat cu ajutorul ofiterilor europeni in solda lui. El vede necesitatea de a moderniza si transforma rusia. Ţarul trimite 50 de bărbaţi ruşi de neam în străinătate, pe cheltuiala lor, să deprindă arta navigaţiei. Îşi doreşte ca Rusia să devină statul cel mai puternic din Europa. De altfel, se arată gata să plece el însuşi, într-o “Mare Ambasadă“, prin ţările apusene, ca să afle cum au progresat ştiinţele şi să capete sprijin militar ori diplomatic împotriva duşmanilor din totdeauna ai Rusiei.

 Petru a călătorit în Europa în căutare de aliaţi impotriva otomanilor. A fost primul ţar care a făcut o asemenea călătorie. La început, Petru a vizitat Brandenburgul, Olanda, Anglia şi Sfântul Imperiu Roman în timpul a ce s-a numit Marea Misiune Diplomatică. Petru a învăţat foarte multe lucruri noi şi a angajat sute de specialişti occidentali. Această călătorie a fost scurtată de complotul pus la cale de sprijinitorii Sofiei, care au încercat să o pună pe aceasta pe tronul imperial, tentativă zdrobită de credincioşii ţarului rămăşi în ţară. Petru, reîntors în ţară, a ordonat torturarea şi uciderea a sute de complotişti, trupurile lor mutilate fiind expuse în locuri publice, ca avertisment pentru viitor. Represaliile au fost demne de Ivan cel Groaznic.

 Petru ştie că înaintea lui, un singur prinţ rus a cutezat să treacă dincolo de graniţele ţării sale: marele duce al Kievului, Iziaslav, care s-a dus în 1075 la Mayence, ca oaspete al regelui Henric al IV-lea. Pentru un rus trecerea graniţelor înseamnă trădare. Cu toate dojenile duioase ale boierimii şi ale clerului, Petru hotareste sa plece pentru a vedea Europa. Marea Ambasadă, condusa de el va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Veneţia, Londra, fara a vizita insa Franţa pentru motivul că Ludovic al XIV-lea îi sprijinea pe turci. Marea Ambasadă, alcătuită din 250 de persoane, părăseşte Moscova la 10 martie 1697 cu ţarul Petru I călătorind incognito sub numele de Piotr Mihailov. Ajuns la Koppenbrugge, este invitat la cină de prinţesa electoare Sofia de Hanovra şi de fiica acesteia, Sofia-Charlotta, prinţesă electoare de Brandenburg. Mănâncă cu mâna, se murdăreşte cu sos, nu ştie la ce slujeşte şervetul. Însă, purtarea firească a lui Petru, vioiciunea şi iuţeala răspunsurilor o uimesc pe Sofia-Charlotta, care se simte cuprinsă de simpatie la vederea acestui vlăjgan care n-are mai mult de 25 de ani şi-i întrece cu cel puţin jumătate de cap pe uriaşii din garda ei, lat în umeri, cu chip hotărât, cu ochi negri strălucind sub fruntea bombată, cu sprâncene arcuite şi gura cărnoasă, umbrită de o mustaţă subţire.

 Dornic să afle tot, aleargă în dreapta şi-n stânga, opreşte de nenumărate ori trăsura pentru că vrea să măsoare un pod, să ceceteze o moară de vânt sau să stea de vorbă cu oamenii de la joagar, cutreieră şantiere, îi întâmpină pe pescuitorii de balene care se întorc din Groenlanda, se apucă să cerceteze practica tipografică, urmează cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch. Deşi nu este prea priceput, ia parte la intervenţii chirurgicale şi-şi cumpără o trusă de chirurg de care nu se va mai despărţi toata viata. Petru sa cunoasca totul şi să le împărtăşească oamenilor i săi ceea ce a învăţat. Şi pentru ei, şi pentru el a venit să culeagă tot ce ce se poate din ştiinţa Occidentului

 La Londra, intrigat de sistemul parlamentar englez, asistă, în mare taină, la o şedinţă a Camerei Lorzilor. Petru e nevoit să recunoască că roadele diplomatice ale călătoriei sale de 18 luni sunt mai degrabă negative. Se întoarce în Rusia de urgenţă după ce primeşte un mesaj: s-au răsculat din nou streliţii.

 Întors acasă ii executa streliţii pana la ultimul din ei, taie bărbile boierilor săi, îşi trimite soţia să se retragă într-o mânăstire, dă un ucaz (proclamaţie) prin care interzice tuturor bărbaţiilor să-şi lase barbă în afară de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori să-şi păstreze barba vor fi nevoiţi să plătească un bir. După ce s-a războit cu bărbile, Petru începe bătălia cu veşmintele. Dacă Rusia vrea să meargă repede înainte, nu trebuie să rămână îmbrăcată în vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotărăşte ca “boierii, oamenii de la curte, funcţionarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt”. Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veşmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei.

 La 20 decembrie 1699, când mai rămăsese doar câteva zile până la sfârşitul veacului, Petru dă un ucaz prin care numărătoarea anilor urmează să se facă din acea clipă după calendarul european, fiecare an începând la 1 ianuarie şi nu la 1 septembrie ca până atunci. Nu merge atât de departe încât să instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodocşi; se mulţumeşte cu cel iulian, care are o întârziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de catre guvernul URSS). Hotărăşte ca, la 1 ianuarie 1700 toată lumea să-şi împodobească porţile caselor, să ia parte la slujbele de la Biserică şi să-şi facă urări de Anul Nou. Veselia asta silită nu tulbură inimile moscoviţilor. Unii şoptesc : “Cum a putut Dumnezeu să facă lumea iarna ?” iar alţii merg mai departe : “Biblia spune că Antihristul are să schimbe vremea. Petru I este aşadar Antihristul“.

În 1702, femeilor li se îngăduie să ia parte la întrunirile de societate, logodna devine obligatorie cu şase săptămâni înainte de căsătorie. Un an mai târziu apare la Moscova primul ziar rusesc, Ştiri din Moscova (Moskovskie Novosti), care cuprinde în patru pagini, o mulţime de noutăţi scurte despre ceea ce se petrece în Rusia şi în Europa. Este tradusă Viaţa lui Alexandru Macedon de Quintus Curtius, se pregătesc manuale de aritmetică şi chiar un dicţionar.

 Petru se îndrăgosteşte de o suedeza (uni spun ţărancă, lucru neadevarat) , Marta, harnică, sănătoasă, veselă, si lată în şolduri. Marta îi va dărui lui Petru 12 copii, dintre care doar doi îi vor supravieţui : Anna, viitoare ducesă de Holstein-Gottorp şi Elisabeta, viitoare împărăteasă a Rusiei. Marta trece la ortodoxie şi renunţă la nume, fiind botezată Ecaterina Alekseevna. Începe să capete asupra ţarului o mare influenţă. Fiica lor, Elisabeta viitoarea imparateasa a Rusiei se va naşte la 29 decembrie 1709. Între timp, Petru a restabilit pacea în Polonia şi l-a adus înapoi pe tron pe August al II. Pe 19 februarie 1711 la 7 dimineaţa, în capela privată a prinţului Mendikov, este oficiată în mare grabă şi în cea mai strictă intimitate căsătoria lui Petru cu Ecaterina Alekseevna. La 7 mai 1724, Ecaterina este încoronată împărăteasă a Rusiei. Continuare in articolul urmator.

Bună dimineata intr-o zi de vineri.  În sudul şi în estul ţării vremea va fi închisă, iar valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice specifice acestei perioade. Temporar va ploua pe arii extinse. În restul teritoriului vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această dată, cerul va fi temporar noros, iar ploile se vor semnala local. În zona montană precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-est şi la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5 grade în nordul Moldovei şi 14 grade în Dealurile de Vest şi în Maramureş, iar cele minime se vor încadra între 0 şi 7 grade.

 În Bucureşti, vremea se va menţine închisă şi temporar va ploua. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă, mai ridicată decât în mod obişnuit în această perioadă, de 4…5 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4986 RON; 1 USD = 3. 2752 RON; 1 EURO = 1. 3735 USD; Francul elvetian 3. 6903 RON. Gramul de aur 140.5206 RON.

 Cine a clocit, până la urmă, legea amnistiei? Victor Ponta l-a acuzat, în Parlament, pe Crin Antonescu că a insistat pentru adoptarea legii amnistiei şi graţierii. Antonescu susţine că social-democraţii au vrut cu dinadins legea. O discuţie dintr-un cadru restrâns al PSD ne arată, mai degrabă, că adevărul este undeva la mijloc. Controversata lege a amnistiei şi graţierii a fost adusă, din nou, în prim-plan, în Parlament, în schimbul acid de replici dintre premierul Victor Ponta şi liberalul Crin Antonescu. Ponta a dezvăluit că Antonescu, susţinut de fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a insistat pentru promovarea acestui proiect de lege în Parlament: „ Legea amnistiei a fost propusă de domnii Antonescu şi Fenechiu“, a spus, tranşant, premierul, de la tribuna plenului reunit. Oficial, proiectul legii amnistiei a fost propus de Mădălin Voicu, deputat PSD, şi de Nicolae Păun, unul dintre cei 17 deputaţi care reprezintă minorităţile naţionale. Totuşi, i-am întrebat atât pe liberali, cât şi pe social-democraţi, dacă, vreodată, Crin Antonescu sau Relu Fenechiu au cerut introducerea acestei legi pe ordinea de zi. Senatorul PSD Ioan Chelaru ne-a povestit un episod sugestiv.. „În perioada în care domnul Antonescu ameninţa că vrea să plece din USL şi reproşa că există legea amnistiei, la o discuţie privată la care am participat, Ponta a spus: «Domnule, nu am să uit cum a venit Crin împreună cu Fenechiu, care în acea perioadă avea probleme, să promovăm legea amnistiei»”, susţine senatorul Ioan Chelaru, unul dintre liderii cu greutate ai PSD. Când vorbea de probleme, premierul Victor Ponta se referea la „Dosarul Transformatorul“, pentru care Relu Fenechiu, pe atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Integral aduce Adevarul.

Valeriu Zgonea, declaraţii contradictorii privind o nouă suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. După ce inițial a declarat că dacă președintele Traian Băsescu nu ar fi acceptat decizia Parlamentului de învestire a noilor miniștri Parlamentul l-ar fi putut suspenda din funcție, Valeriu Zgonea a revenit cu o rectificare în direct la emisiunea ”Butonul de panică” de pe B1 TV. ”Nu a fost vorba niciodată și nici nu s-a discutat așa ceva (n.r. suspendarea președintelui). Eu am spus ce scrie în Constituție. Noi am abordat soluția normală într-o democrație, și anume discuția cu ambasadele și cu președintele”, a precizat Zgonea. ”Parlamentul nu a luat-o și nici nu o ia în considerare (n.r. această soluție de suspendare a șefului statului)”, a continuat el. ”În acest moment, Parlamentul are un dialog foarte bun cu președintele statului. Noi nm îndeplinit obligațiile constituționale reieșite din scrisoarea trimisă de primul minisatru. Noi am cerut președintelui să ne convoace pe mine și președintele interimar al Senatului ca miniștri să depună jurământul”, a subliniat președintele Camerei Deputaților. ”Noi am spus care era obligația noastră – să informăm președinții din alte state și să vorbim cu președintele Băsescu. Obligația noastră e să dialogăm și să mediem între noi, ca instituții”, a încheiat Valeriu Zgonea. Președintele Camerei Deputaților a declarat, joi, că Parlamentul l-ar fi putut suspenda pe Traian Băsescu din funcție dacă nu ar fi acceptat numirea noului Guvern. Aduce B1TV

Comisia Națională de Prognoză (CPN) a produs după pe model european o estimare ”de iarnă” a principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014 – 2017. Potrivit acestei analize oficiale, Produsul Intern Brut ar urma să revină la nivelul din 2008 încă din acest an, ca urmare a performanței neașteptat de bune de anul trecut ( prognoza precedentă viza revenirea de-abia pentru 2015). Din prognoza CNP se poate observa că ritmul de creștere al consumului gospodăriilor s-a situat și va rămâne sub cel al PIB, cel puțin până în 2017. Ca rezultat, consumul individual efectiv al gospodăriilor populației va urca peste nivelul din 2008 de-abia în 2016. Respectiv cu doi ani în urma refacerii în termeni reali a rezultatului maxim istoric al economiei românești. Ca evoluție în timp, diferența maximă ( de cinci ori mai mare creșterea PIB decât creșterea consumului populației) s-a înregistrat deja în 2013 iar diferența minimă ar urma să se producă în anul 2015. Decalajul se va mări, apoi, la peste o jumătate de procent în 2016 și 2017. Citeste integral pe Curs de Guvernare

Soții de demnitari în rețeaua de la ASF. Martor: Cristina Zgonea, Laura Chițoiu și Luiza Scutaru, în cercul de influență al lui Dan Radu Rușanu. Cercul de influenţă al fostului preşedinte arestat al ASF, Dan Radu Ruşanu, includea soţii de demnitari, angajate în cadrul Autorităţii şi plătite cu salarii de mii de euro, susţin martori din dosarul de la DNA. Fosta soţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, soţia preşedintelui grupului PNL de la Cameră, George Scutaru, şi soţia fostului ministru al Finanţelor, Daniel Chițoiu, răspundeau, potrivit declaraţiilor martorilor cu identitate protejată, ordinelor lui Ruşanu. DNA a audiat trei angajaţi ai ASF care au povestit cum se luau deciziile în cadrul Autorității. Potrivit celor trei martori cu identitate protejată, Dan Radu Ruşanu, fostul preşedinte al Autorităţii, impusese în instituţie un regim de conducere dictatorial. „După venirea domnului Radu Ruşanu la conducerea ASF, acesta fie a adus şi a pus în funcţii de conducere foşti funcţionari din Parlament loiali acestuia, fie şi-a apropiat persoane care lucrau de mai multă vreme în ASF, creând o adevărată reţea. Precizez că apropiaţii acestuia, în momentul în care le era adus la cunoştinţă că ceea ce cereau încalcă legea, spuneau nonşalant că nu este nicio problemă, că se poate schimba oricând orice reglementare, prin Parlament”, susţine unul dintre martori. În sfera de influenţă a fostului şef arestat al ASF ar fi intrat şi soţiile unor lideri politici, angajate de mai mulţi ani în instituţii care au ajuns apoi în structura ASF. Grigoreta Cristina Zgonea a fost soţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Ea ar câştiga peste 2.400 euro pe lună, ca director adjunct la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Iuliana Luiza Scutaru este soția lui George Scutaru, liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaților. Ea ar avea un venit lunar de 4.720 de euro de la ASF, în calitate de consilier al conducerii ASF. „Persoane pe care le-a atras sub sfera sa de influenţă: directorul Direcţiei avizări Chiţoiu Laura Elena, directorul adjunct al Direcţiei juridice, doamna Zgonea, doamna Scutaru Luiza, consilier al preşedintelui ASF. Precizez că în cadrul consiliului, după plecarea lui Tudor Daniel George, nu s-a mai opus nimeni la deciziile domnului Ruşanu Radu Dan, toţi votând conform intereselor acestuia, începând cu Girescu, Ursache, Mîrzac Marian, Moldoveanu”, se arată în declarația unui martor. Tot la ASF mai lucrează şi Aura Socol, soţia lui Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta. Veniturile ei s-ar ridica la 2.460 euro pe lună. Ana Maria Tudor este fiica vicepremierului Gabriel Oprea, angajată la ASF pe un salariu de 2.460 de euro. Integral aduce Digi24

Caracatita coruptiei. Directia Nationala Anticoruptie a prezentat recent bilantul institutiei pe anul 2013, prilej cu care procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a declarat ca a fost anul in care presiunile publice la adresa procurorilor au inregistrat “un trend puternic ascendent”. Peste 1000 de persoane au fost condamnate definitiv in baza rechizitoriilor intocmite de procurorii DNA, cu 41% mai multe decit in 2012. Dintre acestea, peste 300 au avut functii de conducere, control, demnitati publice. Astfel, au fost trimisi in judecata 6 ministri si parlamentari, 5 presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, 34 de primari si viceprimari, 25 de magistrati, 19 avocati, 10 directori de companii nationale. Valoarea prejudiciului in toate aceste cauze este estimata la 250 milioane de euro. Plecînd de la această situație, voi prezenta în continuare un studiu de caz. Zilele trecute procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva fostului președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, a deputatului PSD Mircea Drăghici și a peste 40 de primari și viceprimari din Argeș, majoritatea membri ai PSD, pentru un prejudiciu de peste un milion de dolari din bani publici. Nicolescu și Drăghici sînt acuzați că s-au folosit de influența sau autoritatea funcției pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, iar în sarcina primarilor s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu.Schema scurgerii banilor publici în buzunarele celor urmăriți penal de procurori este simplă. O firmă apropiată deputatului Drăghici a încheiat contracte de consultanță, elaborare de strategii locale și cereri de finanțare cu consiliile locale ale primăriilor respective. Dintr-un comunicat al DNA rezultă însă că majoritatea contractelor nu se justifică, pentru că deși au fost achitate, nu au fost în nici un fel valorificate, altfel spus au fost plătite niște hîrtii de pe urma cărora comunitățile nu au avut nimic de cîștigat.Integral la Deutsch Welle.

Ultima instanţă. Voiculescu – între achitare, 5 ani sau 12 ani. După 1.920 de zile de judecată, mogulul îşi joacă, începând de astăzi, ultima şansă în dosarul de corupţie. El mai are un proces: “Şantaj la Felix TV”. Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, este citat astăzi la Curtea de Apel Bucureşti, la primul termen în procesul de corupţie privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Este faza finală a acestui dosar, iar decizia care va fi dată este executorie. Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, dar procurorii DNA au declarat apel şi au cerut pedeapsa maximă. “Prin pluralitatea infracţiunilor comise s-a produs o pagubă materială uriaşă bugetului public”, au explicat procurorii. Ţeapă: 60 de milioane de euro – În această afacere imobiliară, statul a fost prejudiciat cu aproape 60 de milioane de euro. “Trebuie avut în vedere că faptele sunt cu un impact deosebit asupra bugetului public al României. Contribuţia infracţională dovedită în cauză, prin probele administrate, a fost sub forma autoratului ori complicităţii. Şi numai prin comiterea faptelor în această modalitate a fost atins scopul infracţional, respectiv afectarea bugetului public, afectarea onestei desfăşurări a activităţilor de privatizare şi care sunt incompatibile cu aplicarea unor pedepse în cuantum mediu”, susţin procurorii DNA. Complicii – Aceleaşi concluzii, pentru o pedeapsă mai aspră, au fost puse şi în cazurile celorlalţi acuzaţi din dosar. Complicii lui Voiculescu au primit câte 6 ani de închisoare: fostul director al ICA, Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, fostul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Jean Sandu, fostul preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, Corneliu Popa, fostul şef al Direcţiei Privatizare din ADS, Vlad Nicolae Săvulescu şi fostul membru în Consilul de Administraţie al ICA, Flavius Pop. Alţi acuzaţi: Constantin Baciu, Grigore Marinescu, Vica Ene şi Alexandru Petre au primit câte 5 ani de închisoare. Integral aduce EVZ

Prima şedinţă a noului Guvern. Ponta: “Ne vom asuma răspunderea pe un program de acţiuni, nu pe un program de guvernare. Cu Băsescu, a fost doar un armistiţiu”. n prima şedinţă a noului Guvern, premierul Victor Ponta a anunţat că nu intenţionează să îşi angajeze răspunderea pe un alt program de guvernare, aşa cum a susţinut preşedintele că s-ar fi convenit, ci doar pentru un “program de acţiuni” care să actualizeze promisiunile USL din 2012. Cât despre compromisul Ponta – Băsescu, premierul spune că a fost determinat pe de o parte de votul din Parlament, pe de alta de “realitatea euro-atlantică” în care “partenerii noştri au nevoie de stabilitate” în vecinătatea Ucrainei. După învestirea noului Guvern, premierul Victor Ponta şi-a clarificat astăzi intenţiile după convenţia făcută cu preşedintele Traian Băsescu ieri la Cotroceni. Ponta susţine că nu îşi va angaja răspunderea pentru un nou program de Guvernare, aşa cum a anunţat Băsescu, ci va transmite Parlamentului un “program de acţiuni”. Miercuri, odată cu anunţul că a semnat decretul de învestire a noilor miniştri, preşedintele a vorbit explicit despre “angajamentul premierului că va adopta un program de guvernare”. Câteva minute mai târziu, prim-ministrul a anunţat de la Palatul Victoria că nu e vorba de program de guvernare, ci de “un program politic în baza articolului 114 din Constituţie” care reglementează angajarea răspunderii Guvernului “asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”. Integral aduce Gandul.

Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert Constanta: Daca trece Portul Constanta la administratia locala, orice investitie se blocheaza. Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert Constanta si vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, explica de ce nu este o varianta acceptabila trecerea Portului Constanta la administratia locala si care este importanta lui in economia Romaniei. Daraban critica faptul ca guvernele nu se preocupa de elaborarea unei strategii complexe pentru dezvoltarea portului si spune ca puterea dobandita de baronii locali poate alunga potentialii investitori: “Cand vad ca se formeaza poluri din acestea de putere totala, la un moment dat creezi panica, creezi sentimentul investitorilor ca daca vor sa intre acolo trebuie sa discute cu un jupan”. Rep: Ce se întâmplă dacă trece portul la administraţia locală, ceea ce este posibil să se întâmple în condiţiile în care liberalii, care făceau cea mai serioasă opoziţie la pretenţiile lui Mazăre, au ieşit de la guvernare? Mihai Daraban: Portul Constanţa nu poate fi susţinut de o administraţie locală pentru că nivelul investiţiilor din port, chiar dacă vorbim de fonduri europene, este foarte mare. Când vorbim de investiţii europene trebuie să te gândeşti la cofinanţare. Rep: Da, dar administraţia Mazăre nu vrea să investească din bugetul local, ci vrea investiţii tot de la bugetul de stat. Mihai Daraban: Nu ai cum, pentru că dacă vorbim de fonduri europene prima condiţie de eligibilitate este să arăţi al cui este obiectivul în care se investeşte. Asta este marea problemă cu autostrăzile din România, pentru care s-a întârziat atât demult, celebrele exproprieri. Întâi trebuie să arăţi că ai obiectivul, terenul, apoi trebuie să arăţi că ai cofinanţare. Şi deja am spus tot. Integral aduce HotNews

Cu ce întrebări a blocat-o Ialomiţianu pe Ioana Petrescu, noul ministru al Finanţelor? De cel puţin 10 ani, România se învârte în jurul nivelului de 30-33% în privinţa ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile în care media UE este cu cel puţin 10% mai mare. Ioana Petrescu, consilier al premierului Ponta, numită la Finanţelor, crede că va reuşi să spargă pragul cu ajutorul controlului fiscal computerizat bazat pe analize de risc şi prin resuscitarea direcţiei de preţuri de transfer din Finanţe, aflată în moarte clinică. […]Noul ministru “are foarte multă carte, dar nu are experienţă”, a declarat consultantul fiscal Dan Schwartz, de la firma Scot & Company Consulting pentru site-ul wall-street.ro. „Are însă multă experienţă teoretică în ceea ce priveşte taxarea. Să vedem dacă va reuşi să adopte acele principii sănătoase care stau la baza unui sistem modern de taxare şi dacă va reduce evaziunea fiscală. Sper să se obişnuiască cu birocraţia din Ministerul de Finanţe”, a adăugat Dan Schwartz pentru site-ul de internet menţionat. […]Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, participant la audieri, a fost dezamăgit de prestaţia Ioanei Petrescu. Aceasta deoarece doamna Petrescu fie nu a fost în stare, fie nu a dorit să răspundă intrebărilor fostului ministru.  ”Doamna ne-a spus doar despre ce şcoli a făcut şi nimic altceva. Am pus întrebări pe macroeconomie, am crezut că fiind şcolită afară e specialistă pe aşa ceva, nu mi-a dat niciun răspuns. Nu a spus ce viziune are. Spre exemplu, când a fost audiat domnul Chiţoiu spusese că reorganizează ANAF, domnul Voinea când s-a prezentat a spus că prioritizează investiţiile şi va introduce bugetele multianuale, deci ei totuşi au venit cu ceva. Am intrebat-o cum va face să reducă contribuţiile, care vor fi măsurile, nu mi-a răspuns. O altă întrebare a fost de felul următor: având în vedere că în 2013 s-au introdus nişte impozite, cel agricol, s-a mărit acciza, am avut creştere economică, dar am avut două rectificări negative, cum explică asemenea situaţie căci era consilier al primului-ministru. A doua chestiune: am întrebat-o dacă ştie care au fost încasările şi cheltuielile din 2013, că cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile şi că pe legea responsabilităţii fiscale este o interdicţie din acest punct de vedere ca să se nu se deterioreze deficitul bugetar. Au fost deci întrebări profesionale la care nu mi-a răspuns”. Integral aduce Romania Libera

Internetul a ridicat telecomul în trimestrul 4. Toţi marii jucători de pe piaţa locală de comunicaţii au înregistrat în ultimul trimestru din 2013 creşteri ale veniturilor, iar evoluţia explozivă a cererii pentru serviciile de internet a jucat un rol cheie în această evoluţie, arată datele financiare publicate de Orange, Vodafone, şi grupul Cosmote / Romtelecom. Traficul de date mobile a crescut cu 47% în trim. 4, iar la nivelul anului trecut vânzările de smartphone-uri s-au dublat, au spus oficialii Orange, liderul pieţei mobile, ale cărui venituri au avansat cu aproape 5%. „Traficul total de date s-a intensificat cu peste 90%, ceea ce a condus implicit şi la creşterea veniturilor din serviciile de date, cu aproximativ 40% în trim. 4 2013 faţă de trim. 4 2012“, au precizat pentru ZF oficialii Cosmote, care a raportat venituri mai mari cu 8,1%.Şi la compania soră Romtelecom, care a avut venituri mai mari cu aproape 9%, numărul de clienţi la net a crescut cu 5%, la 1,25 milioane.  Veniturile din date mobile au crescut cu 22,3% în trim. 4 şi la Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa mobilă, potrivit datelor comunicate anterior de companie. Anul trecut s-au vândut un număr record de tablete şi smartphone-uri, mai exact peste 2 milioane de unităţi. Aduce Ziarul Financiar

M. R. Ungureanu: Romania a ajuns guvernata prin intelegeri verbale si pacte de coabitare. Relatiile institutionale nu functioneaza, legea fundamentala este interpretata dupa bunul plac, iar Romania a ajuns sa fie guvernata prin intelegeri verbale si pacte de coabitare, afirma fostul premier Mihai Razvan Ungureanu. Intr-un interviu acordat Ziare.com, MRU a aratat ca nu este de acord cu programul prezentat de “un premier care nu intelege Constitutia”, document care “nu este un program de guvernare si care oricum este inspirat aproape in totalitate din vechiul acord”. Mihai Razvan Ungureanu a comentat in interviu si razgandirea presedintelui Basescu in chestiunea guvernului Ponta 3. Candidatul FC la prezidentiale a spus ca isi doreste sustinerea lui Traian Basescu la alegeri si a raspuns la intrebarea daca, din pozitia de presedinte, l-ar desemna premier pe actulul sef al statului. MRU este convins ca viitorul presedinte al Romaniei nu poate fi dat decat de o asociere de partide care va aparea cel mai probabil dupa europarlamentare in jurul unui candidat. Deocamdata insa “nu avem o prezenta evidenta a personajului care culeaga sustinerea tuturor partidelor”. Cu un program adoptat de un premier care nu intelege Constitutia Romaniei nu pot fi de acord. Eu, in calitate de senator in Parlamentul Romaniei, va trebui sa-mi dau un vot pe un program, dar care in realitate nu este un program de guvernare si care oricum este inspirat aproape in totalitate din vechiul acord. Dvs si cititorii dvs ce ar face in locul meu? Conform articolului 114 din Constitutie, pe care il tot invoca premierul, noul guvern este validat de Parlamentul Romaniei cu conditia ca programul de guvernare adoptat de Parlament in 2012 sa nu sufere nicio modificare. Prin cooptarea noilor membri si aducerea in discutie a unor noi puncte in planul de guvernare, inseamna ca programul de guvernare din 2012 sufera modificari. Asadar, domnul Ponta este obligat sa se prezinta in fata parlamentarilor cu noul proiect. Mi-as dori sa se prezinte un nou program de guvernare, asa cum este firesc, nu o hartie cu cateva prioritati mazgalite in graba de noul guvern. Sunt de acord cu motiunea de cenzura impotriva guvernului si voi fi unul dintre semnatari. Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Newsweek revine la ediția tipărită, după un an de apariție exclusiv online. Celebra revistă americană Newsweek, care timp de un an a putut fi citită numai în ediție online, va apărea vineri în formatul său tradițional tipărit, informează vineri La Vanguardia. Newsweek a confirmat informația prin intermediul unei postări pe Twitter. Compania responsabilă cu revenirea la ediția tipărită a publicației americane este IBT Media, care a preluat conducerea în urmă cu jumătate de an. International Business Times Media (IBT Media) a ajuns proprietara revistei după ce a plătit o sumă care nu a fost dezvăluită, reprezentând a doua schimbare la vârf în mai puțin de trei ani. IBT Media este proprietară a portalului de informații economice International Business Times, cu sediul la New York. Newsweek a publicat ultimul său număr tipărit la 31 decembrie 2012, orientându-se apoi spre o platformă sută la sută digitală. Revista, înființată în urmă cu opt decenii, a suferit în ultimii ani un regres semnificativ în ce privește difuzarea. Epoca sa de aur a fost în anii ’90, când proprietară era The Washington Post Company și când revista avea un tiraj de 3,3 milioane de exemplare, potrivit datelor Alliance for Audited Media. În 2010, la conducerea revistei s-a instalat miliardarul Sidney Harman, care a o oferit un milion de dolari și a răscumpărat alte 40 de milioane ca datorie. Harman a fuzionat Newsweek cu The Daily Beast, pagină web aflată în proprietatea companiei IAC/InterActiveCorp, sub conducerea lui Tina Brown. Însă Harman a murit în 2011, iar Brown a anunțat în toamna anului 2012 că revista va înceta să mai apară pe hârtie, pentru a se concentra asupra portalului The Daily Beast. Aduce Agerpres

Premierul turc ameninţă cu interzicerea YouTube şi Facebook. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, implicat într-un scandal politico-financiar, a ameninţat cu interzicerea YouTube şi Facebook în Turcia după alegerile municipale din 30 martie, într-un interviu difuzat joi seara. “Sunt noi măsuri pe care le vom lua în acest domeniu după 30 martie (…) inclusiv interzicerea (YouTube şi Facebook)”, a declarat Erdogan pentru postul de televiziune privat turc ATV.  De la inculparea, în decembrie, a zeci de apropiaţi a regimului, directori, aleşi sau funcţionari de rang înalt, suspectaţi de corupţie, opoziţia cere demisia lui Erdogan. Conversaţiile telefonice care îl pun direct sub semnul întrebării în afacerile de corupţie sunt publicate pe Internet de săptămâna trecută. În aceste convorbiri, a căror autenticitate nu a fost stabilită definitiv, premierul îi cere fiului său să ascundă sume mari de bani sau evocă un comision considerat insuficient, plătit de un grup industrial. Miercuri, şeful Guvernului s-a arătat încă o dată indignat că i-au fost ascultate discuţiile telefonice, vorbind despre o “înscenare imorală” şi acuzându-şi rivalii de complot pentru înlăturarea de la putere a guvernului. În plină campanie electorală, el a promis miercuri să plece din politică dacă partidul său nu va câştiga alegerile municipale din 30 martie, care au valoare de test pentru regimul său.  Aduce Mediafax

Bulgaria: Amplificarea alarmantă a naţionalismului. Sporirea agresivităţii la adresa minorităţilor din Bulgaria este, potrivit observatorilor, generată de naţionalismul aflat în creştere şi de modul în care ţara îşi interpretează propria istorie. Eliberarea pe cauţiune a unei persoane acuzate de crimă ar genera valuri de proteste în orice ţară din lume. Nu şi în Bulgaria, unde săptămâna trecută a părăsit închisoarea un bărbat, considerat nu doar vinovat pentru omor, ci şi drept simbol al unei violenţe în creştere, cu motivaţie rasistă. Concret e vorba de Petko Elenkov, paznicul care, cu un an în urmă, l-a ucis la Sofia pe un tânăr rom de 16 ani, surprins în timp ce acesta ar fi fost pe cale să fure resturi de metal. Nici la un an de la acele evenimente, procesul nu a demarat încă. Elenkov a fost eliberat pe o cauţiune de 5000 de leva, echivalentul a 2500 de euro, ceea ce n-a scos în stradă decât grupuri mici de etnici romi cerând să se facă dreptate. În reacţie, contra romilor au demonstrat naţionalişti şi miitanţi pro-nazişti. “Naţionalismul e în creştere în Bulgaria” avertizează Daniela Mihailova, şefa unei iniţiative pentru şanse egale ce-şi are sediul în “ghetoul” romilor din Sofia. “Dacă au loc violenţe la adresa romilor şi presa scrie că e foarte bine aşa, că romii au primit ce meritau, atunci, e de părere Mihailova, oamenii cred că o astfel de reacţie ar fi normală şi chiar legitimă”. În Bulgaria trăiesc, potrivit datelor oficiale, 400.000 de romi, alcătuind astfel cel mai numeros şi cel mai frecvent atacat grup etnic. Dar romii nu sunt singurele victime ale discriminării în Bulgaria. Integral aduce Deutsche Welle

Kosovo îşi face armată naţională. Guvernul din Kosovo a prezentat joi un proiect de lege care prevede înfiinţarea unei armate pentru “protejarea suveranităţii” teritoriului, o decizie ce a stârnit nemulţumiri în Serbia, relatează AFP. Armata va fi înfiinţată pe structurile Forţei de Securitate din Kosovo (KSF) şi va avea un efectiv de 5.000 de militari, a anunţat Guvernul de la Priştina într-un comunicat. Înfiinţată în 2009 şi instruită de NATO, KSF are un efectiv de 2.500 de persoane şi nu are dreptul să dispună de armament sofisticat. Trupele KSF se află sub control civil şi sunt însărcinate, în special, cu operaţiuni de protecţie civilă şi acordare de ajutor în situaţii de urgenţă. După retragerea forţelor iugoslave din Kosovo în 1999, securitatea acestei foste provincii sârbe care şi-a autoproclamat independenţa în 2008 este asigurată de NATO. “Forţele armate din Kosovo vor proteja suveranitatea, integritatea teritorială, cetăţenii, bunurile şi interesele” Kosovo, a declarat permierul kosovar, Hashim Thaci. Pe lângă efectivul de 5.000 de militari, viitoarea armată va mai avea 3.000 de rezervişti şi va fi dotată cu un buget anual de 65 de milioane de euro. Ea va fi pe deplin operaţională “după 2019”, potrivit proiectului de lege. În acest scop, Guvernul a trimis către Parlament amendamente la Constituţie. Data desfăşurării unor dezbateri parlamentare pe această temă încă nu a fost stabilită. La Belgrad, ministrul pentru Kosovo, Aleksandr Vulin, a protestat şi a afirmat că Guvernul sârb va sesiza Consiliul de Securitate ONU în scopul de a reclama organizarea unei “reuniuni de urgenţă” pentru discutarea deciziei Priştinei. “Aşa ceva este inacceptabil şi contravine total rezoluţiei 1.244 (ONU, adoptată în 1999), care spune clar că nu poate exista armată pe teritoriul Kosovo”, a declarat Vulin. Integral aduce Adevarul.

Francezii constată cu surprindere pe pielea lor că dezindustrializarea nu reprezintă o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări. Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les Echos. Cheltuielile alocate consumului de servicii tind într-adevăr să crească odată cu îmbunătăţirea nivelului de trai, iar logic ar fi ca angajările în sectorul serviciilor să compenseze pe termen lung distrugerea locurilor de muncă din industrie. În aceste condiţii, pierderea capacităţii de producţie nu ar trebui să aibă consecinţe foarte grave pentru o ţară. „Greşit“, spun autorii studiului. Analiza arată în schimb că amploarea dezindustrializării se explică parţial prin creşterea costurilor unitare cu forţa de muncă  în industrie (raportul dintre costul salarial total şi numărul de unităţi produse – n.r.). Aceste costuri  „au avansat  mai rapid în Franţa decât în alte ţări, cum ar fi Germania“, conform studiului. Dezindustrializarea ridică o problemă mare pentru ţările afectate de fenomen: creşterea PIB-ului pe termen lung nu va fi la fel de mare dacă ţara nu are o bază de producţie. Într-adevăr, după cum constată economiştii, „creşterea venitului pe cap de locuitor depinde de îmbunătăţirea productivităţii în întreaga economie“. Iar industria „rămâne unul dintre principalele motoare pentru creşterile de productivitate din ansamblul economiei“. Astfel, în 2011, 76,5% din sumele cheltuite în Franţa cu cercetarea şi dezvoltarea în companii, atât din fondurile de stat, cât şi din cele ale companiilor, mergeau către sectorul industrial. „Aceste cheltuieli reprezintă unul dintre principalii factori ai creşterilor de productivitate şi ai avansului economic pe termen lung“, notează analiza. Integral aduce Ziarul Financiar

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Barack Obama a vorbit cu Vladimir Putin despre Ucraina și sancțiuni. Președintele american, Barack Obama, a discutat la telefon joi după-amiază cu omologul său rus, Vladimir Putin, la câteva ore după ce Statele Unite au pus în aplicare restricții de viză și au deschis calea spre posibile sancțiuni ca urmare a acțiunilor întreprinse Moscova în Crimeea, scrie AFP. ‘Președintele Obama a insistat asupra faptului că Rusia acționează în încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, ce ne-a condus să luăm măsuri de represalii, în coordonare cu partenerii noștri europeni’, a făcut cunoscut Casa Albă după o convorbire telefonică de o oră între cei doi lideri. Președintele rus, Vladimir Putin, i-a spus vineri omologului său american, Barack Obama, că relațiile dintre cele două țări nu ar trebui să aibă de suferit de pe urma neînțelegerilor privind Ucraina, au anunțat autoritățile de la Moscova, citate de AFP. ‘Președintele Rusiei a reamintit importanța relațiilor ruso-americane pentru asigurarea stabilității și securității în lume. Aceste relații nu ar trebui să fie sacrificate de probleme internaționale izolate, deși extrem de importante’, a adăugat Kremlinul într-un comunicat. Agerpres. Observatori ai OSCE, blocați de persoane înarmate la intrarea în Crimeea. Cei 40 de observatori ai OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), veniți în Ucraina la cererea noilor autorități, au fost împiedicați să intre în Crimeea de către persoane înarmate, a anunțat o sursă diplomatică occidentală, relatează AFP. Au fost blocați, dar nu fac cale întoarsă’, a declarat sursa citată. ‘Au fost împiedicați să intre de către două grupuri de bărbați înarmați, foarte profesioniști’, a adăugat sursa citată, precizând că observatorii OSCE erau blocați de la ora locală 13.00 (11.00 GMT) la un baraj pe șoseaua spre această regiune din sudul Ucrainei controlată din 28 februarie de forțele ruse.Agerpres

Posibil referendum privind ALIPIREA Crimeei la Rusia, pe 16 martie. Premierul Ucrainei: Decizia este ILEGITIMĂ. Reacţia Washingtonului şi a Uniunii Europene. Kievul începe dizolvarea Parlamentului din Crimeea. Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea la Rusia, precum şi organizarea unui referendum la 16 martie în peninsula ucraineană pentru a valida această alipire, a declarat pentru AFP unul dintre oficiali. Kievul a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului din Crimeea, în timp ce Washingtonul şi Uniunea Europeană au respins ideea referendumului. Uniunea Europeană consideră “ilegală” decizia Parlamentului din Crimeea de a solicita anexarea regiunii ucrainene de către Rusia, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP.”Decizia Parlamentului din Crimeea intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi este ilegală”, a declarat Van Rompuy după summitul de la Bruxelles. Administraţia interimară de la Kiev a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea, care a cerut joi anexarea regiunii la Rusia. “Parlamentul central va iniţia dizolvarea Parlamentului din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei. “Referendumul propus ar fi o farsă, o crimă împotriva Ucrainei comisă de militari ruşi”, a spus liderul de la Kiev. Organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul va constitui o încălcare a dreptului internaţional, a avertizat Washingtonul joi, relatează AFP. “Statele Unite apreciază că orice decizie cu privire la Crimeea este necesar să fie luată de către Guvernul de la Kiev”, a declarat un oficial american de rang înalt. “Nu vă puteţi plasa într-o situaţie în care Guvernul legitim al unei ţări este exclus de la procesul de decizie cu privire la anumite părţi ale acestei ţări. Este vorba, în mod clar, despre o încălcare a dreptului internaţional”, a subliniat el. Ucraina “este o ţară cu frontiere clar definite. Doar ucrainenii îşi pot alege viitorul politic”, a continuat acest oficial. Liderii ucraineni este necesar “să se afle la masa” oricăror discuţii în curs, a insistat el. Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a catalogat joi drept “ilegitimă” decizia Parlamentului din Crimeea de a cere alipirea peninsulei ucrainene Rusiei, relatează AFP. Iaţeniuk a mai declarat în faţa presei, în urma unei întâlniri cu liderii UE la Bruxelles, că referendumul anunţat în Crimeea la 16 martie “nu are nicio bază legală”. “Îndemnăm Guvernul rus să nu-i susţină pe cei care promovează separatismul în Crimeea”, a adăugat el. Premierul ucrainean a cerut din nou Rusiei ca toate trupele mobilizate în Crimeea “să revină în cazărmi” şi angajarea unui dialog în vederea “unei soluţii paşnice” la criză. Însă, “în cazul în care escaladarea va continua, Guvernul şi autorităţile militare ucrainene vor reacţiona aşa cum permite Constituţia”, a avertizat el. “Suntem pregătitţi să ne protejăm ţara”, a insistat Iaţeniuk, pe un ton grav. “Avem mai puţine arme (ca Rusia), nu avem arme nucleare, dar avem spiritul libertăţii”, a continuat premierul ucrainean. “Un nou zid este pe cale să fie construit”, a apreciat Iaţeniuk. “Îi spun domnului Putin: domnule Putin doborâţi acest zid de intimidare şi agresiune militară şi construiţi un nou tip de cooperare”, a spus el. Integral aduce Mediafax

Şase avioane de vânătoare americane F-15 au ajuns în Lituania, în contextul crizei din Crimeea. Departamentul Apărării din Statele Unite a anunţat, joi, noile sale planuri, după o consultare cu membrii NATO, în legătură cu securizarea zonei de est a Europei în contextul tensiunilor din Crimeea, acolo unde se află zeci de mii de militari ruşi. Şase avioane de vânătoare de tip F-15 au ajuns astfel în cursul zilei de joi în Lituania, informează AFP. Autorităţile americane au anunţat de curând că vor suplimenta forţele sale aeriene în apropierea frontierelor cu Federaţia Rusă, într-o încercare de a sprijini statele baltice şi Polonia, conform anunţului făcut de şeful Pentagonului, Chuck Hagel. Acesta nu a oferit mai multe detalii. Totuşi, o sursă anonimă a declarat pentru agenţia Reuters că Pentagonul a hotărât trimiterea a şase avioane suplimentare de tip F-15, precum şi a unui Boeing KC-135 în zona Mării Baltice, informaţie confirmata ulterior chiar de către ministrul lituanian al Apărarii, citat de AFP. „Am confirmarea că misiunea de supraveghere a spaţiului aerian baltic va fi suplimentată cu încă şase avioane americane F-16”, a precizat Juozas Olekas, ministrul Apărării din Lituania. Oficialul lituanian a subliniat faptul că noile avioane de vânătoare care vor survola spaţiul baltic sunt un răspuns la criza din Ucraina. „Trimiterea avioanelor este o reacţie la agresiunea rusă în Ucraina şi la intensificarea activităţilor militare ruse în regiunea Kaliningrad”, a mai spus Juozas Olekas. „Reacţia NATO a fost promptă şi rapidă”, a spus preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Reacţia NATO vine pe fondul unor exerciţii cu muniţie reală desfăşurate recent de Rusia în largul coastelor enclavei Kaliningrad, aproape de Polonia. În Polonia, Forţele aeriene americane au mai multe avioane F-16, precum şi câteva aeronave de transport Lockheed C-130 Hercules. Integral aduce Adevarul Rusia dă startul celor mai mari manevre de apărare antiaeriană din vestul ţării. Federaţia Rusă a început joi cele mai complexe exerciţii de apărare antiaeriană din vestul ţării, la graniţa cu Europa, au transmis agenţiile ruse de presă, citate de agenţia Agerpres. Pentru prima dată în istoria sa, Rusia a reunit în acelaşi loc poligonul Kapustin Iar (Astrahan), toate forţele sale terestre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest şi detaşamente ale Flotei Nordului, a informat agenţia ITAR-TASS. La manevre participă aproximativ 3.500 de militari şi peste 1.000 de unităţi de armament din toate regiunile ruse integrate în Districtul Militar de Vest, notează Agerpres.ro. „Este vorba de cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest”, a declarat Oleg Kocetkov, purtătorul de cuvânt grupului nou-format de forţe militare. Rusia a mai întreprins manevre militare la sfârşitul săptămânii trecute, la scurt timp după ce Camera Superioară a parlamentului a aprobat intervenţia militară în republica autonomă Crimeea, în sudul Ucrainei. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat mobilizarea armatei şi plasarea în stare de alertă a unităţilor militare din vestul şi centrul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Ucrainei, testând astfel capacitatea lor operativă. Moscova a lansat acum două zile o rachetă balistică intercontinentală de ultimă generaţie RS-12M Topol de la poligonul Kapustin Iar, unde au început joi manevrele de apărare antiaeriană, potrivit aceleiaşi surse.Adevarul.

O nava militara americana, distrugatorul USS Truxtun, va ajunge la Constanta in urmatoarele zile. O nava militara americana, distrugatorul USS Truxtun, va ajunge la Constanta in urmatoarele zile. Ambasada SUA la Bucuresti a anuntat pe contul sau de Facebook ca “in perioada 8-11 martie, nava USS Truxtun se va afla in portul Constanta pentru o vizita de rutina si exercitii comune cu Romania si Bulgaria”. Stirea vine dupa ce miercuri presa din Turcia scria ca o nava militara americana a primit acceptul sa traverseze stramtoarea Bosfor in Marea Neagra, fara sa nominalizeze despre ce vas este vorba. “Cat timp va fi in Marea Neagra, vasul va face o vizita de port si exercitii de rutina cu aliatii si partenerii SUA in regiune. Operatiunile USS Truxtun in Marea Neagra au fost programate cu mult timp inainte de a parasi Statele Unite”, anunta Flota a 6-a americana, flota care opereaza in zona Europeano-Africana. Potrivit acesteia, USS Truxtun are un echipaj de 300 de marinari si face parte din grupul de nave care insoteste portavionul USS George H.W. Bush ce a ancorat recent in portul Pireu din Marea Egee. USS Truxtun este un distrugator lansator de rachete din clasa Arleigh Burke. A fost lansat in anul 2007 si a intrat in serviciul marinei americane in anul 2009.Distrugatorul este inarmat cu mai multe tipuri de rachete printre care cele de tip sol-aer, anti-balistice (de tip SM-3), antisubmarin si rachete de croaziera Tomawahk.De asemenea, distrugatorul poate gazdui si doua elicoptere de lupta de tip SH-60 Seahawk. HotNews  Flota rusa si-ar fi scufundat o nava proprie scoasa din uz pentru a bloca accesul fortelor ucrainene la Marea Neagra. Flota rusa din Crimeea si-ar fi scufundat o nava proprie scoasa din uz pentru a bloca accesul fortelor navale ucrainene la Marea Neagra. Nava scufundata este o fosta nava anti-submarin, scoasa din uz in anii 2000, dar care a fost tractata de catre fortele ruse in dreptul lacului Donuzlav de langa orasul crimeean Eupatoria. Informatia a circulat pe Twitter si a fost confirmata de LA. Times. Potrivit informatiilor, nava ruseasca ce a fost scufundata era nava anti-submarin Ochakov, o nava scoasa din uz in anii 2000. Potrivit autoritatilor ucrainene, fortele rusesti au tractat nava de unde era depozitata pentru a fi dezmembrata pana in dreptul lacului Donuzlav acolo unde a fost scufundata pentru a impiedica trupele navale ucrainene sa se deplaseze spre Marea Neagra. Autoritatile ucrainene citate de LA Times sustin ca marina ucraineana are forte intr-o baza din apropiere. Aduce HotNews

n

Scriam acum un timp “Despre încredere sau lipsa ei” si publicam pentru prima oara indicatorul de încredere macroeconomica CFA Romania. Au trecut de atunci cam 2 ani. Am hotarat sa prezint ultimul indicator – cel publicat acum doua saptamani pentru luna februarie 2014. Pentru cei care nu doresc sa citeasca tot articolul de acum 2 ani preiau un fragment relevant.

 Ideea de a discuta astazi despre subiectul INCREDERE la modul empiric imi surade dupa increderea acordata de Presedintele Basescu, premierului Ponta ieri, cand i-a acceptat guvernul. Dupa cum scria doamna Lelia Munteanu (“De ce nu mai respiră Premierul”) in cotidianul Gandul de astazi:

 Palatul Cotroceni. Miercuri la prânz. Cu Constituţia sub masă, Preşedintele şi Premierul discută despre binele naţiunii.

 – Validaţi-mi, domne, Guvernul, că stau cu copiii ăştia în braţe!
– Te-aş servi, ştii cât ţin la stabilitatea ţării, dar nu pot! N-am cum! Lipseşte programul de guvernare.
– Am ajuns să stăm într-un program de guvernare? Uitaţi-vă ce se întâmplă în Ucraina! Europa e cu ochii pe noi.
– Pe ei.
– Şi pe ei, şi pe noi.
– Zău că nu pot! Nu mă lasă Curtea. Trebuie să aşteptăm să se pronunţe, când o putea şi ea. Am înţeles că pe sâmbătă.
– Nu putem aştepta până sâmbătă. Oamenii au nevoie de locuri de muncă, de autostrăzi, de dreptate până la capăt. Guvernul trebuie să lucreze!
– Uite cum procedăm, ca să nu pleci supărat, să nu zici că-s rău: eu îţi validez miniştrii şi rămâne ca tu să duci zilele astea programul în Parlament. Da’ nu te faci că uiţi, n-o dai la întors!
– Îl duc, domne, pe cuvânt că-l duc.
– Aici e problema.
– Ce problemă mai e?
– Că eu nu cred în cuvântul tău. Ştii că minţi cum respiri.
– Batem palma şi promit să-mi ţin respiraţia!

 

Despre încredere

 Despre încredere. Încrederea este un sentiment extrem de complex si poate fi explicat prin multe feluri, de multe ori complementare, definite de multe ramuri stiintifice. De la medicina, psihologie, sociologie, economie etc., si pana la relatiile cele mai intime ale fiintei umane. Încrederea este unul dintre cele mai complexe constructii sociale, fiind un element de baza al realităţiilor sociale. Alte constructii sociale, frecvent discutate împreună cu încrederea, sunt: posibilitatea de a identifica si controla riscuri, de a ajunge la unele certitudini subiective analizand  probabilitati obiective si in sfarsit putinta de  a intelege sensul unor actiuni pe care le poti sau nu le poti efectua.

În psihologie, încrederea este instinctul personal care confirma că o persoana specifica si care este considerata de încredere va face ceea ce este de aşteptat sa faca in cotidianul relatiilor reciproce. Acest instinct începe sa se dezvolte in  familie şi se  propaga spre nivelurile sociale care inconjoara individul. Potrivit psihologiei moderne, dezvoltarea încrederii de bază este primul nivel de dezvoltare psiho-social, care apare sau nu, în primii doi ani de viata ai copilului. Succesul bazat pe sentimentele de securitate, bunastare si optimism vor genera potentialul de încredere, în timp ce eşecul in  crearea  sentimentelor mentionate conduce spre o orientare de insecuritate, care genereaza neîncrederea.

 Cum zicea un clasic in viata, totul se afla in  cap si in chimia generata de creier. S-a demonstrat stiintific că oamenii au o predispoziţie naturală să aibă încredere şi să judece cu încredere din cauza unei structuri neurobiologice activată de creierul uman, care regleaza secretia unei substante numita oxitocină (oxytocin); numele substantei deriva dint-un termen din limba greaca, okytokine, ceea ce inseamna aproximativ “nastere rapida.” Cand a fost descoperita aceasta substanta, ea a fost relationata la contractiile uterului feminin, care face posibila nasterea. Oxitocina permite alaptarea pruncului si multe alte lucruri benefice femeilor, dar cel mai important este ca la  nivel comportamental, oxitocina  determină reducerea temerilor si cresterea încrederii, iar la mame determină aparitia instinctului matern. Fiecare fiinta (si nu numai umana) secreta aceasta substanta in cantitati diferite. Un aport antropologic-istoric major al acestei substante a fost posibilitatea domesticirii animalelor si legaturile, uneori profunde, dintre oameni si animalele de companie. (Despre oxitocina la nivel mai complicat – engleza sau la nivel mai simplu in romana.) 

Indicatorul de încredere macroeconomica CFA Romania, februarie 2014

 Valoarea indicatorului de încredere macroeconomică pentru luna ianuarie 2014 a înregistrat o scădere, ajungând la 53,3 puncte, faţă de 60,7 puncte, în decembrie 2013, reducerea datorându-se ambelor componente ale sale, arată sondajul periodic al CFA privind percepţia asupra evoluţiei macroeconomice din România.

Astfel, indicatorul condiţiilor curente a fost de 38,0, în scădere cu 4 puncte faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, iar indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 61,0, în scădere cu 9 puncte faţă de valoarea din luna decembrie, informează Agerpres.

Sondajul arată şi anticipaţii privind majorarea ratei inflaţiei şi a ratelor de dobândă pe termen scurt, în următoarele 12 luni.

”În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/lei, valorile mediane ale anticipaţiilor pentru cele două orizonturi de timp avute în vedere s-au reajustat şi au consemnat pentru orizontul de şase luni o valoare de 4,5500 lei la un euro (faţă de 4,4700 în exerciţiul anterior), iar pentru cel de 12 luni anticipaţii de 4,5500 (faţă de valoarea de 4,4800 înregistrată în luna anterioară)”, arată sondajul.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat în luna mai 2011. Este un indicator prin care se doreşte cuantificarea anticipaţiilor analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţi pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească); este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi la anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (SUA). CFA România este una dintre cele 136 de societăţi membre ale CFA Institute. CFA România are peste 140 de membri. SURSA

P.S. Ilustratia umoristica a dansatorilor  USEDEMEREI da la blogul Baricada.

Inceputul Romanovilor pana la Petru cel Mare

Vezi postarea preambul “Apariţia statelor slave: De la Cnezatul Moscovei la Rusia Imperială”.  Din fericire pentru Rusia, la inceputurile dinastiei Romanov, marii ei duşmani Polonia şi Suedia au fost încleştaţi într-un război de durată. Această i-a permis Rusiei să facă pace cu Suedia în 1617 şi să semneze un armistiţiu cu Polonia în 1619. După încercarea eşuată de recucerire a Smolenskului din 1632, (Războiul Smolenskului), Rusia a făcut pace cu Polonia în 1634. Regele polonez Wladyslaw al IV-lea, a renunţat la toate pretenţiile asupra tronului Rusiei, ca parte a tratatului de pace. Primii Romanovi s-au dovedit monarhi slabi. În timpul ţarului Mihail, afacerile statului au fost conduse de tatăl său, Filaret, care a devenit Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse în 1619. Mai târziu, fiul lui Mihail Alexei (1645-1676), a apelat la sprijinul unui boier, Boris Morozov, să conducă ţara.

 Morozov a abuzat de poziţia sa pentru a se îmbogăţi prin exploatarea maselor sărace, fiind demis în 1648 de ţar la izbucnirea răscoalei sării din Moscova. Autocraţia a supravieţuit “Timpurilor tulburi” (Smutnoie Vremia) şi ţarilor slabi şi corupţi. Funcţionarii statului au continuat să-şi facă datoria, indiferent de legitimitatea monarhului sau de facţiunea boierilor care controlau tronul. În secolul al XVII-lea, birocraţia s-a dezvoltat în mod dramatic. Numărul departamentelor guvernamentale (‘‘prikazuri” ) s-au înmulţit de la 22 în 1613, la 80 până la mijlocul aceluiaşi secol. Deşi aceste departamente aveau deseori jurisdicţii care se suprapuneau sau intrau în conflict, conducerea centrală, prin guvernatorii locali, erau capabili să conducă şi să controleze toate grupurile sociale, comerţul, manufacturile şi chiar şi biserica ortodoxă.

 Cuprinzătorul cod de legi introdus în 1649 ilustra proporţiile controlului statului asupra întregii societăţi ruseşti. Din acel moment, boierii s-au transformat într-o nouă elită, dvorianstvo, slujitori necondiţionaţi ai statului. Statul pretindea servicii atât de la vechea cât şi de la noua nobilime, în primul rând în domeniul militar, datorită permanentei stări de război de la frontierele de sud şi de vest. În scmb, nobilii au primit moşii şi sate de iobagi. În secolele care trecuseră, statul restrânsese treptat dreptul ţăranilor de a se muta de la un stăpân la altul. Codul din 1649 lega în mod oficial ţaranii de moşia pe care îşi aveau domiciliul. Statul a legiferat iobăgia, ţăranii care încercau să-şi părăsească moşia devenind astfel fugari de stat. Proprietarii de pământ aveau puteri depline asupra tăranilor lor, putând să-i cumpere, vândă, dea la schimb sau să-i ipotecheze. Ţăranii care trăiau pe moşiile statului nu erau consideraţi iobagi. Ei erau organizaţi în comune, care erau responsabile pentru o diversitate de obligaţii în muncă, produse sau bani. La fel ca şi iobagii, ţăranii de pe moşiile statului erau legaţi de pământul pe care-l lucrau. Clasa urbană de mijloc a negustorilor şi meşteşugarilor trebuiau să plătească diferite taxe şi, la fel ca şerbii, nu aveau permisiunea să părăsească oraşul.

 Toţi membrii societăţii trebuiau să plătească taxe şi puteau fi înrolaţi în armată. Prin legarea celor mai mulţi ruşi de domiciliile lor, codul de legi din 1649 îngrădea libertatea de mişcare şi subordona cetăţenii intereselor statului. Acest cod de legi a dus la limite greu de suportat obligaţiile cetăţeneşti şi taxele şi impozitele, ceea ce a provocat nemulţumiri şi revolte sociale care mocneau încă din timpul “Timpurilor tulburi“. În deceniile al şaselea şi al şaptelea al secolului al XVII-lea, numărul de ţărani care fugeau de pe moşii a crescut până la cote alarmante. O zonă principală de refugiu pentru fugari era ţinutul cazacilor de pe Don. În regiunea râului Volga, în 1670 şi 1671, cazacul Stenka Razin a condus o revoltă a unor largi pături de nemulţumiţi, de la cazaci bogaţi până la iobagi fugiţi în căutare de pământ. Neaşteptata revoltă s-a întins de-a lungul cursului râului Volga şi a ajuns să ameninţe Moscova. Trupele ţarului au reuşit în cele din urmă să-i invingă pe rebeli. Razin a fost capturat, torturat în piaţa publică şi executat.

 Rusia şi-a continuat acapararea de noi teritorii în secolul al XVII-lea. În sud-vest a cucerit Ucraina răsăriteană, care fusese până atunci parte a statului polono-lituanian. Cazacii ucrainieni organizaţi în sate militare la frontiera polono-tătaro-rusească. Deşi serviseră ca mercenari în armata poloneză, cazacii din Armata Zaporojiană rămăseseră independenţi şi se răsculaseră de mai multe ori împotriva polonezilor. În 1648, ţăranii ucrainieni s-au alăturat cazacilor în timpul răscoalei conduse de Bogdan Hmelniţki, generată de opresiunile religioase şi naţionale suferite sub stăpânirea poloneză. La început, ucrainienii s-au aliat cu tătarii, care i-au ajutat să scuture jugul polonez.

 Când au fost părăsiţi de tătari, care au schimbat alianţele pentru a se a alătura polonezilor, ucrainienii au trebuit să găsească o soluţie pentru a-şi menţine poziţiile câştigate prin luptă. Conducătorul lor, Bogdan Hmelniţki, s-a oferit în 1654 să plaseze Ucraina sub protecţia ţarului moscovit, Alexei I. Alexei i-a acceptat oferta, care a fost ratificată prin Tratatul de la Pereiaslav, şi care a dus la un război prelungit între Polonia şi Rusia. Prin Tratatul de la Andrusovo din 1667, Ucraina a fost împărţită de-a lungul râului Nipru, reunind partea vestică cu Polonia, (Ucraina de vest), lăsând sectorul răsăritean, (Ucraina de est), sub sezeranitatea ţarului ca un teritoriu autonom – Hetmanatul cazacilor.

 În răsărit, Rusia a cucerit Siberia de vest în secolul al XVI-lea. De pe acestă bază, negustorii, meşteşugarii şi exploratorii au început să avanseze tot mai departe spre răsărit, de la râul Obi spre râurile Enisei şi Lena, până la tărmul Oceanului Pacific. În 1648, cazacul Semion Dejnev a deschis traversarea dintre Asia şi America. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, Rusia atinsese malurile râului Amur, la graniţa Imperiului Chinez. După o perioadă de conflicte cu Dinastia Manciuriană, Rusia a făcut pace cu China în 1689. Prin Tratatul de la Nercinsk, Rusia a cedat în regiunea văii râiului Amur, dar a primit acces la regiunea de la răsărit de Lacul Baikal şi la drumul comercial către Beijing. Pacea cu China a întărit legătura cu ţărmul Oceanului Pacific care fusese deschisă la jumătatea secolului. Expansiunea către sud-vest, în mod special încorporarea estului Ucrainei, a avut urmări nebănuite. Cei mai mulţi ucrainieni erau ortodocşi, dar contactele lor îndelungate cu catolicismul şi Contrareforma poloneză au adus şi noi curente de gândire în ţarat. Prin Academia de la Kiev, Rusia a fost influenţată de lumea catolică poloneză şi central-europeană şi de cea ortodoxă din Europa de Sud-Est. Deşi legătura cu ucrainienii a stimulat creativitatea ruşilor în multe domenii, a subminat cultura şi practicile religioase tradiţionale ruseşti.

 Biserica Ortodoxă Rusă a descoperit că izolarea de Constantinopole a introdus diferenţe majore în cărţile liturgice şi în practicile religioase. Patriarhul Moscovei Nikon a fost hotărât să realinieze textele sfinte ruseşti cu originalele greceşti. Dar Nikon a trebuit să facă faţa opoziţiei a numeroşi ruşi care vedeau în aceste corectări un amestec străin neavenit, sau chiar o lucrătură a diavolului. Când reformele lui Nikon au fost impuse cu forţa, a rezultat o primă schismă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Cei care nu au acceptat reformele au fost numiţi Credincioşii de rit vechi (staroveri), au fost consideraţi eretici şi au fost persecutaţi de stat şi de biserica oficială. Liderul opoziţiei religioase, arhiepiscopul Avvakum, a fost ars pe rug. Schisma a devenit permanentă, mulţi negustori şi ţărani alăturându-se “Credincioşilor de rit vechi”. Curtea tarului a resimţit de asemenea impactul Ucrainei şi a vestului european. Kievul a fost un canal major de transmitere a noilor idei prin intermediul academiei fondate în 1631 de Mitropolitul Petru Movilă. Printre rezultatele acestei infuzii de idei a fost stilul baroc în arhitectura, literatura şi şcoala de pictură rusă. Alte canale directe s-au deschis prin intermediul relaţiilor comerciale cu occidentul şi a călătorilor străini care vizitau Rusia. Curtea tarului a devenit interesată în tehnologiile vestice, mai ales atunci când era vorba de aplicaţii miltare. Până la sfârşitul secolului al XVII-lea, influenţele ucrainiene, poloneze şi occidentale subminaseră sistemul tradiţional cultural moscovit şi, cel puţin la nivelul elitelor, deschiseseră calea pentru transformări cu adevărat radicale.

Bibliografia in postarea urmatoare

Bună dimineata intr-o zi de joi.  Vremea va fi în general închisă şi se va menţine uşor mai caldă decât în mod normal pentru această dată în vestul, nord-vestul şi centrul ţării. Va ploua pe arii relativ extinse în regiunile extracarpatice şi pe spaţii mai restrânse în rest. Izolat, în sudul teritoriului cantităţile de apă vor mai depăşi 15…20 l/mp. În zona montană înaltă precipitaţiile vor fi mixte. Temporar, în cursul zilei, vântul va avea unele intensificări în sud-estul ţării, precum şi la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5 grade în nord-est şi 15 grade în nord-vest şi centru, iar cele minime se vor încadra între 1 şi 7 grade. Izolat se va semnala ceaţă.

 În Bucureşti, vremea se va menţine închisă şi temporar va ploua. Vântul va mai avea unele intensificări în timpul zilei. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 7 grade, iar cea minimă, mai ridicată decât în mod obişnuit, va fi de 5…6 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 5123 RON; 1 USD = 3. 2896 RON; 1 EURO = 1. 3717 USD; Francul elvetian 3. 7042 RON. Gramul de aur 141.0028 RON.

 Noii miniştri au depus jurământul. Băsescu: Salut revenirea UDMR la guvernare. Şampanie nu am, pentru că premierul mi-a dat un buget mic. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în funcţie a noilor miniştri, după ce a discutat cu premierul Victor Ponta. La rândul lui, şeful Executivului a fost de acord să modifice programul de guvernare, la solicitarea preşedintelui. raian Băsescu, după ce miniştrii au depus jurământul: Am ştiut de ce nu am vorbit azi. Este un moment important, o schimbare extrem de puternică de Guvern, nu-mi rămâne decât să vă doresc succes. Mă impresionează numărul mare de miniştri tineri. Şi eu am încercat, sper ca Ponta să fie mai norocos la miniştri tineri, cert este că tinereţea aduce şi mai multă fantezie în exerciţiul guvernamental, ceea ce este foarte bine. Aşa cum l-am informat pe premier azi, am aprobat şi Memorandumul pentru semnarea scrisorii cu FMI. Pentru fiecare dintre dumneavoastră este mult de făcut. Sper ca acest Acord cu FMI, care este practic un program de guvernare, să fie îndeplinit spre binele României. Chiar dacă unele măsuri nu sunt plăcute, am convingerea că vor duce la creşterea competitivităţii. Sunt convins că mulţi înţelegeţi ceea ce aveţi de făcut. Eu nu pot decât să închei prin a vă dori succes, prin a saluta revenirea la guvernare a UDMR, vechi aliaţi şi vă pot spune întotdeauna aliaţi de nădejde. Vă doresc succes şi o guvernare eficientă! Şampanie nu am, premierul mi-a dat un buget mic. Vă dă premierul la Palatul Victoria! Integral aduce Adevarul.

Guvernul Ponta 3, reunit în ședință extraordinară imediat după depunerea jurământului. Noul Guvern s-a reunit, miercuri seara, în prima şedinţă de după ceremonia de depunere a jurământului de învestitură. „Vreau să funcționăm în această formulă stabilă până în 2016. Este foarte bine să fimk la zi și să individualizăm ceea ce a mai apărut importat pentru perioada următoare, în programul de guvernare. Mâine la ora 12 este ședința obișnuită”, a declarat Ponta, în ședință. Primul ministru a anunțat miercuri că Guvernul va adopta şi transmite Parlamentului un program politic care va actualiza programul de guvernare, pentru care îşi va angaja răspunderea. Miniștrii din Guvernul Ponta 3 au depus miercuri seară jurământul la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Traian Băsescu și a premierului Victor Ponta. Aduce B1tv

Investiţiile nete în economia României au scăzut cu 15,4% în ultimul trimestru al anului trecut. Investiţiile nete realizate în economia României au scăzut cu 9,3% în anul 2013, faţă de 2012, până la 67,86 miliarde lei, iar în trimestrul IV 2013 s-au redus cu 15,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 22,35 miliarde lei, potrivit datelor provizorii anunţate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică. Principalele scăderi în trimestrul IV 2013 s-au înregistrat în sectorul de utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 30,3% şi în lucrările de construcţii noi cu 7,5%. La alte cheltuieli s-a înregistrat o creştere cu 6,3%. Comparativ cu trimestrul IV 2012, în trimestrul IV 2013 se constată o creştere a ponderii lucrărilor de construcţii noi în total investiţii nete cu 4,7 puncte procentuale şi în alte cheltuieli cu 3,0 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 7,7 puncte procentuale. În anul 2013, investiţiile în lucrări de construcţii noi au totalizat 31,956 miliarde lei, reprezentând 47,1% din total, faţă de 47,5% în 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 28,774 miliarde lei, reprezentând 42,4% din total, faţă de 43,4% cât au fost în anul 2012. Integral aduce Capital

 Tabloul de bord al inovării în Uniunea Europeană 2014: România, pe locul 26 din 28. România se află pe poziţia 26 în Tabloul de bord privind performanţa iniţiativei “O Uniune a inovării” privind cercetarea şi inovarea, în grupa a patra, a ţărilor cu inovare modestă, mult sub nivelul mediu al indicatorilor europeni. Romania stă modest la toţi indicatorii, cu excepţia personalului din domeniu, având performanţe foarte slabe la cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în sectorul afacerilor şi la numărul de doctoranzi non-UE. De exemplu, România are rezultate de şapte ori mai mici decât Danemarca (ţara aflată pe locul I), la capitolele privind competitivitatea internațională a bazei științifice („sisteme de cercetare deschise, excelente și atractive”), şi cooperarea în inovarea în cadrul întreprinderilor, așa cum este măsurată în „legături și spirit antreprenorial”.Tabloul de bord al Uniunii inovării 2014, dat publicităţii marţi, arată că impactul crizei economice în acest domeniu nu a fost atât de grav pe cât s-a prevăzut. Pe baza celor 25 de indicatori folosiţi în analiză, statele UE au fost grupate, în funcţie de punctajul obţinut, în patru mari grupe: “lideri în materie de inovare” – Danemarca (DK), Finlanda (FI), Germania (DE) și Suedia (SE). Performanțele lor în inovare sunt cu mult superioare mediei UE; “adepți ai inovării” – Austria (AT), Belgia (BE), Cipru (CY), Estonia (EE), Franța (FR), Irlanda (IE), Luxemburg (LU), Țările de Jos (NL), Slovenia (SI) și Regatul Unit (UK). Au o performanță în materie de inovare aflată deasupra mediei sau apropiată de media UE;“inovatori moderați” –  Croația (HR), Cehia(CZ), Greciei (EL), Ungaria (HU), Italia (IT), Lituania (LT), Malta (MT), Polonia (PL), Portugalia (PT), Slovaciea(SK) și Spania (ES) au rezultate inferioare mediei UE.    “inovatori modești” – Bulgaria (BG), Letonia (LV) și România (RO), cu performanțe în materie de inovare net inferioare mediei UE. Integral aduce Curs de Guvernare

România furată. Combinatul Siderurgic din Călăraşi Siderca, odinioară gigant metalurgic cu port şi gară proprii, îşi trăieşte ultimele clipe. A costat 2 miliarde de dolari, s-a întins pe 650 de hectare şi a fost unul dintre mamuţii industriei româneşti. Colosul a purtat numele de SIDERCA. Combinatul Siderurgic din Călăraşi a avut propria gară şi propriul port. 6000 de persoane au fost martore la decăderea mamutului industrial, decădere numită privatizare. Astăzi, toţi spun că ce s-a întâmplat la Siderca Călăraşi a fost un jaf cu acte în regulă, operaţiune petrecută sub nasul a nu mai puţin de şase prim-miniştri. Siderca este primul caz dintr-un serial jurnalistic pe care Digi24 îl începe pe 4 martie: timp de un an întreg, vorbim despre România furată. Călăraşi, 2014, Combinatul Siderca. Doar câteva clădiri scăpate de goana după fier vechi mai arată că aici s-a produs vreodată oţel. Acum 38 de ani, la începutul lui 1976, câmpul de la Siderca era teren viran, unul pe care urma să se înalţe un combinat uriaş proiectat să producă – în perioada de maxim apogeu – milioane de tone de oţel anual. Începea materializarea unuia dintre cele mai mari visuri ale lui Nicolae Ceauşescu. Viorel Dobre, fostul lider de sindicat al combinatului: La o trecere a lui Nicolae Ceauşescu, în marile lui planuri, prin zona către Constanţa, a stabilit ca şi în zona asta, pe facilităţile cu Borcea-Dunăre şi ieşirea spre Marea Neagră spre Asia, să se construiască un gigant metalurgic. La ridicarea colosului industrial s-a lucrat zi şi noapte, şapte zile pe săptămână. La doar patru ani de la deschidere, Combinatul Siderurgic Călăraşi a devenit cel mai mare producător de şină de cale ferată din sud-estul Europei. Uniunea Sovietică era principalul client. Aici pleca toată producţia, indiferent de cantitate, calitate sau cost. Planul grandios nu se oprea aici. În următorii nouă ani se construiesc oţelăria electrică, laminorul, depozitul de materii prime şi o secţie de îmbogăţire a minereului de fier. Combinatul este legat de Dunăre printr-un canal de 13 kilometri, iar pe malul fluviului i se ridică special un port şi o gară. Şina de cale ferată, principalul produs finit al fabricii, ar fi trebuit să ajungă pe pieţe din Asia, Europa şi chiar în America de Sud. Integral aduce Digi24

Premieră DNA. “Martorii ameninţaţi” l-au înfundat pe Ruşanu. Dan Radu Ruşanu şi-a dat, ieri, demisia din funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). A fost primul său gest după ce a fost încarcerat pentru 30 de zile, fiind acuzat de fapte de corupţie. Procurorii DNA sus ţin că Dan Radu Ruşanu (64 de ani) a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat mai mulţi subordonaţi ai acestuia, dar şi milionarul Ilie Carabulea, cel care controlează societatea “Carpatica Asig”. Interesul lui Ruşanu era controlul ASF, protejarea Carpatica Asig şi promovarea unor apropiaţi în funcţii cheie din sistemul asigurărilor. Una din acuzaţiile cele mai grave aduse lui Ruşanu este cea de iniţiere a unei Ordonanţe de Urgenţă, promovată de finul său, deputatul PNL Daniel Chiţoiu, fost vicepremier şi ministru de Finanţe. Actul normativ privea modificarea funcţionării ASF. Prin această Ordonanţă a putut fi îndepărtat Daniel-George Tudor din funcţia de vicepreşedinte al ASF. În acest dosar are calitatea de suspect şi fina sa, Laura Chiţoiu, director în cadrul ASF. Potrivit documentelor obţinute de “Evenimentul Zilei”, în dosarul “Carpatica”, primele interceptări şi înregistrări ale unor convorbiri telefonice au fost efectuate în baza mandatului de siguranţă naţională nr. 003394/2013, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste convorbiri sunt, în prezent, declasificate. Autorizaţii de interceptare în acest dosar au mai fost emise de Tribunalul Bucureşti şi de Curtea Supremă. Trei angajaţi din cadrul ASF au acceptat să dea declaraţii la DNA în care au povestit cum a funcţionat instituţia după ce la conducere a fost pus Ruşanu. Integral citeste in EVZ

Operaţiunea “Secretizaţi dosarele penale”: Cine vrea să ascundă cauzele de corupţie de ochii opiniei publice. Consiliul Superior al Magistraturii va decide în următoarea perioadă dacă secretizează sau nu dosarele penale. Judecătorii şi procurorii din CSM au început să modifice ghidul de colaborare cu mass-media, dar a se consulta însă cu niciun reprezentant al presei. În schimb, CSM a colectat opiniile instanţelor şi parchetelor din România. O parte dintre judecători şi procurori sunt de părere că accesul presei la dosarele penale trebuie limitat, iar în unele cazuri chiar interzis. Sunt însă şi magistraţi care sunt de părere ca trebuie să existe un grad de transparenţă, chiar dacă nu în totalitate. Aproape toţi magistraţii sunt de părere că este nevoie de o suprareglementare a modului în care presa are acces la dosare. CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglemetează relaţia dintre jurnalişti şi instanţe. Potrivit documentelor publicate de CSM, o parte dintre judecători cred că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Cea mai categorică opinie a fost exprimată de Curtea de Apel Cluj care susţine secretizarea dosarelor penale. CSM a publicat pe site-ul instituţiei propunerile făcute de judecători si procurori privind relaţia cu presa. Aceste propuneri vizează modificarea ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media. În principal CSM trebuie să decidă când şi ce documente din dosarele penale ar trebui să fie publice. Din propunerile contabilizate se desprind două curente de opinie. Astfel, unii judecători şi procurori sunt de acord ca presa să poata intra în posesia informaţiilor din dosarele penale, cu menţiunea ca informaţiile şi documentele care ajung în presă să fie mult mai atent gestionate. Celălalt curent de opinie, reprezentat în special de Curtea de Apel Cluj, susţine că accesul presei la documentele şi informaţiile unui dosar penal trebuie limitat drastic. Integral aduce Gandul

Vanzarile dorite de compania-mama a Pro TV. Informatii neoficiale: Gazprom – parte interesata indirect in incercarile de preluare “la pachet” a operatiunilor CME din Romania si Bulgaria. Ce spune CME in documente oficiale. Cand a anuntat rezultatele financiare pe tot anul trecut si un nou acord de imprumut cu Time Warner, compania Central European Media Enterprises (CME), care detine liderul pietei locale de media, Pro TV, a confirmat partial unele informatii vehiculate in iarna, referitoare la vanzarea unor active din Romania. Oficial, raportarile depuse pe 28 februarie de CME la Comisia de supraveghere a pietei financiare din SUA, SEC, mentioneaza ca active ce ar putea fi vandute operatiunile de radio si cinema, desfasurate in special in Romania. Potrivit unor informatii neoficiale, insa, la usa CME ar bate in prezent mai multe entitati interesate de preluarea “la pachet” a tuturor operatiunilor din Romania, respectiv a celor din Bulgaria. Surse convergente au mentionat conglomeratul rus Gazprom, cel mai probabil indirect, ca una dintre partile interesate in aceste demersuri. HotNews.ro a solicitat atat CME, cat si diviziei media controlate de Gazprom, Gazprom Media (ce desfasoara activitati de televiziune, radio, presa scrisa, productie cinematografica, advertising, internet si unde varf de lance sunt posturile rusesti NTV, TNT si NTV-Plus), precizari referitoare la aceste informatii. Pana miercuri, niciuna dintre parti nu au raspuns in vreun fel acestor solicitari. Integral aduce HotNews

Niţu, ignorat de şefii DNA, SRI, DIICOT şi ambasada SUA. Tiberiu Niţu a susţinut ieri raportul de bilanţ al activităţii Ministerului Public pentru anul 2013, în absenţa şefilor principalelor instituţii angrenate în lupta anticorupţie. Prin comparaţie, prezentarea bilanţului DNA de săptămâna trecută s-a bucurat de o atenţie mult mai mare. Semnalele din ultima vreme indică faptul că Ministerul Public, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de procurorul general Tiberiu Niţu, este ignorat atât de principalii actori ai instituţiilor cu atribuţii investigative pe infracţiuni grave, cât şi de oficialii de prim rang de la ambasadele de la Bucureşti. Prezentarea de ieri a bilanţului instituţiei pe 2013 s-a încadrat în aceeaşi notă, dat fiind faptul că responsabilii SRI, DNA, DIICOT, dar şi şeful misiunii diplomatice a SUA au absentat. Aceştia au fost reprezentaţi fie la nivel de adjuncţi, fie la nivel inferior. În condiţiile în care accesul presei a fost interzis (deşi la DNA mass-media avut acces), sursele noastre susţin că din mediul diplomatic au participat reprezentanţi ai ambasadelor Olandei şi Franţei, iar din partea SUA a fost prezentă o angajată româncă.De ce au fost absenţi George Cristian Maior – şeful SRI, Alina Bica – şefa DIICOT, Laura Codruţa Kovesi – şefa DNA? Oficial, se pot invoca probleme de sănătate sau urgenţe de siguranţă naţională, dar e cam stranie coincidenţa. De ce Ambasada SUA la Bucureşti nu a trimis la bilanţ un oficial american, ci un consilier român? Este lipsă de respect pentru instituţie sau lipsă de încredere în persoana procurorului general al României, Tiberiu Niţu? Specialiştii consultaţi de RL susţin că absenţa unor personalităţi de anvergură s-ar datora lipsei de încredere în persoana lui Tiberiu Niţu, care, în 2012, la interviul pentru ocuparea postului, a demonstrat că nu cunoaşte legislaţie, că are o pregătire precară. În plus, nu a făcut rechizitorii notabile în cariera sa de procuror. De altfel, după ce a fost numit procuror general (în mai 2013), Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici o anchetă de anvergură, aşa cum a făcut, spre exemplu, fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi, care, împreună cu adjunctul ei Marius Iacob, a destructurat caracatiţa Vîntu-FNI-Petromservice. Cum Niţu nu a avut rezultate, la şedinţa de bilanţ de ieri s-a lăudat cu cele obţinute de procurorii DNA şi DIICOT. Integral aduce Romania Libera

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Transportul iranian de arme pentru palestinieni, depistat printr-o operațiune americano-israeliană. Armata și serviciile de informații americane au colaborat cu Israelul pentru a repera miercuri, în Marea Roșie, o navă care transporta o încărcătură iraniană de arme destinată grupurilor înarmate palestiniene din Fâșia Gaza, interceptată de statul evreu, relatează AFP. Washingtonul și Israelul au început să lucreze prin intermediul rețelelor lor militare și de informații, precum și la nivel înalt între consilieri naționali ai securității de îndată ce au aflat despre plecarea vasului, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. ‘Președintele Barack Obama a cerut și el autorităților militarilor americane să se pregătească pentru cazul în care ar fi necesară interceptarea navei’, a adăugat Carney pentru jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One. ‘În tot acest timp, activitățile noastre militare și de informații au fost coordonate strâns cu cele ale omologilor noștri israelieni, care au ales în final să preia conducerea operațiunilor, interceptând această navă care transporta o încărcătură de arme ilicită’, a mai spus el. ‘Vom continua să ne opunem sprijinirii Iranului și activităților de destabilizare în regiune în coordonare cu partenerii și aliații noștri’, a declarat el. ‘Aceste acțiuni ilicite sunt inacceptabile pentru comunitatea internațională și constituie o violare grosieră a obligațiilor Iranului față de Consiliul de securitate,’ a subliniat purtătorul de cuvânt citat. Anterior, în aceeași zi, Israelul anunțase că a interceptat în Marea Roșie o navă care transporta ‘ o încărcătură iraniană de arme sofisticate’ destinate grupurilor înarmate palestiniene din Fâșia Gaza, premierul Benjamin Netanyahu considerând-o probă a amenințării reprezentate de Teheran.Nava, care arbora pavilion panamez, a fost inspectată între Sudan și Eritreea. Ea transporta zeci de rachete sol-sol M-302 de fabricație siriană. Un responsabil militar iranian, citat de canalul de televiziune arabofon Al-Alam, a dezmințit alegațiile israeliene.Agerpres

Transnistria vrea să-şi intensifice controlul asupra spaţiului său aerian. Transnistria trebuie să îşi intensifice controlul asupra spaţiului său aerian în timp ce R.Moldova îşi sporeşte cooperarea cu NATO, a cerut, miercuri, Parlamentul de la Tiraspol într-o solicitare adresată liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, a anunţat serviciul de presă al acestuia. “Sporirea cooperării R.Moldova cu organisemele NATO conduce la eroziunea neutralităţii constituţionale a republicii şi pune sub semnul îndoielii securitatea Transnistriei”, a precizat Parlamentul, citat de Itar-Tass, în pagina electronică. Acesta a cerut “consolidarea eforturilor organismelor statului” de a elabora măsuri pentru controlul spaţiului aerian în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi prevederile legii privind frontiera Transnistriei”. Din punct de vedere al dreptului internaţional, R.Moldova controlează spaţiul aerian al Transnistriei. În prezent, spaţiul aerian al Transnistriei este traversat de 1.250 de avioane pe şapte rute internaţionale. Aduce Mediafax

Cât este de puternic Obama? Fără îndoială, ocuparea Crimeei de unităţile militare ruseşti este cea mai mare provocare, în planul politicii externe, pentru preşedintele Barack Obama. S-a ridicat acesta la înălţimea aşteptărilor? Fără îndoială, ocuparea Crimeei de unităţile militare ruseşti este cea mai mare provocare, în planul politicii externe, pentru preşedintele Barack Obama. După reacţiile ezitante în conflictele din Iran şi Siria, încrederea unora dintre americani în capacitatea preşedintelui american de a face faţă unor situaţii de criză internaţională a atins cote foarte mici. “Este domnul Obama suficient de puternic pentru a se pune cu fostul şef al KGB?”, întreba, provocator, cotidianul New York Times. Cele mai tăioase replici la adresa lui Barack Obama au venit din partea senatorului John McCain. Republicanul a atacat dur politica externă a preşedintelui, catalogând-o “inutilă”. Într-un interviu acordat Deutsche Welle, McCain nu s-a sfiit să declare că, de fapt, “administraţia Obama nu are nicio strategie în privinţa politicii de securitate”. Nu puţină lume îşi aminteşte că preşedintele a dorit să influenţeze istoria internaţională din rândul al doilea. Obama a plătit o factură scumpă în dosarele iranian şi sirian. Apoi, la scurt timp, a urmat scandalul generat de dezvăluirile lui Edward Snowden privind programul de supraveghere mondială al SUA, ocazie cu care Putin l-a surclasat, din nou, pe Obama. Fermitatea prezidenţială – În schimb, fostul ambasador american în Polonia, Lee Andrew Feinstein, a pledat pentru mai multă înţelegere faţă de abordarea administraţiei americane. “Să fim corecţi, preşedintele Obama şi secretarul de stat, John Kerry, au reacţionat rapid şi foarte ferm provocării ruseşti. Obama a spus clar că Rusia încalcă dreptul internaţional”. Încă de la primele veşti privind invadarea Crimeei, fostul ambasador american în Germania, John Kornblum, declara pentru Deutsche Welle: “Este esenţială apărarea integrităţii teritoriale. Răspunsul dat Rusiei nu poate consta în acţiuni militare, dar s-ar putea baza pe acţiuni politice şi economice extrem de puternice”. De altfel, Obama însuşi a avertizat Rusia că va exista un “preţ” pe care va trebui să-l plătească. Momentan, administraţia americană concepe un plan de sancţiuni economice contra Rusiei, cuplat cu o încercarea de a izola Rusia pe plan internaţional, după cum a anunţat şi secretarul de stat Kerry, aflat la Kiev. În context, americanii au aprobat un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina, în încercarea de a acţiona pe două planuri – izolarea Rusiei şi finanţarea Ucrainei. Despre acţiuni militare nu vorbeşte nimeni în Statele Unite. Integral aduce Deutsche Welle

Intervenţie record a băncii centrale din Rusia pentru stabilizarea rublei. Banca centrală a Rusiei a vândut luni 11,3 miliarde de dolari din rezervele valutare pentru a sprijini rubla, care s-a prăbuşit la începutul acestei săptămâni din cauza temerilor investitorilor privind izbucnirea unui conflict în Ucraina. Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a cere, în weekend, avizul parlamentului pentru o intervenţie militară în Ucraina şi mişcările de trupe din Peninsula Crimeea au provocat panică pe pieţe luni, provocând prăbuşirea bursei de la Moscova cu peste 10% şi scăderea rublei la minime istorice faţă de dolar şi euro. Banca centrală a Rusiei a vândut din rezervele valutare şi a cumpărat masiv ruble, pentru a preveni o depreciere mai abruptă a monedei, potrivit AFP. Datele au fost publicate miercuri pe site-ul instituţiei, în cadrul buletinului zilnic de informare privind intervenţiile pe piaţa valutară. Banca nu a oferit alte detalii. Banca Rusiei anunţase luni că este pregătită pentru intervenţii majore pe piaţa valutară pentru asigurarea stabilităţii financiare într-un context de volatilitate crescută. Potrivit presei ruse, suma utilizată luni din rezerve este de departe cel mai mare efort de stabilizare a rublei efectuat vreodată de banca centrală, depăşind de aproximativ 5 ori recordul anterior, stabilit în septembrie 2011. Analiştii din sectorul financiar au estimat că banca centrală a Rusiei a efectuat luni o intervenţie semnificativă, însă suma confirmată miercuri de instituţie depăşeşte majoritatea cifrelor vehiculate în piaţă. Rubla s-a stabilizat marţi şi miercuri, sprijinită atât de intervenţia băncii centrale, cât şi de o aparentă detensionare a situaţiei din Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, marţi, că o intervenţie militară în Ucraina nu este necesară în acest moment, fiind o opţiune rezervată pentru cazuri extreme.  “Rubla a recuperat pierderile recente după ce Putin a subliniat în conferinţa de presă că nu este nevoie de utilizarea forţei militare în Ucraina. Cu toate acestea, incertitudinea politică rămâne la cote ridicate şi este probabil ca fluxul de ştiri să genereze volatilitate în piaţă”, potrivit unei note a analiştilor băncii VTB Capital, Moscova. Costurile tensiunilor din Ucraina pentru economia rusă se văd şi dincolo de volatilitatea din piaţa financiară. Băncile străine sunt mai puţin interesate să crediteze companiile ruse, care caută în prezent finanţare în valoare totală de 8 miliarde de dolari pe pieţele internaţionale, potrivit unei analize Bloomberg. Grupul VimpelCom, controliat de miliardarul Mikhail Fridman, şi alte aproximativ 10 companii ruse negociază credite cu bănci din SUA, Europa sau Japonia. “Până când situaţia se va stabiliza, mai puţine bănci internaţionale vor fi dispuse să crediteze în Rusia. Sper totuşi că piaţa pentru împrumuturi externe nu va îngheţa complet”, a declarat pentru Bloomberg un analist de la UralSib Capital, Moscova. Ziarul Financiar

„Londongrad“, casa ruşilor în Occident. Cine sunt magnaţii Rusiei care au „cumpărat“ tăcerea capitalei britanice. Investiţiile masive ale miliardarilor din Rusia pe pieţele britanice împiedică susţinerea autorităţilor de la Londra pentru posibilele sancţiuni. Odată cu venirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, mulţi oligarhi ruşi născuţi din tumultuoşii ani ’90 au părăsit spaţiul ex-sovietic atraşi de mirajul Occidentului, cu precădere de cultura britanică. Importanţa financiară a capitalei engleze, accesul la pieţele mondiale, dar şi exclusivitatea oferită de cartierele selecte ale Londrei, i-au atras ca un magnet pe controversaţii miliardari ai Rusiei. Acesta pare a fi principalul motiv pentru care Londra se arată reticentă faţă de ideea sancţiunilor comerciale pentru Rusia. Mediile de afaceri britanice au numai de profitat în urma capitalurilor transferate de oligarhii ruşi şi nu sunt de acord cu perturbarea acestui circuit financiar. ondongrad, casa ruşilor Priviţi iniţial cu scepticism de gazdele britanice, consideraţi gălăgioşi şi excentrici, oligarhii ruşi nu s-au limitat numai la investiţii în proprietăţi de zeci de milioane de lire sterline, din zonele de top ale capitalei britanice. Miliardarii Rusiei şi-au folosit averile obţinute din cenuşa industriei sovietice pentru a investi strategic în cluburi de fotbal, mass media, bursa londoneză sau restaurante şi magazine de lux. Magnatul Alexander Lebedev, fost diplomat sovietic şi proprietar al ziarului rusesc „Novaia Gazeta“ a investit sume colosale în achiziţionarea şi reformarea publicaţiilor „The Independent“ şi „London Evening Standard“. Denumit „Ţarul din Mayfair“, Evgheni Lebedev, susţine că iubeşte Anglia pentru „cultura, libertăţile şi peisajele sale“, dar este mândru de originea sa rusească. Tot în Londra are investiţii masive şi cel mai bogat om al Rusiei, Alisher Usmanov, acţionar important al clubului de fotbal Arsenal. Usmanov operează pe bursa londoneză şi are o avere estimată la 19 miliarde de dolari. Miliardarul Alexander Mamut, apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, a cumpărat în 2012 un simbol londonez: librăria Waterstones. Cea mai importantă firmă de consultanţă imobiliară din lume, Knight Frank, a raportat că magnaţii ruşi au cumpărat în 2013 cele mai multe proprietăţi cu valoare de peste 1 milion de lire sterline în Londra. Aduce integral Adevarul